1,314 matches
-
azi limba română/ Cu dragoste și credință.// Și...la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și prin proză-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
preacinstit meleagurile noastre cu jertfă de sânge adusă Patriei a produs vii emoții cititorilor locali. Netrăind acele vremuri de cumpănă, sătenii prezentului au simțit o stare de vinovăție față de ignoranța în care s-au complăcut, vizavi de cele petrecute pe glia comunei în vara lui 1944. În acele vremuri de restriște, în jur de 500 de ostași români și-au adus obolul suprem pe plaiurile comunei, fiind înhumați în Cimitirul Bisericii vechi a satului Soci, 117 dintre ei fiind nominalizați de către
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
care aflăm cum eul poetic refuză să creadă în nașterea-i biologică. Pe mine m-a adus o stea,, spune poetul. Nici nu se putea altmineri spus, de un visător ce privește lumea prin ocheanul poemului. Rădăcinile omului țin de glie, visul său e cosmic. Stejărel Ionescu este poetul căruia nu îi este frică să se exprime. Scrie cu naturalețe și cu hărnicie, își îngrijește poeziile așa cum un țăran își lucrează ogorul. Roadele se văd în cărțile sale, care nu sunt
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]
-
o încărcătură extraordinară de idei, de trăiri și de sentimente, un mesaj de reîntoarcere la puritate, la ingenuitatea vârstei de aur, o revenire cu ochii minții și ai sufletului, la Părinți, la moși și strămoși, poate de mult apuși sub glie și uitați sub vijelia timpului care se scurge inexorabil și care nu ne dă răgazul să medităm o clipă asupra efemerității vieții. „Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi/ ca să învăț din nou la lumânare/ să mai privesc lumina clară/ a cerului
REVENIREA LA INOCENŢĂ-UN STROP DE VEŞNICIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353828_a_355157]
-
doar... Să vadă!... Gaze, petrol...Tot ce a fost Resursă-n astă țară, Înstrăinat-ați pe nimic.... Guverne de ocară....! Cad codri noștri seculari Sub drujbe " habsburgiene ", Se zvârcolesc moșii-n mormânt, Muntele nostru geme!... Pământ arabil la străini, Dezmoștenită glie... Golgota satului român, Iar el, țăranul... Știe!... Învățământu-i " neșcolit ", Jumate trec cu " bacul "... Dascălii noștri-s prost plătiți Ni se golește " lacul "... Cultura a ajuns un moft... Parale cu toptanul, Pe incultură și netoți E votul, suveranul...! De presă?... Ce
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
Începuturile literare și gazetărești datează din perioada adolescenței școlărești, când a publicat diferite materiale de acest tip la unele publicații din perioada respectivă. În acest răstimp a fost corespondent activ al unor ziare și reviste, cum e, de pildă, „Vocea gliei”, „Plai orheian”, „Tinerimea Moldovei” etc. Ca poet, editează mai multe culegeri de versuri: „Destăinuiri”, Editura Labirint, Chișinău, 2003; „Florile Speranței”, Editura Nasha Canada Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor și vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chișinău, 2010; „Cearta” și „Adevăruri pe frunze
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
celuilalt împărțind neputința de a visa SUNTEM DOAR NOI suntem doar noi eu și tu nu știu care sunt eu nici cine ești tu îmi strâng gândurile în palme mi-e dor să îmi simt inima bătând în strigătul cuvintelor adormite sub glie care ești tu cine sunt eu strigau licuricii din palma pelerinului înfometat înotând în cenușa pâinilor arse suntem doar noi eu și tu răspundea singurătatea CURCUBEUL IUBIRII dacă aș fi avut mai mult curaj te-aș fi invitat la prânz
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
uniți în a-și cunoaște rădăcinile și în a participa activ la făurirea istoriei. Oamenii acestor locuri au fost dintotdeauna animați de idealurile dreptății și unității, iar dorința lor de a trăi liberi și a-și apăra, în orice condiții, glia strămoșească, a fost mai puternică decât logica și dorința Partidului Comunist de a intra până în inima dealurilor bucovinene cu procesul de colectivizare. De altfel, ei nu s-au putut opune tuturor reformelor comuniste, dar au pus umărul la treabă și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
