1,131 matches
-
la conducerea partidului comunist. Cel mai mare ecou pe care masa rotundă din Ungaria l-a produs a fost în RDG. Începând cu 2 mai, Ungaria produce o surpriză planetară prin ridicarea - în egală măsură simbolică și pragmatică - a sârmei ghimpate de la granița cu Austria. Ceea ce va urma devenea previzibil: un adevărat exod a germanilor spre RDG via Ungaria. Acest lucru a devenit oficial începând cu seara zilei de 11 septembrie, când ministrul de externe al Ungariei, Gyula Horn, a făcut
Sfârșitul regimului comunist din Ungaria () [Corola-website/Science/306477_a_307806]
-
mai mare parte a frontului. Bomardamentele au început pe 22 septembrie, direcționate cu grijă funcție de fotografiile aeriene obținute cu greu. Atacul principal a fost pornit pe 25 septembrie și a avut rezultate bune la început, în ciuda numeroaselor rețele de sârmă ghimpată și a cuiburilor de mitralieră inamice. Atacul a continuat timp de 50 de zile, câștigurile fiind până în cele din urmă absolut neînsemnate, dar provocând pierderi mari atât de partea francezilor, (250.000) cât și de cea a germanilor, (150.000
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
lemn sau sârmă, atunci este un gard, iar dacă este realizat prin oricare procedeu de zidărie atunci este un zid. În anumite situații, când există ambiguități de nominalizare, așa cum este cazul Zidului Berlinului, care fusese parțial un gard din sârmă ghimpată și parțial un zid construit din cărămizi și blocuri de beton, se preferă termenul de de separare. Înainte de inventarea , multe dintre orașele (în ) și târgurile (în ) lumii, mai ales în Europa și Asia, avuseseră , numite și "zidurile orașului". După mecanizarea
Zid () [Corola-website/Science/319464_a_320793]
-
de război publicate în ziarele austriece: „... scenele de război și descrierile câmpului de luptă din "Pădurea spânzuraților", atât de profunde, sunt făcute fără ca autorul să fi participat, el n-a văzut niciodată nici măcar o tranșee, sau o rețea de sârmă ghimpată. Decorul și atmosfera admirabil redate sunt sugerate de reportagiile de război ale timpului, apărute în presa austriacă”. Scriitorul își vizitează apoi familia la Beclean, citind scrisorile rămase de la Emil, după care, potrivit lui Tiberiu Rebreanu, ar fi realizat o documentare riguroasă
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
sa ca o imensă crimă colectivă și prin descrierea mizeriei, suferinței și a morții. Războiul este privit ca „un ucigător de energii” ce produce mizerie, suferință și moarte. Scriitorul descrie imaginea dezolantă a câmpurilor de luptă, cu garduri din sârmă ghimpată, tranșee umede și friguroase și drumuri înecate în noroaie. Familiarizarea cu ideea morții determină abrutizarea oamenilor care capătă gesturi mașinale și o dorință egoistă de a-și apăra viața și căminul cu orice preț. Căpitanul Klapka tăgăduiește cu lașitate participarea
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
în Târgoviște la Tipografia și Legătoria de cărți „Viitorul”, sub semnătura magistratului Nicolae M. Popescu-Răcăreanu, sub titlul "„Moșnenii Răcăreni-Ot Boanga”". În această monografie se vorbește despre un ins care și-a așezat aici locuința și că acesta s-a numit Ghimpatul. Așezarea a fost la început pe malul drept al pârâului Colentina, așa cum reiese din actul de împărțeală din data de 6 februarie 1756. În 1865, satul a luat denumirea oficială de Podul Bărbierului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
San. Trupele beligeranților au devenit statice blocându-se într-un război de tranșee asemănător celui din Primul Război Mondial, soldații desfășurându-și activitatea în tuneluri, redute și forturi de aparare situate în spatele unor poziții defensive întărite cu garduri de sârmă ghimpată. Din 1951 până la sfârșitul războiului, 3 RAR a păstrat pozițiile tranșeelor din partea estică a diviziei, cele din colinele situate la nord-est de râul Imjin. De partea cealaltă se găseau pozițiile chineze, la rândul lor putenic fortificate. În martie 1952, Australia
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
de acumulare Cernica, însă lucrările de amenajare a râului Colentina nu au fost abordate decât după peste un deceniu. În bazinul superior, amonte de Buftea, au fost proiectate o serie de lacuri de acumulare de importanță locală, în zona localităților Ghimpați, Dâmbovița și Ciocănești pe râul Colentina (neexecutate încă) și iazuri piscocole în zona Crevedia, Dâmbovița, pe afluentul ei Crevedia Extinderea folosințelor din nordul Capitalei a avut ca efect o poluare mai accentată a lacurilor de pe valea Colentinei. Pentru asigurarea unor
