922 matches
-
muți de admirație în zona impunătorului, fascinantului și mărețului monument al naturii, Cascada Bâlea înaltă de mai bine de 50 de metri. Înainte însă, de a ajunge la această splendidă lucrare de artă a naturii, săpată într-una din treptele glaciare ale muntelui Bâlea, drumețul are posibilitatea să se oprească spre odihnă și desfătare la Cabana «BâleaCascadă». Multă vreme după prima ei apariție în decorul sălbatec, al masivului Făgărașului, cu mai bine de o sută de ani în urmă, mai precis
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
calea sa lacul de acumulare Vidraru, barajul cu acelaș nume și și va încheia periplul în fosta cetate de scaun Curtea de Argeș. Dar noi ne vom opri să facem popas pe țărmul lacului Bâlea, monument al naturii, cel mai întins lac glaciar din masivul Făgărașului având o lungime de 360 de, metri, o lățime de 240 de metri, cu un perimetru cu oarecare meandre de 1330 de metri, o suprafață de 46.508 metri pătrați și o adâncime maximă de 11,35
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de 70 de kilometri , este dublată pe partea sa de Sud de culmile Iezer - Păpușa - Ghițu - Frunți - Cozia. Munții Făgărașului sunt caracterizați ca munți înalți, masivi cu trăsături alpine, cu vizibile urme ale glaciației cuaternare. Cu lacuri, custuri și văi glaciare. Climatul este de asemenea alpin, cu precipitații abundente, cu vânturi predominante din Vest. Depresiunea Făgărașului formată prin drenarea și colmatarea de către Olt și afluenții săi, este cuprinsă între Perșani și podișul Hârtibaciului. Câmpia piemontană, fragmentată de culmi deluroase, trece treptat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu regiunea vecină, Aisen, cale de sute de kilometri, se pot întâlni vulcani de peste 2000 metri și zeci de lacuri care de care mai frumos și mai viu colorat, în game surprinzătoare de verde și albastru. Lacurile sunt de origine glaciară, formându-se în urma eroziunii milenare a solului și adunând ape din topirea zăpezilor. Mulți vulcani din zonă fiind activi, unele lacuri s-au format prin acumularea de lavă în albia râurilor, lava răcită constituindu-se în veritabile baraje. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
regiunea vecină, Aisen, cale de sute de kilometri, se pot întâlni vulcani de peste 2000 de metri și zeci de lacuri care de care mai frumos și mai viu colorat, în game surprinzătoare de verde și albastru. Lacurile sunt de origine glaciară, formându-se în urma eroziunii milenare a solului și adunând ape din topirea zăpezilor. Mulți vulcani din zonă fiind activi, unele lacuri s-au format prin acumularea de lavă în albia râurilor, lava răcită constituindu-se în veritabile baraje. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în ciuda acestui triumf aparent, „proletcultismul anilor ’50 avea în junimism un adversar mult mai redutabil și nu doar literar decât era capabil să își dea seama” (N. Manolescu). De altfel, în 1959 este punctul maxim al unei noi epoci/ere glaciare, care a început în 1958. încă înainte de 1964 se constată o reorientare națională a istoriografiei, un dezgheț ideologic și o desprindere de Moscova și în plan cultural, iar în 1963-1964 dispar Institutul de Studii Româno-Sovietic, Muzeul Româno-Rus, Institutul „Maxim Gorki
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și nimic premeditat în apariția sa. Capitalismul este în esență, o etapă a aventurii umane în căutarea mai-binelui. Aventura umană în înțelesul construcției unei civilizații puternice și durabile, începe în urmă cu 11000 de ani când, la sfârșitul ultimei ere glaciare, ,,toate popoarele de pe toate continentele încă mai erau formate din vânători-culegători"6. Este epoca în care omul practica economia naturală, în care schimbul începea să apară și în care oamenii nu aveau banul și conștiința valorii economice, sau valorii de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
teritoriu. III. Conținuturi: CLASA a IX-a Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU ● Scoarța terestră ca suport al reliefului: structură și alcătuire petrografică; ● Unitățile majore ale reliefului terestru ● Agenți, procese și rezultate ● Tipuri, forme și unități de relief - tipuri de relief: litoral, glaciar, deșertic (eolian). Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ ● Alcătuirea și structura atmosferei - alcătuirea (compoziția) atmosferei, straturile atmosferei; ● Masele de aer - circulație (dinamică), caracteristici ● Climatele Globului - tipurile de climă, caracterizarea geografică a tipurilor de climă. Capitolul 5: APELE ● Apele continentale și oceanice - fluvii
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
teritoriu. III. Conținuturi: CLASA a IX-a Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU ● Scoarța terestră ca suport al reliefului: structură și alcătuire petrografică; ● Unitățile majore ale reliefului terestru ● Agenți, procese și rezultate ● Tipuri, forme și unități de relief - tipuri de relief: litoral, glaciar, deșertic (eolian). Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ ● Alcătuirea ��i structura atmosferei - alcătuirea (compoziția) atmosferei, straturile atmosferei; ● Masele de aer - circulație (dinamică), caracteristici ● Climatele Globului - tipurile de climă, caracterizarea geografică a tipurilor de climă. Capitolul 5: APELE ● Apele continentale și oceanice - fluvii