râvnă și înclinație în nealegerea țintelor false ale cântecelor ieftine, comerciale, ci lucrând la fiecare, culegând pe cele valoroase melodic și folcloric. Școala elementară a terminat-o ca elev eminent, dar tatăl său l-a oprit acasă, spre a îngriji glia strămoșească și a păzi tradițiile și datinile românești. Pe când, fratele mai mare și sora au continuat liceul la Vârșeț, iar apoi, facultatea. Înrădăcinat trupește și sufletește la Iablanca, Lazăr a înțeles că niciodată apa nu se revarsă la deal și
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
Că toate holdele din stat ți le-oi trimite ție!... ................................................... Ufff... uite, „declar închise lucrările” agrare Din toamna-iarna asta ce ne-a cuprins la greu! Însă deplâng pe cei ce n- au pus în hambare Ce-a mai rămas pe glie! Că mustul l-aduc eu! Și ieri și astăzi până-n miez de noapte La Panciu-i mare sărbătoare, mare!... Artiști măreți într-un delir de șoapte Fac mustul toamnei să curgă-n pahare! Sunt fericit de ambiant, de bere și
TOAMNĂ, LA PANCIU de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352586_a_353915]
-
în: Ediția nr. 1898 din 12 martie 2016 Toate Articolele Autorului Căznite doruri azi ne leagă, din lunga depărtare-albastră, pe fruntea munților beteagă, cununi de cetini plâng în glastră. Coboară soarele-n chindie, uscând de lacrimi o păgână, nemuritoarea noastră glie, răcnește crunt pe sub țărână. Se scurg izvoarele de patimi, sărută ciob de pribegie, sub tricolor păzim azi datini, căci ce-i român,e pe vecie! Cutez să-ți scriu pe-o rană dacă, iubirea ce ți-o port din pântec
CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352660_a_353989]
-
lăsat locurile prin care l-au purtat pașii, atât în țară cât și în afara granițelor. Cu toate că a colindat meleagurile patriei în lung și-n lat, de la munte la mare și invers, dar și ținuturi din străinătate, nu și-a uitat glia strămoșească. Astfel, în „Trepiedul de aur”, scriitorul Puiu Răducan intenționează să treacă în nemurire locurile natale, plaiurile copilăriei sale, să pecetluiască cu litere de suflet ținutul Țepeștilor vâlcene în filele eternității. Și într-adevăr reușește s-o facă într-un
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
30 martie 2014 Toate Articolele Autorului Te port cu mine oriunde în lume ajung. Poveștile de dor ce le trăiesc, in graiul tău când altora le spun, Îmi par mai dulci, mai pline de-nțeles. Prin tine cânt iubirea de glie, de neam. Prin tine limbă străbună, strai strămoșesc purtat cu mandrie, De-a lungul anilor prin care pășesc. Mai dârză din orice-ncercare-ai ieșit, Comoară de preț a neamului nostru vestit, tenace ai fost... Mă simt împlinită când vorba
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353725_a_355054]
-
Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1251 din 04 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Amar îmi e gândul, amară e Țara Trec anii pe rând și trece și vara. ”Aleșii” se poartă plini de trufie Săracu-și îngroapă speranța în glie. Ce-a fost promis, demult e uitat Poporul harnic este-nșelat. Plânge românul și tare se-ndoaie Sub taxele grele el tot se-ncovoaie. Bătrân, în lacrimi, lipsit de putere De foame și rău, moartea și-o cere. Viața întreagă din greu
OPREŞTE, DOAMNE, PERFIZII ŞI HOŢII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354090_a_355419]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > A SOSIT PRIMĂVARA Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 441 din 16 martie 2012 Toate Articolele Autorului Iată mamă, iar a sosit primăvara, Și colțul ierbii a dat iar pe glie; Tu ai îmbătrânit și-ntotdeauna seara Îl plângi pe tata, mort de-o veșnicie. Căldura va țâșni și ea cât de curând, Eu voi pleca, să mai tai la vie; Soarele mă va batjocorâ, sfidând Berzele se vor aduna, din
A SOSIT PRIMĂVARA de GEORGE PENA în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354605_a_355934]
-
îmbătrânit și-ntotdeauna seara Îl plângi pe tata, mort de-o veșnicie. Căldura va țâșni și ea cât de curând, Eu voi pleca, să mai tai la vie; Soarele mă va batjocorâ, sfidând Berzele se vor aduna, din nou, pe glie. Câinele nostru, mă va petrece în zori, Oprindu-se mereu, pe lângă garduri; Am s-adun din lizieră, iarăși viorele, Așa cum am făcut-o de-atâtea rânduri. Eu trebuie să merg din nou sub zare, Unde ciocârliile mor, duios cântând; Cu
A SOSIT PRIMĂVARA de GEORGE PENA în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354605_a_355934]
-
