1,781 matches
-
și în special al lui Maurice-René Simonnet, au fost create Cahiers de Notre Jeunesse ca replică la revista lui Peguy, Notre Jeunesse. Simonnet, secretar general al Tineretului Studențesc Creștin din zona neocupată, a dus o activitate intensă împreună cu alții, ca Gilbert Dru sau Jean-Marie Domenach, pentru a dezvolta rezistența spirituală. În noiembrie 1943, Gilbert Dru a fondat, împreună cu Simonnet, mișcarea Tineretului Creștin Luptător. Mulți dintre acești tineri, ca de exemple Henri Bourbon, care ulterior avea să conducă France-Forum împreună cu Étienne Borne
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Jeunesse ca replică la revista lui Peguy, Notre Jeunesse. Simonnet, secretar general al Tineretului Studențesc Creștin din zona neocupată, a dus o activitate intensă împreună cu alții, ca Gilbert Dru sau Jean-Marie Domenach, pentru a dezvolta rezistența spirituală. În noiembrie 1943, Gilbert Dru a fondat, împreună cu Simonnet, mișcarea Tineretului Creștin Luptător. Mulți dintre acești tineri, ca de exemple Henri Bourbon, care ulterior avea să conducă France-Forum împreună cu Étienne Borne, au difuzat Cahiers du Témoignage chrétien, elaborate la Fourvière de părinții iezuiți Pierre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ar fi cardinalul Baudrillard, Philippe Henriot sau Xavier Vallat. După eliberare, realitatea rezistenței creștine era de necontestat. În timpul ocupației, creștinii care au opus rezistență, au reflectat la formule politice pentru perioada de după război, depășind PDP-ul. În vara anului 1943, Gilbert Dru a conceput, la Lyon, programul unei vaste adunări a democraților de inspirație creștină și a acelora de apartenență laică, avînd la bază personalismul. El l-a contactat pe Bidault, în care vedea un conducător înnăscut. Acesta se afla în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
personale dintre conducătorii calificați și responsabili. Să îmbunătățim randamentul muncii care se face printr-o legătură, în intervalul dintre întîlniri, prin grija unui secretar permanent ales de comun acord"4. Această poziție pragmatică era completată de aceea exprimată de Jean Gilbert în cadrul Biroului Executiv al MRP (20 mai 1949), care nu lăsa nici cea mai mică șansă visului sau mitului: el se declara partizanul neacceptării "unui prea mare sentimentalism în relațiile cu creștin-democrații" și, făcînd aluzie la belgianul Paul Van Zeeland
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
d'Europe, Paris, 1993, pp. 56-60. 19 Étienne FOUILLOUX, "Rite, Confession, Nation en Europe médiane (1917-1939)" in J-D. DURAND și R. LADOUS (coord.), Histoire religieuse. Histoire globale. Histoire ouverte. Mélanges offerts à Jacques Gadille, Paris, 1992, pp. 407-421. Vezi și Gilbert VINCENT, Jean-Paul WILLAIME (coord.), Religion et transformation de l'Europe, Strasbourg,1993; Georges MINK, Jean-Charles SZURECK, Cet étrange post-communisme. Rupture et transitions en Europe centrale et orientale, Paris, 1993, 366 p.; Patrick MICHEL (coord.), Les religions à l'Est, Paris
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
neurologia românească le datorează foarte mult. La bibliografia revăzută de el însuși sunt menționate 232 lucrări de neurologie (159 cazuistici). Lucrările lui C. I. Parhon au fost apreciate de mari personalități. Școala de la Socola a fost menționată în operele lui Gilbert, Cornil, Ranvier, Lewandowschi, Grasset, Thoinot etc. C. I. Parhon și-a clasificat opera neurologică în următoarele subcapitole: Hemiplagii, Paraplegii, Epilepsie, Encefalită; Sindroame parkinsoniene; Migrenă; Neurodistrofii; Lucrări experimentale. Lucrările referitoare la hemiplegii și paraplegii au prezentat aproape totalitatea problemelor implicate de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