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
masura identificării de noi bioindicatori și vor fi aprobate prin ordin al ministrului mediului și gospodăririi apelor; ... (3) Lista de elemente biologice prevăzută la art. 2 alin. (1) se referă la ecosisteme acvatice lotice sau lentice, fără includerea torenților, lacurilor glaciare și lacurilor sărate. ... Articolul 3 (1) Evaluarea elementelor de calitate chimice și fizico-chimice, pe baza standardelor de calitate prevăzute în tabelul nr. 6, se face în sprijinul procesului de stabilire a stării ecologice a diferitelor tipuri de ecosisteme acvatice, naturale
NORMATIV din 16 februarie 2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179958_a_181287]
-
CLASA a IX-a III. Conținuturi: Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU - Scoarță terestră ca suport al reliefului: structura și alcătuire petrografica; - Unitățile majore ale reliefului terestru - Agenți, procese și rezultate - Tipuri, forme și unități de relief - tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, deșertic (eolian). Capitolul 4: ATMOSFERĂ TERESTRĂ - Alcătuirea și structura atmosferei - alcătuirea (compoziția) atmosferei, straturile atmosferei; - Masele de aer - circulație (dinamică), caracteristici; - Climatele Globului - tipurile de climă, caracterizarea geografică a tipurilor de climă. Capitolul 5: APELE (HIDROSFERA) - Apele continentale și oceanice
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
piemonturi, câmpii de nivel de bază. Relieful petrografic: pe granițe, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, calcare. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat), eolian. Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice). Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica. 6. Geografia solurilor Componentele
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Probleme ale globalizării economiei. Principalele regiuni de integrare economică. ÎI. GEOGRAFIA ROMÂNIEI A. Geografia fizică. Evoluția paleogeografica și resursele minerale utile. 1. Relieful. Munți, podișuri, dealuri și câmpii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferențiate pe treptele majore de relief: munți, podișuri și dealuri, câmpii. 2. Climă. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitațiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României. 3. Hidrografia. Apele
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
piemonturi, câmpii de nivel de bază. Relieful petrografic: pe granițe, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, calcare. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat), eolian. Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice). Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica. 6. Geografia solurilor Componentele
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
Probleme ale globalizării economiei. Principalele regiuni de integrare economică. ÎI. GEOGRAFIA ROMÂNIEI A. Geografia fizică. Evoluția paleogeografica și resursele minerale utile. 1. Relieful. Munți, podișuri, dealuri și câmpii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferențiate pe treptele majore de relief: munți, podișuri și dealuri, câmpii. 2. Climă. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitațiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României. 3. Hidrografia. Apele
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
CLASA a IX-a III. Conținuturi: Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU - Scoarță terestră ca suport al reliefului: structura și alcătuire petrografica; - Unitățile majore ale reliefului terestru - Agenți, procese și rezultate - Tipuri, forme și unități de relief - tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, deșertic (eolian). Capitolul 4: ATMOSFERĂ TERESTRĂ - Alcătuirea și structura atmosferei - alcătuirea (compoziția) atmosferei, straturile atmosferei; - Masele de aer - circulație (dinamică), caracteristici; - Climatele Globului - tipurile de climă, caracterizarea geografică a tipurilor de climă. Capitolul 5: APELE (HIDROSFERA) - Apele continentale și oceanice
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
defavorizate. Restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural și modernizarea infrastructurii conexe; Crearea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea sustenabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice prin: amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potențial turistic (canioane, defileuri, peșteri, lacuri glaciare, Delta Dunării și alte zone umede etc.) în condițiile monitorizării permanente a presiunii asupra mediului în conformitate cu planurile de management pentru ariile naturale protejate, inclusiv siturile Natura 2000; valorificarea potențialului turismului montan, inclusiv amenajarea căilor de acces, a platformelor de campare