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Argint pentru tabloul "„Tăcere”", Moscova (Rusia); în 1989 este Laureat al Premiului Tineretului din Republica Moldova; în 1990 i se decernează Premiul Consiliului Suprem pentru elaborarea Stemei de Stat a Republicii Moldova; în 1991 i se oferă Premiul Special pentru tabloul "„Sârmă Ghimpată”", Bacău (România); în 1994 ia Premiul ziarului „Literatura și Arta” pentru ciclul de lucrări "„Istoria Moldovei”", Chișinău (R. Moldova); în 1994 i se înmânează Diplomă de Onoare, Saint Elpidio (Italia); în 1995 este Laureat al Salonului Național de Arte Plastice
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
kilometru de front. În unele locuri, unde existau temeri cu privire la atacul tancurilor sovietice, fuseră săpate șanțuri antitanc, apărate în partea de vest de baterii de artilerie și cuiburi de mitralieră. În fața tranșeelor se aflau trei linii de garduri de sârmă ghimpată și o zonă puternic minată. A doua zonă defensivă, aflată la cam 10 km în spatele primei zone de apărare, acoperea cele mai importante direcții și era compusă din locașuri de tragere legate între ele cu tranșee. Zona era protejată cu
Bătălia de la Smolensk (1943) () [Corola-website/Science/307721_a_309050]
-
puternic minată. A doua zonă defensivă, aflată la cam 10 km în spatele primei zone de apărare, acoperea cele mai importante direcții și era compusă din locașuri de tragere legate între ele cu tranșee. Zona era protejată cu garduri de sârmă ghimpată, iar în unele locuri și cu câmpuri minate, acolo unde erau așteptate atacurile tancurilor inamice. Între prima și a doua zonă defensivă erau plasate mici locașe de tragere și buncăre, gândite să încetinească înaintarea sovietică, dacă Armata Roșie ar fi
Bătălia de la Smolensk (1943) () [Corola-website/Science/307721_a_309050]
-
prizonier închis la Guantanamo Bay, dar nici nu există vreun plan de a-i elibera în curând. Deși câțiva dintre cei mai bătrâni și cei mai bolnavi au fost repatriați, autoritățile SUA construiesc noi clădiri adiacente, refac gardul de sârmă ghimpată și înconjoară zona cu ziduri solide. Generalul Geoffrey Miller, comandantul bazei militare de la Guantánamo, a declarat într-un interviu că prizonierii nu sunt supuși nici unui contact fizic, nici unei situații stresante sau privare de somn în timpul interogatoriilor. El a arătat că
Guantánamo () [Corola-website/Science/309393_a_310722]
-
sunt astfel sub protecția constituției SUA. Dacă Curtea Supremă va plasa Guantanamo Bay în jurisdicția legală a SUA, vor urma șiruri de procese prin care se va cere punerea sub acuzare a prizonierilor sau eliberarea lor. Viața „înconjurată de sârmă ghimpată“ este dura. Aproape 135 de gardieni muncesc zilnic cu luptătorii talibani și Al-Qaida, schimbandu-le lenjeria, escortandu-i la dușuri, hranindu-i și stând tot timpul la pândă pentru orice surpriză, sub un soare cubanez fierbinte. Cand sunt înjurați sau
Guantánamo () [Corola-website/Science/309393_a_310722]
-
problemă“ există. Ni s-a menționat că se trăiește mai bine în blocul patru, de securitate medie, lucru care părea evident când am văzut un deținut stând întins la umbră unei mese de picnic, zâmbind reporterilor prin gardul de sârmă ghimpată. Alți doi, purtând hainele albe specifice celor din blocul patru, stăteau cu picioarele încrucișate pe un covoraș de rugăciune. Nici un covoraș monocromatic în acest loc. «Numim acest loc pământul promis. Dacă trebuie să te afli într-un astfel de mediu
Guantánamo () [Corola-website/Science/309393_a_310722]
-
de către Helmuth von Moltke. Schlieffen ca general în vârstă încă de la sfârșitul războiului din 1870 s-a ocupat cu un plan de atacare a Franței. Ideea lui de bază era că datorită perfecționării sistemelor de apărare (câmpuri de mine, sârma ghimpată, cuiburi de mitraliere) în mod necesar o să apară un război static în care părțile se adăpostesc în tranșee, situație care poate fi contracarată doar de un atac prin surprindere și înaintare rapidă. După pensionarea lui Schlieffen, planul a fost pus
Planul Schlieffen () [Corola-website/Science/326170_a_327499]
-
ora fixată s-au prezentat la apel circa 30,000 de evrei, precum și unele persoane din familii mixte. Mulțimea a fost dirijată de-a lungul străzii Malinkovski în direcția cimitirului evreiesc care împreună cu Babi Iar a fost împrejmuit cu sârmă ghimpată și era păzit de polițiști și soldați Waffen SS, din Sondernkommando, precum și de politiști ucraineni. Dupa ce victimele au trecut poarta, li s-a ordonat pe rand, în puncte succesive, să-și lase documentele, efectele și lucrurile de valoare, pentru
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
