714 matches
-
pe conaționali. în această perioadă abuzurile împotriva populației evreiești s-au ținut lanț: bunurile de valoare, precum și casele evreilor ghetoizați au fost rechiziționate de statul român, a fost introdus regimul muncii obligatorii, iar cei suferinzi au fost executați. Lichidarea marelui ghetou din Chișinău s-a făcut prin deportarea în lagărele Transnistriei, dar și prin execuții. De asemenea, statul român a pus stăpânire, în baza unor legi antisemite, pe proprietățile evreiești. Cercetarea lui Leon Volovici îmbină literatura cu istoria, analizând relațiile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
travaliul evreilor români, minoritate care a trecut pe lângă neant. Se poate spune, așadar, că această lucrare se înscrie pe linia studiilor punctabile, alăturându-se altor lucrări publicate, de care istoriografia românească are atâta nevoie. Andrei Muraru MIRIAM KORBER-BERCOVICI, Jurnal de ghetou (Djurin, Transnistria, 1941-1943), Editura Kriterion, București, 1995, 356 p. în ultima vreme, jurnalul a ieșit deasupra tuturor speciilor literare, mai mult, a devenit o modă, scrie (și publică) jurnal oricine (și despre orice), nu că aceasta ar fi ceva „negativ
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
devenit o modă, scrie (și publică) jurnal oricine (și despre orice), nu că aceasta ar fi ceva „negativ”, din contra, doar că în textul de față mă voi opri la un cu totul alt gen de jurnal, un jurnal de ghetou, de fapt unicul jurnal scris în ghetourile din Transnistria lui Antonescu și în lagărele de concentrare și exterminare din Germania lui Hitler, unicul jurnal de atunci care s-a păstrat și a putut fi publicat. Miriam Korber-Bercovici, autoarea cărții, a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deportați evreii din România. Dacă în lagărele din Germania a fost imposibil să scrii (excepție făcând un grup de copii care, în așteptarea exterminării, au pictat și au desenat), iată că în ghetourile din Transnistria s-a putut, Jurnal de ghetou (Djurin, Transnistria, 1941-1943) fiind un jurnal scris chiar atunci, în timpul războiului, și acolo, în ghetoul din Djurin, Transnistria, iar Miriam Korber-Bercovici, în jurnal Mimi, avea atunci 19 ani. „Absolut din întâmplare am luat în bagajul meu un caiet cu coperți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mărturisește unele lucruri foarte interesante și importante despre acest jurnal, lucruri pe care nu puteam să le aflăm de altundeva, de aceea am să citez din acest interviu încă nepublicat: „Sora dumneavoastră, Miriam Korber-Bercovici, a scris un jurnal, Jurnal de ghetou. Vă amintiți cum s-a scris acest jurnal? - Ea a primit, cum primeau înainte fetele tinere, că era altfel, a primit de ziua ei un caiet în care băieții și fetele scriau câteva cuvinte. Așa era atunci. - Caiet de oracole
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
după bagajele pe care le lăsase la un pădurar, în URSS, acțiune foarte riscantă, căci, imediat după ce au plecat, pădurarul a fost omorât. Printre aceste bagaje s-a aflat și jurnalul care, iată, are mai multe istorii. Jurnalul începe în ghetou și se încheie în ghetou, începe în 4 noiembrie 1941 și se termină la 30 ianuarie 1944, însemnare făcută de Bondy, ultima zi în care scrisese Mimi fiind 10 octombrie 1943. Sunt tentat să comentez Jurnalul de ghetou ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lăsase la un pădurar, în URSS, acțiune foarte riscantă, căci, imediat după ce au plecat, pădurarul a fost omorât. Printre aceste bagaje s-a aflat și jurnalul care, iată, are mai multe istorii. Jurnalul începe în ghetou și se încheie în ghetou, începe în 4 noiembrie 1941 și se termină la 30 ianuarie 1944, însemnare făcută de Bondy, ultima zi în care scrisese Mimi fiind 10 octombrie 1943. Sunt tentat să comentez Jurnalul de ghetou ca pe jurnalul lui Mircea Cărtărescu (cea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
începe în ghetou și se încheie în ghetou, începe în 4 noiembrie 1941 și se termină la 30 ianuarie 1944, însemnare făcută de Bondy, ultima zi în care scrisese Mimi fiind 10 octombrie 1943. Sunt tentat să comentez Jurnalul de ghetou ca pe jurnalul lui Mircea Cărtărescu (cea mai mare nenorocire a scriitorului contemporan e că nu mai are inspirație, că nu mai poate să scrie), dar cea mai bună analiză în asemenea situații sunt, fără îndoială, citatele; iată ce scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
descrierea „grozăviilor prin care am trecut”, deși „prin câte am trecut până azi e imposibil de descris”. în prima perioadă, deci la începutul jurnalului, autoarea trece printr-un alt gen de „școală a vieții”, ca să zic așa, viața văzută din ghetou, perioadă în care au murit cei mai mulți oameni, când încă mai bântuiau evreii din lagărul din Edineț, foarte bolnavi, scheletici, mai mult morți decât vii, despre care își amintesc mai mulți supraviețuitori cu care am făcut interviuri, a văzut cum înnebunește
