1,235 matches
-
și politică. În condițiile în care realitatea e percepută ca fiind o fabrică de reprezentări, Burgin tinde să privească politica ca pe o chestiune de "formare-a-identității", constatând faptul că percepția și definiția câmpului "politicului" a suferit o expansiune radicală dincolo de ghetoul tradițional al partidelor politice și de considerațiile despre "lupta de clasă"224. Discursurile despre "politicile identitare" au început să se manifeste, atât în mediile academice occidentale, cât și în întreaga societate, sub forma diferitor tipuri de "activism", ce tindeau să
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
băieții În voga) au schimbat dansul În două direcții. În primul rând au schimbat așa numita „Polka rhythm” În „Habanere rhythm” și l-au denumit Tango deoarece numele de Milonga amintea prea mult de „Barria de Las Ranas” unul din ghetourile Buenos Aires-ului. Din 1900 mai mulți amatori din comunitatea argentiniană au Încercat fără succes să introducă Tangoul (36 de măsuri pe minut) În Paris. Profesorul parizian Robert a facut eforturi uriașe pentru a face Tangoul popular și totuși drumul lui
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
în prezent și echivalată adeseori în chip sinonimic cu rapul, denumește dimpotrivă un complex cultural mult mai cuprinzător, care include breakdance-ul, graffiti-ul și un întreg stil de viață. Rădăcinile hip-hopului se situează la începutul anilor ’70, când copiii din ghetourile americane dezvoltau forme proprii de exprimare și Grandmaster Flash organiza primele bloc-party-uri. Amputați social, ei purtau războaie-substitut împotriva lor înșiși: droguri, criminalitate, lupte între găști. Rapul, mai întâi o formă alternativă de party, la mare distanță de mainstream, și-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
existență de negrotei în auto-conștientul „Black & Proud“. Cultura hip-hop s-a dezvoltat ca o mișcare culturală, pe urmele mișcării negrilor pentru drepturile omului, ale Panterelor Negre și Națiunii Zulu. În anii ’90, hip-hopul a devenit atât de popular încât cultura ghetoului de odinioară a ajuns să atingă și comunități albe din toată lumea, care au recunoscut în ea un potențial de rezistență de tip overground. Iarăși se repetă povestea, precum pe vremea lui Elvis: muzică neagră pentru urechi albe. De data aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
transportului în comun, au început analizele avantajelor și dezavantajelor contactării locurilor celor mai diferite, ale diferențierii oamenilor și grupurilor după cât de mobili sunt; omul mobil, cosmopolitul nu sunt precum "legații de glie", nu sunt ca aceia care se baricadează în ghetouri; ei aleg unde să locuiască; pot sta într-o anumită parte a orașului, într-un anumit oraș, dintr-o anumită țară, pot munci într-un loc, își pot face aprovizionarea, se pot instrui, se pot distra în altele. Acești oameni
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ci să căutăm mai curând prilejurile de asociere, asemănările lor, să identificăm ceea ce le face complementare, să luăm seama la periurban (sau rurban), care induce schimbări ale identității colective și noi exigențe privind gestionarea serviciilor publice, să luăm seama la "ghetouri", la cartierele care fac și suportă "secesiunea", creșterea violenței, care au probleme cu integrarea tinerilor, să luăm seama la polarizare, la fractura dintre bogați și săraci. Mobilizarea noastră nu este însă la înălțimea mizelor actuale. Să reflectăm înainte de a acționa
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ideologiile lor sunt atât de diferite încât trebuie să se ignore? Sau pot admite că acestea implică existența lor laolaltă? Oamenii au dreptul să-și aleagă grupurile, dar au dreptul și datoria ca grupurile lor să nu se închidă în ghetouri, delimitate de preocupări specifice. Această formă de cooperare nu există încă decât sub formă de încercări timide și neclare. Intoleranța grupurilor supraviețuiește în tolerantul nostru secol 253". A dota și anima viața socială" era apelul prin care se concretiza ideologia
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu această mână de lucru inutilă. În loc de confruntare, se preferă strategii de evitare care se materializează prin fuga claselor mijlocii din cartierele sensibile, prin tendința celor mai favorizați de a se regrupa în periferii rezidențiale, în rezidențe bine securizate. Sigur, ghetourile în care stau săracii și vilele securizate ale bogaților sunt situații excepționale, dar ele relevă existența unor "gesturi de secesiune"527 obișnuite, care modelează evoluția actuală a spațiului urban și schimbă termenii chestiunii urbane 528. Pe vremea epocii industriale, aceasta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și ispitirea unor tineri de a comite acte și delicte penale. "În majoritatea orașelor mari ale țării segregarea socio-economică a generat areale urbane clar delimitate spațial și care se dosebesc net de restul orașului - zone bogate și zone foarte sărace - ghetouri în care converg două forme sociale de segregare: socio-economică și etnică (întrucât populația majoritară este de etnie rromă) cu grave probleme în ceea ce privește utilitățile publice" (Mionel, V., 2011). Caracteristic acestor spații este procesul de polarizare socială. Crește proporția proprietarilor slab calificați