HOTĂRÂRE nr. 1.460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
sînt abilitați să participe la reuniunile prevăzute de articolul IX, regulile stabilite prin asemenea acorduri se vor aplica în Antarctica. Articolul VI Dispozițiile prezentului tratat se aplică regiunii situate la sud de 60 grade latitudine sudică, inclusiv la toate platformele glaciare; nici o dispoziție a acestui tratat nu va putea însă prejudicia sau aduce atingere, în nici un fel, drepturilor sau exercițiului drepturilor recunoscute oricărui stat de dreptul internațional în ceea ce privește părțile din marea liberă care se află în regiunea astfel delimitată. Articolul VII
TRATAT din 1 decembrie 1959 asupra Antarcticii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190871_a_192200]
-
condițiile următoare: .1 evacuarea în mare a deșeurilor alimentare la o distanță cât mai mare posibil față de uscatul cel mai apropiat, dar în niciun caz la mai puțin de 12 mile marine față de uscatul cel mai apropiat sau față de platforma glaciară cea mai apropiată. Deșeurile alimentare trebuie să fie tocate sau concasate și trebuie să poată fi trecute printr-o sită ale cărei ochiuri nu sunt mai mari de 25 mm. Deșeurile alimentare nu trebuie să fie contaminate cu alte tipuri
AMENDAMENTE din 15 iulie 2011 la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (anexa V revizuită la MARPOL). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244487_a_245816]
-
2 și 2.3 ale prezentului paragraf au fost îndeplinite, evacuarea apelor de spălare a magaziilor pentru încărcătură care conțin reziduuri trebuie să fie făcută la o distanță cât mai mare posibil față de uscatul cel mai apropiat sau față de platforma glaciară cea mai apropiată și în niciun caz la mai puțin de 12 mile marine față de uscatul cel mai apropiat ori față de platforma glaciară cea mai apropiată. 2. Agenții sau aditivii de curățare conținuți în apele de spălare a punților și
AMENDAMENTE din 15 iulie 2011 la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (anexa V revizuită la MARPOL). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244487_a_245816]
-
fie făcută la o distanță cât mai mare posibil față de uscatul cel mai apropiat sau față de platforma glaciară cea mai apropiată și în niciun caz la mai puțin de 12 mile marine față de uscatul cel mai apropiat ori față de platforma glaciară cea mai apropiată. 2. Agenții sau aditivii de curățare conținuți în apele de spălare a punților și a suprafețelor exterioare pot fi evacuați în mare, dar numai dacă aceste substanțe nu sunt dăunătoare pentru mediul marin, luând în considerare liniile
AMENDAMENTE din 15 iulie 2011 la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (anexa V revizuită la MARPOL). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244487_a_245816]
-
în 1721 și 1743, denumite „Finlanda Veche”, să fie incluse administrativ în „Finlanda Nouă” în 1812. Conform dovezilor arheologice, zona ce cuprinde astăzi Finlanda a fost colonizată în preajma anului 8500 î.e.n. în timpul Epocii Pietrei după retragerea ghețurilor din ultima eră glaciară. Artifacte ale primilor coloniști prezintă caracteristici comune cu cele din Estonia, Rusia și Norvegia. Primii oameni erau vânători-culegători, cu unelte de piatră. Primele oale datează din 5200 î.e.n. când a apărut cultura ceramică a pieptenelui. Apariția culturii ceramice cordate în
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
ca mărime din Europa. Aria cu cea mai mare densitate de lacuri se numește . Cele mai multe insule se găsesc în sud-vest, în arhipelagul Turku. Mai departe de coastă, se află insula Åland. Mare parte din geografia Finlandei se explică prin Era Glaciară. Ghețarii aveau grosime mai mare și au durat mai mult în în comparație cu restul Europei. Eroziunea produsă de ele au lăsat peisajul șes, cu puține dealuri și foarte puțini munți. Cel mai înalt vârf muntos, Halti la , se găsește în nordul
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
germanice: daneza, germana, neerlandeza, suedeza și norvegiana, care o denumesc "Estland". Alte denumiri arhaice sunt și "Estia" sau "Hestia". Viața umană în Estonia a apărut acum circa 11.000-13.000 de ani, când s-a topit gheața din ultima eră glaciară. Cea mai veche așezare cunoscută în Estonia este așezarea de la Pulli, aflată pe malurile râului Pärnu, lângă orașul actual Sindi, în sud-vestul țării. Datarea cu carbon radioactiv a stabilit data așezării în jur de acum 11.000 de ani, la
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
localnicilor care au alungat hoardele tătare din Borșa în anul 1717. În Baia Borșa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântână Stanchii situată chiar pe granița statului cu Ucraina. Obiectivele turistice din Borșa sunt: -Lacul Iezer (lac glaciar având formă României) -Vârful Pietrosul Rodnei (cel mai înalt vârf din Carpații Orientali) -Lacurile Buhăiescu ( o salba de 3 lacuri glaciare, cel mai adânc având 8 metri) -zăpeziile permanente (sunt pete de zăpadă care nu se topesc niciodată indiferent de
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]