fost impresionați în mod deosebit de execuția la 10 ianuarie 1941 a circa o sută de marinari ai batalionului Dneprovsk din flotila Pinsk, care înainte de fi împușcați la Babi Iar, au fost târâți pe străzile orașului,dezbrăcați și legați cu sârmă ghimpată. Apoi au fost omorâți la Babi Iar și 621 de membri ai organizației naționaliste ucrainene OUN, între care, la 21 februarie 1942, poeta Alena Teliha și soțul ei, muzicianul, cântăreț din bandura Mihailo Teliha. Au pierit uciși în măcel la
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
măsură sfârșit și început de acțiune politică, pretext de război sau motiv de pace, subiect preferat al planurilor politice revizioniste sau tabu politic, cuvânt interzis sau exclus din retorica politicii internaționale. Este simbolică (frontiera dintre comunități) sau reală, fizică (sârma ghimpată care altădată despărțea statele comuniste de Occident). Astăzi, granița înseamnă altceva. Ori de câte ori vă întrebați de care parte vă aflați, gândiți-vă că numai datorită experimentului enorm numit Uniunea Europeană, pentru prima dată în istorie, granița este doar figurată. Ea există numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
să știți, noi nu vă facem nimic, dar dacă ieșiți În afara ghetoului vă Împușcăm, că sunteți În afara legii. Exact ca și câinii: dacă Împușc un câine nu se Întâmplă nimic - așa și cu voi”. Ghetoul nu era Îngrădit cu sârmă ghimpată, nimic, dar numai În jurul orășelului puteam să ne plimbăm. Și ne-au băgat Într-o cameră mare, pe la 10 - În luna octombrie era deja Întuneric -, și am stat acolo până dimineața. Dimineața ne-am sculat, am Început să umblăm prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se zice pe rusește; svinia e „porc”, iar svinianina - „crescătorie de porci”. Fiecare și-a ocupat locul. Mâncare nu s-a dat, nici medicamente, absolut nimic. Ni s-a spus așa: „Rămâneți aici. Dacă cineva Îndrăznește să iasă de după sârma ghimpată - puseseră un pic de sârmă ghimpată acolo - va fi Împușcat pe loc”. Și cu asta basta. Trece o zi, trece a doua zi... sigur, ți-e foame, ce să faci, nimeni nu-ți dă de mâncare... Dar veneau țăranii din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
porc”, iar svinianina - „crescătorie de porci”. Fiecare și-a ocupat locul. Mâncare nu s-a dat, nici medicamente, absolut nimic. Ni s-a spus așa: „Rămâneți aici. Dacă cineva Îndrăznește să iasă de după sârma ghimpată - puseseră un pic de sârmă ghimpată acolo - va fi Împușcat pe loc”. Și cu asta basta. Trece o zi, trece a doua zi... sigur, ți-e foame, ce să faci, nimeni nu-ți dă de mâncare... Dar veneau țăranii din sat la sârma ghimpată și Întrebau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de sârmă ghimpată acolo - va fi Împușcat pe loc”. Și cu asta basta. Trece o zi, trece a doua zi... sigur, ți-e foame, ce să faci, nimeni nu-ți dă de mâncare... Dar veneau țăranii din sat la sârma ghimpată și Întrebau dacă nu mai avem ceva de schimbat, bani n-aveam. Unul avea o cămașă, un palton, o pereche de pantofi, nu știu ce, unu’ mai avea ascuns pe undeva un inel, și atunci s-au făcut niște schimburi. Îți dădea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acolo. A murit toată familia lui, tata și rude apropiate, nu veri de gradul trei: mătuși, surori, frați, toți au murit. Și vărul ăsta a spus: din cauza acelorași condiții. Atât. Menționez că la Moghilău nu a fost lagăr cu sârmă ghimpată. Moghilău, domnule. Puteam, În cele 4, 5 străzi de ghetou, să circulăm cât voiam - dar dacă făceam un pas mai Încolo ne Împușcau imediat. Tatăl meu, știind foarte bine și ucraineana, și germana, și româna, a fost unul din cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Eram prima coloană adusă, că pe ceilalți i-au adus cu trenul, cu vagoane de marfă - dar i-au dus cu vagoane. Noi am mers pe jos. Ajunși acolo, ne-au repartizat o porțiune din orașul Șargorod, Înconjurată cu sârmă ghimpată: se numea ghetou. Și acolo, pe familii, fiecare ocupa câte o cameră - se dormea pe jos, cu ce aveai, dacă aveai. Primeam zilnic câte o bucată de mămăligă din făină de mazăre. Era ca o cărămidă. Asta era porția pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o cameră - se dormea pe jos, cu ce aveai, dacă aveai. Primeam zilnic câte o bucată de mămăligă din făină de mazăre. Era ca o cărămidă. Asta era porția pentru o zi. Într-o zi m-am strecurat pe sub sârma ghimpată și am plecat. Și m-am dus În niște sate de lângă Șargorod la cerșit. Unii te goneau, alții Îți mai dădeau o bucată de pâine. Și am ajuns la o casă unde femeia m-a chemat Înăuntru - a zis: „Vino
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]