apărut articole și cărți care conțineau asemenea expresii chiar în titlul lor. Reprezentativ este volumul The Revolution in Philosophy, McMillan, London, 1956, care strânge laolaltă textele unor conferințe despre Frege, Russell, Moore, Wittgenstein, Cercul de la Viena, cu o introducere de Gilbert Ryle. Că Wittgenstein a fost unul din inițiatorii „revoluției în filozofie“ de la începutul secolului al XX-lea era ceva acceptat drept neproblematic. În prefața traducerii germane a lucrării mai sus amintite a lui Ayer, Herbert Herring scria: „Ideile filozofice ale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
imagini verbale (imagini ale cuvinte-lor) și structurează discursul interior. În articularea unei filozofii de factură lingvistică pentru a identifica sursele construcțiilor defectuoase din limbă, deoarece conceptele mentale pot fi analizate deopotrivă ca acte și ca rostiri manifeste, filozoful behaviorist englez Gilbert R y l e285 arată însă că atributele de contemplativ, reflexiv și deliberativ se aplică dispozițiilor de comportare inteligentă, care pot fi exprimate verbal sau nu. În mod obișnuit, limbii i se atribuie rolul de a exprima gîndurile, adică produsele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Herseni, Traian, Suciologia limbii, Editura Științifică, București, 1975 Hjelmslev, Louis, Essais linguistiques, Les Editions de Minuit, Paris, 1971 Hjelmslev, Louis, Le langage, Les Editions de Minuit, Paris, 1966 Hjelmslev, Louis, Sistema lingüístoco y cambio lingüístico, Editorial Gredos, Madrid, 1976 Hottois, Gilbert, L'Inflation du langage dans la philosophie contemporaine. Causes, formes et limites, Editions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1979 Houdebine-Gravaud, Anne-Marie, L'imaginaire linguis-tique: questions au modèle et applications actuelles, în volumul Limbaje și comunicare. III. Expresie și sens
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Iași, 2003 Rorty, Richard (ed.), The linguistic Turn, The University of Chocago Press, Chicago and London, 1970 Rovența-Frumușani, Daniela, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995 Russell, Bertrand, An Inquiry into Meaning and Truth, Penguin Books, Hardmondworth, Middlesex, 1973 Ryle, Gilbert, The Concept of Mind, Penguin Books Ltd., Harmondsworth, Middlesex, 1983 de Saussure, Ferdinand, Curs de lingvistică generală, Polirom, Iași, 1998 de Saussure, Ferdinand, Scrieri de lingvistică generală,, Polirom, Iași, 2004 Schaff, Adam, Introducere în semantică, Editura Științifică, București, 1966 Schelling
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
303, 317, 323, 325, 327, 357 Heger, Klaus 100 Heidegger, Martin 94, 119, 127-132, 336, 346, 356, 357, 362 Heraclit 120 Herseni, Traian 84, 138, 339 Hjelmslev, Louis 30, 40-42, 62, 78, 153, 155, 182, 203, 215 Homer 82 Hottois, Gilbert 272 Houdebine, Anne-Marie 213 Hölderlin, Friedrich 131 Huisman, Denis 19 von Humboldt, Wilhelm 20, 24, 32, 43, 44, 86, 105, 108, 114, 127, 208, 233, 367 Husserl, Edmund 323, 324 Ibrăileanu, Garabet 300, 301, 310, 312, 316, 317 Iliescu, Adrian-Paul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
337, 341, 344, 355 Rask, Rasmus Christian 158 Reboul, Anne 65, 71 Rey-Debove, Josette 98, 216 Ricoeur, Paul 287, 289, 295, 308, 313 Riedel, Manfred 211 Rovența-Frumușani, Daniela 221 Rötsche, Enric Theodor 301 Russell, Bertrand 123, 125, 201, 202 Ryle, Gilbert 243 Sadoveanu, Mihail 96 Sapir, Edward 281 de Saussure, Ferdinand 21, 26, 31-36, 39, 51, 52, 58-60, 66, 67, 75, 76, 82, 86, 87, 127, 152, 155, 161, 164, 172, 182, 183, 203, 210, 221, 223, 229, 230, 250, 254
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