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și s-au străduit să demareze aut-organizarea maghiarilor din România. Gradul de asuprire minoritară varia: pe vremea guvernelor liberale, tendințele naționale se amplificau, pe când, sub guvernare țărănistă (1928-1933), ele se diminuau. În răstimpuri, partidul maghiar încerca câte o evadare din ghetoul politic, de pildă prin așa-zisul "pact de la Ciucea (1923)" care promitea o atitudine loială generalului Averescu, gata să preia guvernarea în schimbul anchetării unor încălcări ale legalității, având ca scop autoorganizarea minoritară. Până la urmă nu s-a realizat acest deziderat
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mare parte a sâmbătașilor din Bezidu-Nou au fost conduși de jandarmi în ghetou, fără să se fi ținut seama dacă ei posedau ori nu certificat de sâmbătaș. Preotul romano-catolic din Bezidu Nou, Ráduly István, a intervenit în favoarea acestora la comandantul ghetoului din Târgu Mureș și i-a salvat aproape pe toți, stârnind astfel dezacordul unora dintre enoriașii eparhiei sale. Sâmbătașii care nu au vrut să-și lase familiile sau nu se încadrau în categoriile incluse în actul emis de comisarul ministerial
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
diasporei maghiare, vicepreședinte executiv al "Asociației Culturale a maghiarilor din Transilvania" (EMKE). În scrisoarea adresată la sfârșitul lunii aprilie 1944 primarului orașului Cluj, Szatmáry exprima dorința rezolvării măcar parțiale a problemei diasporei maghiare din Transilvania și propunea pentru aceasta înființarea ghetoului în cartierul Mănăștur din Cluj, cartier locuit mai ales de români. După cum afirma el, problema disporei era prezentă și în periferiile Clujului, soarta maghiarilor de aici fiind "aproape identică cu soarta cea mai neagră maghiarilor din diaspora de la Szolnok- Doboka
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Cluj, cartier locuit mai ales de români. După cum afirma el, problema disporei era prezentă și în periferiile Clujului, soarta maghiarilor de aici fiind "aproape identică cu soarta cea mai neagră maghiarilor din diaspora de la Szolnok- Doboka". Vicepreședintele EMKE propusese mutarea ghetoului acolo pentru dezmembrarea blocurilor tradiționale ale populației evereiești și românești și pentru o mai bună supraveghere a lor, deoarece "în sutele de familii maghiaro-române trăitoare pe terenurile extravilane ale orașului conștiința, alterată, a maghiarimii e măcinată, iar fenomenul bilingvismului însemnă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
materială și numerică, atrofiindu-le complet conștiința de rasă"93. Din scrisoarea vicepreședintelui reiese că el nu pusese la socoteală transmutarea evreilor; planul său - transmis mai departe de comandamentul Corpului IX de armată - se baza pe o lungă existență a ghetoului. Genul acesta de dezmembrare a spațiului se încadra foarte bine în ampla strategie elaborată în scopul transformării imaginii orașelor și a satelor transilvane. Ceea ce nu s-a manifestat doar prin reglarea rapidă a aparatelor de taxat (din taximetrele clujene) pe
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
drastic după intrarea nemților, pe data de 19 martie 1944. Guvernul Sztójai schimba în ritm alert funcționarii din administrație și aplica deciziile antievreiești - începând de la purtarea obligatorie a stelei galbene până la confiscarea averilor evreiești, neatinse până la ordinul de înființare a ghetourilor. Pentru acestea din urmă încuviințarea juridică s-a dat din ordinul premierului, pe 26 aprilie 1944. László Endre, secretar de stat la Interne, care se ocupa de chestiunile administrative ale "ghetoizării", adusese măsurile la cunoștința reprezentanților administrației locale, pe 26
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Ucrainei Subcarpatice, constituiau zona I, unde, din cauza numărului mare de locuitori evrei și a apropierii frontului estic, ghetoizarea, adică mutarea populației evreiești în domicilii forțate, a început încă din 15 aprilie (de pildă în Dragomirești (Dragomérfalva). A urmat înființarea de ghetouri la Vișeul de Sus (Felső Visó), la Sighetul Marmației (Máramaros Sziget) și la Theceul Mare (Técső). În celelalte două zone, în care se încadrau sectorul IX de jandarmi din Cluj și sectorul X din Târgu Mureș, ghetoizarea a început câteva
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