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ai noștri nu ne scriu și nu-nțeleg de ce nu primim nici o veste”; „A venit poșta, dar noi iar n-am primit vești”) și nu în ultimul rând gândurile, frământările legate de moarte. După cele trăite în ochii tinerei din ghetou moartea e un fel de izbăvire, un act de curaj, mult mai multe sinucideri având loc, evident, în lagărele din Germania, însă filosofia de autodistrugere și gândurile „negre” n-au lipsit deloc în ghetourile din Transnistria, mai ales că aici
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
patriotismul e atunci când copiii își lipesc pe peretele din dormitorul lor o fotografie cu echipa națională de fotbal. Asta e iubire adevărată de patrie, în ambele cazuri, acesta este patriotismul pe care-l admir. Foarte importante în acest jurnal de ghetou sunt și substratul ideatic și gândurile, deosebit de lucide pentru un om la 19-20 de ani, gânduri existențiale și filosofice chiar, dar și nivelul informațional al jurnalului, datele și descrierile mișcărilor, ordinelor și situației, întâmplărilor și acțiunilor. Un jurnal unic, original
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de-al meu care a fost în Israel și a murit. Și ăsta cu care am luat legătura. Deci, am rămas 3 dintr-o familie enormă”. Am putea să textualizăm mult și bine în jurul acestei cărți, un jurnal scris în ghetou de o domnișoară de 19 ani, unicul jurnal scris în ghetourile și lagărele de concentrare și de exterminare, dar, într-adevăr, asta nu e doar literatură. E istorie, istorie vie, Jurnalul de ghetou fiind o lecție unică de istorie live
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în jurul acestei cărți, un jurnal scris în ghetou de o domnișoară de 19 ani, unicul jurnal scris în ghetourile și lagărele de concentrare și de exterminare, dar, într-adevăr, asta nu e doar literatură. E istorie, istorie vie, Jurnalul de ghetou fiind o lecție unică de istorie live, cum zice Laslau Grun, un supraviețuitor al lagărelor din Germania, iar Miriam Korber-Bercovici - o mare profesoară de istorie de la care mai avem multe de învățat. Mihai Vakulovski CRISTINA PĂIUȘAN, RADU CIUCEANU, Biserica Ortodoxă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
își vor lua strictul necesar de hrană și dormit"58. În calitate de comandant al ghetoului a fost numit locotenentul de jandarmi Teodor Alectoride. În consecință, începând cu 18 octombrie 1941 evreii din Odessa au început să fie adunați și internați în ghetou. Astfel, chiar în aceeași zi, pretorul Diviziei a 10-a, maiorul de jandarmi Teodor Marconescu, raporta Armatei a 4-a că fuseseră internați în ghetou un număr de 1726 de evrei, aceștia fiind ridicați fără hrană și îmbrăcăminte, ceea ce ridica
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu 18 octombrie 1941 evreii din Odessa au început să fie adunați și internați în ghetou. Astfel, chiar în aceeași zi, pretorul Diviziei a 10-a, maiorul de jandarmi Teodor Marconescu, raporta Armatei a 4-a că fuseseră internați în ghetou un număr de 1726 de evrei, aceștia fiind ridicați fără hrană și îmbrăcăminte, ceea ce ridica serioase probleme autorităților 59. În zilele următoare numărul celor internați a continuat să crească continuu, astfel că la data de 27 octombrie 1941 în ghetoul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a istoriei. Să vină evreii din America să mă tragă la răspundere !"73. Ulterior, cea mai mare parte a evreilor care au supraviețuit în Odessa evenimentelor relatate, a fost internată în satul Slobodca sat desemnat de Armata 4-a drept ghetou, doar o mică parte întorcându-se în oraș. Condițiile de trai din ghetou erau extrem de grele: Era lipsă de case. Lumea se înghesuia pe străzi. Bolnavii gemeau și se prăbușeau în zăpadă. Românii îi călcau pe cei căzuți sub copitele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ulterior, cea mai mare parte a evreilor care au supraviețuit în Odessa evenimentelor relatate, a fost internată în satul Slobodca sat desemnat de Armata 4-a drept ghetou, doar o mică parte întorcându-se în oraș. Condițiile de trai din ghetou erau extrem de grele: Era lipsă de case. Lumea se înghesuia pe străzi. Bolnavii gemeau și se prăbușeau în zăpadă. Românii îi călcau pe cei căzuți sub copitele cailor. Plângeau copiii care înghețau. Se auzeau strigăte de groază și se cerea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