hotărîrea din februarie același an, bazată pe argumentele specialiștilor și în februarie 1993, cînd a fost distrus nu numai caracterul consecvent al ortografiei, ci s-a atentat și la unele forme verbale moștenite din latină de limba română. 285 Vezi Gilbert Ryle, The Concept of Mind, Penguin Books Ltd., Harmondsworth, Middlesex, 1983. 286 J. R. Searle, Realitatea ca proiect social, p. 58-60. 287 Vezi Noam Chomsky, Language and Mind, Harcourt, Brace & World, Inc., New York, 1968. 288 Vezi Eugen Coșeriu, Modele logice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Folosirea unor forme hipercorecte precum steclă sau sunt este neconformă, firește, cu evoluția limbii, dar pornește din convingerea unor persoane cu o cultură redusă că ele sînt preferabile, fiind "superioare" celor ce țin de norma istorică a limbii. 311 Vezi Gilbert Hottois, L'Inflation du langage dans la philosophie contemporaine. Causes, formes et limites, Editions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1979, p. 103. 312 Vezi pentru aceasta Lingvistică și filozofie, Institutul European, Iași, 1992, p. 11-22, 62-93. 313 Vezi în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sinteză (bilanț, cont de profit și pierdere și note explicative) și mai puțin asupra tehnicilor de înlăturare a acestui fenomen de manipulare a cifrelor. Din perspectiva autorilor care au studiat contabilitatea creativă putem reține următoarele viziuni: Barthăs de Reyter și Gilbert Gérald (1992) consideră că imaginația ingineriei financiare moderne creează fără încetare noi produse sau montaje, care sunt propuse directorilor de întreprinderi. Uneori, aceste montaje au drept obiectiv, principal sau nu, ocolirea regulilor contabile, considerate penalizatoare atunci când se folosesc pentru dimensionarea
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
în jurul actului de evaluare. De altfel, ca simplu „cititor” al literaturii în acest domeniu, sesizez o literatură prolixă, deosebit de deturnantă, fiecare autor propunând clasificări, viziuni, valorizări ce pot fi cu greu compatibilizate, sintetizate. Iată cadrul problematic așa cum apare el la Gilbert de Landsheere, care reia o serie de sugestii ale înaintașului său Henri Piéron: Docimologia este știința care are drept obiect studiul sistematic al examenelor, în particular al sistemelor de notare, și comportamentul examinatorilor și al examinaților. Docimantica este tehnica examenelor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Evaluarea formativă este orientată spre ajutorarea elevului în mod operativ. Evaluarea sumativă vizează clasificarea și atestarea progreselor elevilor. Ea va arăta gradul de realizare a obiectivelor, fie comparându-i pe elevi între ei, fie raportând performanțele obținute la standardele așteptate. Gilbert de Landsheere vorbește și despre evaluarea normativă, cea prin care se interpretează scorul obținut în urma unui test clasic de inventariere a cunoștințelor sau de inteligență, iar acest scor este plasat într-o distribuție statistică: performanța unui individ este judecată printr-
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Aprecierea rezultatelor școlare se materializează de cele mai multe ori prin notare. Notarea este un act de atașare a unei etichete, a unui semn, pentru un anumit rezultat al învățării. Nota este un indice care corespunde unei anumite realizări a randamentului școlar. Gilbert de Landsheere (1975, p.13) definește nota ca fiind „aprecierea sintetică ce traduce evaluarea unei performanțe în domeniul învățământului”. Philippe Perrenoud (1998) consideră că nota este un mesaj care spune elevului nu atât cât știe, ci mai curând ce s-
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Didactică și Pedagogică, București. 21. Hotyat, F., 1962, Les examens. Les moyens d’évaluation dans l’enseignement, Éditions Bourrelier, Paris. 22. Kerlan, Alain, 1988, „Évaluation formative et éducation scientifique”, Rencontres pédagogiques, nr. 22, număr tematic („Evaluer pour former”). 23. Landsheere, Gilbert de, 1971, Évaluation continue et examens. Précis de docimologie, Éditions Labor, Bruxelles. 24. Landsheere, Gilbert de, 1975, Evaluarea continuă. Examene, E.D.P., București. 25. Landsheere, Viviane de, 1992, L’éducation et la formation, PUF, Paris. 26. Legrand, Louis, 1983, „Les problèmes