declanșate și împotriva "celor care tăinuiau averi evreiești" (la Oradea împotriva a 90 de persoane). Din păcate, asemenea oameni nu au fost prea mulți. Administrația ungară din Transilvania de Nord a dus la bun sfârșit toate dispozițiile primite de la Budapesta. Ghetourile au fost amenajate în fabricile de cărămidă din Cluj și Târgu Mureș, la Oradea (al doilea ghetou ca mărime după Budapesta) în toată aria străzilor locuite de everei, iar la Dej în pădurea Bungur, aflată la trei kilometri de oraș
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la Dej în pădurea Bungur, aflată la trei kilometri de oraș, unde au fost duși evrei și din împrejurimi. În aceste locuri de regulă domnea o situație infernală. Dacă era vorba de un spațiu de construcții, aglomerația era inimaginabilă. În ghetoul de la Oradea erau îngrămădite câte 14-15 persoane într-o odaie, iar condițiile de igienă publică erau grav deteriorate. Acolo unde ghetoul era amenajat în fabrici de cărămidă, din cauza nopților reci până în luna mai și a stării mizerabile de igienă, foarte
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
locuri de regulă domnea o situație infernală. Dacă era vorba de un spațiu de construcții, aglomerația era inimaginabilă. În ghetoul de la Oradea erau îngrămădite câte 14-15 persoane într-o odaie, iar condițiile de igienă publică erau grav deteriorate. Acolo unde ghetoul era amenajat în fabrici de cărămidă, din cauza nopților reci până în luna mai și a stării mizerabile de igienă, foarte curând au apărut bolile. Autoritățile acordau deseori o deosebită importanță umilirii evreilor închișii în ghetou: îi puneau la munci înjositoare sau
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
94 de milioane de pengő au intrat în tezaurul statului numai din Cluj și județul Cluj, iar 148 de milioane din Oradea. Desigur a funcționat și modalitatea mai brutală a sechestrării averilor prin agresiune fizică. Avem știri din aproape toate ghetourile transilvane despre funcționarea așa-zisei "monetării", cu exepția câtorva locuri, de pildă Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy). În ghetouri, oamenii despre care se presupunea că sunt înstăriți erau torturați pentru a-și preda averile. Tortura zilnică, bătăile, umilințele la care erau supuși
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
148 de milioane din Oradea. Desigur a funcționat și modalitatea mai brutală a sechestrării averilor prin agresiune fizică. Avem știri din aproape toate ghetourile transilvane despre funcționarea așa-zisei "monetării", cu exepția câtorva locuri, de pildă Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy). În ghetouri, oamenii despre care se presupunea că sunt înstăriți erau torturați pentru a-și preda averile. Tortura zilnică, bătăile, umilințele la care erau supuși i-au împins pe mulți deținuți la sinucidere. Cu privire la cele de mai sus, respingător a fost felul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
szó (Cuvântul secuimii) din Târgu Mureș - au relatat "ghetoizarea". Chiar și ziarul Ellenzék (Opoziția), inițial mai ponderat, a publicat în numărul său din 17 mai un reportaj oribil despre ghetou. Din articolul semnat de Botos János se înțelege că locuitorii ghetoului jucau fotbal și remy; autorul evidenția lipsa dispoziției pentru muncă a acestora, lăudând modul de întreținere și de hrănire a lor, bine organizată, chiar mai mult, adică îndestulătoare. În loc să muncească, cei din ghetou "șușoteau" între ei, lucru caracteristic firii neamului
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
exactă a dispozițiilor și la împăcarea cu soarta ce li s-a rezervat. Șefii consiliilor locale evreiești încercau să-i convingă pe toți să renunțe la evadarea din ghetou, de pildă, atunci când în urma unui bombardament, pe 2 iunie 1944, paznicii ghetoului clujean se risipiseră care încotro, iar deținuții rămăseseră nepăziți. Au fost puțini cei care, profitând de apropierea frontierei, au încercat să fugă în Transilvania de Sud, să se adăpostească în munți sau să plece la Budapesta, unde li se putea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în Transilvania de Sud, să se adăpostească în munți sau să plece la Budapesta, unde li se putea pierde urma în mulțimea metropolei. Printre aceștia a fost și Weinberger Mózes, rabinul din Cluj, mai târziu istoric, care, în preziua deschiderii ghetoului, a fugit peste graniță împreună cu soția, părăsindu-și "turma". Gestul său a provocat discuții aprinse în rândul supraviețuitorilor chiar până în 2010, anul în care acesta a murit. În acea primăvară - început de vară, în Transivania de Sud, aflată sub administrație
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
șefii mișcării hasidice din oraș, mișcare ce, apoi, s-a dezvoltat în mod spectaculos în Statele Unite și în Israel. La fel s-a salvat și Zsolt Béla, publicist și scriitor, care, dintr-un lagăr de muncă forțată, a ajuns în ghetoul din Oradea, unde a rămas simulând un tifos, alipindu-se mai târziu de grupul pasagerilor din trenul Kasztner. Cele trăite atunci au fost consemnate în volumul Nouă valize (Kilenc koffer). Cei care nu puteau fugi, așadar cei care nu aveau
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]