activității autorităților și instituțiilor implicate în planificarea și executarea deportărilor 82. În ședința din 5 ianuarie 1942 comisia de evacuare a decis, în unanimitate, ca în vederea asigurării reușitei acțiunii de deportare "evreii să fie mai întâi obligați a intra în ghetou, unde să li se facă percheziționarea și evaluarea bunurilor" urmând ca ulterior să fie transportați în regiunile de plasare 83. În 10 ianuarie 1942 comandantul garnizoanei Odessa, generalul Tiberiu Petrescu, a dat publicității Ordonanța nr. 7 ce stipula sub amenințarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
generalul Nicolae Dăscălescu, în intervalul de timp 10 ianuarie-28 februarie 1942 fuseseră deportați din Odessa în lagărele din județul Berezovca un număr de 31.873 evrei (bărbați, femei și copii). La aceeași dată în Odessa se mai aflau: 1) în ghetou 113 evrei, dintre cei sustrași de la deportare și descoperiți ulterior de autorități; 2) în închisoarea centrală 1197 evrei, în marea lor majoritate bărbați între 18-50 ani, membri ai partidului comunist. Aceștia urmau să fie deportați în 3 martie 1942 în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
52. 24 iulie 1941. Ordinul nr. 61 emis de Guvernământul Basarabiei cu privire la strângerea și internarea în lagăre a evreilor din provincie, înscrierea în termen de 3 zile la primării a evreilor din orașe și accelerarea operațiunilor de înființare a unui ghetou în Chișinău. 53. 26 iulie 1941. Nota nr. 22.591 adresată de Armata a 3-a unităților din subordine, prin care se atrage atenția asupra jafurilor comise de militarii români în sate și se solicită măsuri drastice și eficace din partea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
utilizați de aceștia erau exceptați de la prestarea muncii de folos obștesc, de la internare, etc. 124. 21 octombrie 1941. Nota nr. 5 înaintată Diviziei 10 Infanterie de către comandantul ghetoului Odessa, locotenentul Teodor Alectoride, privitoare la situația numerică a evreilor internați în ghetou la data de 21 octombrie 1941. 125. 22 octombrie 1941. Nota nr. 212.995 adresată de Armata a 4-a Comandamentului Militar Odessa, privind măsurile adoptate împotriva evreilor de către Guvernământul Transnistriei. 126. 22 octombrie 1941. Nota telefonică nr. 2 înaintată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a unui număr de 72 evrei și comuniști. 133. 25 octombrie 1941. Statistica întocmită de Comandamentul Militar al Municipiului Chișinău, cu privire la numărul evreilor morți și deportați din ghetoul Chișinău în perioada 15 august-25 octombrie 1941, respectiv numărul celor rămași în ghetou. 134. 25 octombrie 1941. Nota întocmită de SSI cu privire la revizionismul maghiar, reflectat în tratamentul populației evreiești din Ungaria comparativ cu România. 135. 27 octombrie 1941. Nota nr. 99.828 înaintată Corpului 2 Armată de către Divizia 10 Infanterie, privind numărul și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
maghiar, reflectat în tratamentul populației evreiești din Ungaria comparativ cu România. 135. 27 octombrie 1941. Nota nr. 99.828 înaintată Corpului 2 Armată de către Divizia 10 Infanterie, privind numărul și întrebuințarea evreilor arestați în Odessa, respectiv numărul evreilor internați în ghetou. 136. 27 octombrie 1941. Nota nr. 53.058 adresată Ministerului Apărării Naționale de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la învinuirile aduse de ziarul "Gazeta Țării" în privința utilizării evreilor la munca de folos obștesc, respectiv situația la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
4-a, cu privire la rezultatul inspecției efectuate în ghetoul din Odessa. 138. 29 octombrie 1941. Nota nr. 14.532 înaintată de Garnizoana Odessa Comandamentului Militar Odessa, referitoare la situația ghetoului din Odessa, respectiv aprovizionarea, starea sanitară și paza evreilor internați în ghetou. 139. 29 octombrie 1941. Buletinul contrainformativ nr. 19.700 întocmit de Secția II-a Informații din Marele Cartier General, privind starea de spirit a populației din Moldova, respectiv a evreilor din Iași, București și Odessa. 140. 29 octombrie 1941. Nota
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Evacuare a Evreilor din Odessa. 195. 1 februarie 1942. Nota nr. 72 adresată de către Biroul Central de Evacuare al Evreilor din Odessa comandantului ghetoului din Odessa și medicului șef al municipiului Odessa, privind modalitatea de internare a evreilor în ghetou, igiena și paza acestora, respectiv amenajarea și funcționarea spitalelor din ghetou. 196. 3 februarie 1942. Nota întocmită de Secția II-a din Statul Major al Armatei a 3-a, prin care se solicită, din motive de siguranță, mutarea lagărului de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]