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
l’enseignement, Éditions Bourrelier, Paris. 22. Kerlan, Alain, 1988, „Évaluation formative et éducation scientifique”, Rencontres pédagogiques, nr. 22, număr tematic („Evaluer pour former”). 23. Landsheere, Gilbert de, 1971, Évaluation continue et examens. Précis de docimologie, Éditions Labor, Bruxelles. 24. Landsheere, Gilbert de, 1975, Evaluarea continuă. Examene, E.D.P., București. 25. Landsheere, Viviane de, 1992, L’éducation et la formation, PUF, Paris. 26. Legrand, Louis, 1983, „Les problèmes de l’évaluation scolaires”, Les amis de Sèvres, nr.3. 27. Lipari, Domenico, 1992, Valutazione
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
R.S. (1988). The relationship between coping and emotion: Implications for theory and research. Social Science and Medicine, 26, 309-317. Frank, J.D. (1973). Persuation and healing. Baltimore: John HopkinsUniversity Press. Gauld, A. (1992). The history of hipnotism. Cambridge: Cambridge University Press. Gilbert, D.T., Malone, P.S., și Krull, D. (1993). Unbelieving the unbelievable: Some problems in the rejection of false information. Journal of Personality and Social Psychology, 59, 601-613. Gleitman, H. (1990). Basic Psychology. New York: W.W. Norton și Co. Gleitman, H., Fridlund
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
1998Ă, „Response to My Critics”, în T.W. Bynum și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Druckrey, Timothy (ed.Ă (1999Ă, Ars Electronica: Facing the Future, Cambridge, MA, MIT Press. Durand, Gilbert (1998Ă, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, trad. de Marcel Aderca, postf. de Cornel Mihai Ionescu, București, Univers Enciclopedic. Dyer, Michael G. (1995Ă, „Toward Synthesizing Artificial Neural Networks that Exhibit Cooperative Intelligent Behaviour”, în Christopher G. Langton (ed.
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
raport dintre obiect și conștiință" 11, imaginea se află în continuă mișcare, devenind ea însăși "conștiință" 12, plenitudinea unei conștiințe. Percepția primară a lumii, exterioară sau interioară, este o non-imagine, "o umbră a obiectului", "un obiect-fantomă" 13. Imaginea pe care Gilbert Durand o supune "regimului diurn", al antitezei, și "regimului nocturn", al eufemismelor, capătă existență proprie, transformându-se în "structură antropologică. Fie că este sceptru, spadă, cupă, roată, baston, cu puteri teriomorfe, acvamorfe sau nictomorfe, imaginea descrisă de Gilbert Durand este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe care Gilbert Durand o supune "regimului diurn", al antitezei, și "regimului nocturn", al eufemismelor, capătă existență proprie, transformându-se în "structură antropologică. Fie că este sceptru, spadă, cupă, roată, baston, cu puteri teriomorfe, acvamorfe sau nictomorfe, imaginea descrisă de Gilbert Durand este "încărcată" universal "cu un al doilea sens", sub pecetea "funcției imaginative", făcând posibilă existența unei realități identice și universale a imaginarului 14. Astfel, imaginația nu mai este "un produs al refulării", ci originea unei defulări 15, scoțând la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe imagine, însă (...) nu încetează să o deformeze, transformându-i formele în forțe, nu încetează să-i utilizeze energia în folosul lui, să o estompeze, și, în final, să o distrugă" 21. Reproșul pe care Jean Burgos îl face lui Gilbert Durand este că, în "Structurile antropologice ale imaginarului", el face o "arheologie a imaginarului", fără a se preocupa de imaginar "în dinamica și structurarea lui, în devenirea lui, ci numai în structura și stabilitatea lui" 22. Pentru Jean Burgos, imaginarul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]