cheamă senine către sud Și din adâncurile ascunse alte strigări aud. De se abate asupra noastra o furtună Și norii groși deasupra casei tale se adună Deschide-ți largă poartă inimii și vie Fie-ți Iubirea pentru neam și pentru glie Visăm cu toții o lume nouă, armonioasă dreapta Spre care numai bunul Dumnezeu ne îndreaptă Întregul univers vibrează că strunele stârnite De dorurile noastre, din inimi iubitoare izvodite. Prea mult am ars din daruri ce Ți se cuveneau În sutele de
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
vorba (cu)vânt și hrană masă Azi, umbre grăbite venite la oraș Nici nu sunt priviți în ansamblu Privirea caută doar vadra cu cas Parabolă albă intrată-n meandru Ei știu să iubească dăruit, cu pătimi Adâncul codrului, lumina și glia Se risipesc în stropii de lacrimi Cu care au udat milenii România Pe câmp, aplecați ca semn de întrebare Sunt cei ce măsoară pământul cu sapă,îl trec parcă prin cantare și prețul plătit îl știe doar vântul Că nu
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
cum numim noi secțiunea de carte din cadrul bibliotecii comunale -, născută din inițiativa și efortul personal al "mirosloveșteanului adoptat" conf. univ. dr. Vasile Șoimaru de la Chișinău, s-a îmbogățit cu un nou lot de carte scrisă pe pământul românesc din Răsărit, glie răpită din vatra Neamului de către tiranii politici ai Europei. De data aceasta, printre cărțile autorilor chișinăuieni, am identificat o carte arătoasă, după ceea ce am putut observa la prima vedere, prezentată la exterior prin simbolistica rafinat măiestrită (pe coperte) de graficianul
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
mai fost iluminat de soarele crud al debutului de primăvară. În schimb, s-au găsit din belșug, mărtișoare de gheață, fie pe Dunăre, fie pe râuri, fie pe case sau sub streșini. Steluțele de nea au ținut locul floricelelor de pe glie, brândușelor, ghioceilor, violetelor și brebeneilor, dar mai cu seamă narciselor și toporașilor. Cum să mai răzbească aceste firave flori de primăvară, stratului de câțiva metri de zăpadă înghețată? Flori de zăpadă și gheața s-au găsit din belșug și la
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354767_a_356096]
-
libere de tematică, frumusețea lor este aceeași. Sâmburul de inefabil încolțește din toate la fel, pentru că autorul este egal cu sine însuși. O poezie suavă, de o gingășie aparte și în același timp, adânc înfiptă în cotidian, cu rădăcini în glia străbună, care respiră un aer de patriotism autentic, o poezie în același timp angajată și liberă de constrângeri. O poezie plăcută, misterioasă, tainică, inefabilă. Cum poate fi inefabilă sămânța semănată-n pământul de suflet? Iată că e. Poezia poate orice
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
aripi de lumină poate zbura orice muritor și nu va mai simți povara anilor, nici a măruntelor tribulațiuni cotidiene. Iată câteva versuri de o frumusețe negrăită, ci doar simțită și adânc împlântată în suflet: „Hram pentru Neam vă este și Glia milenară, / Altarul din săruturi pe-a țării gură caldă, / Eternul edificiu ce nu va să mai piară, / Lumina din lumină ce pururi o să ardă, // A patriei icoană ce nu o să mai doară. Ruga iubirii voastre e bocet în cetate, / Ofrandă
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
șirag De versuri-diamante și ne inspiră, speră Că vom iubi iubirea ce-o transferă. Sunt români ce-și zic români Doar când vin pe-acasă vara, Dar printre străini păgâni Își ascund limba și țara... Sunt români ce-și uită glia, Satul, frații, râul, ramul Când pleacă din România Și-și ascund limba și neamul... Sunt români ce își trădează Patria, trecutul, portul Și se dezromânizează Ascunzându-și pașaportul... Sunt ca și voi și lângă voi zidar De ziduri mari ce
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
talentul de inegalabil povestitor al lui Dumitru Sinu și mai mult decât atât, emoția puternică ce mi-a lăsat-o dragostea lui infinită pentru locurile natale, pentru satul în care a fost plămădit din lutul iubirii de neam și de glie, de unde a plecat apoi în lumea largă să-și caute norocul și unde a învățat, că omul cu suflet frumos și sensibil s-a născut pe pământ românesc. Octavian D. Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Rădăcini românești - Satul natal, copilăria
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
mai mult, se face că se face. Una peste alta, matematicile sunt un miracol pentru cei de la putere.Ei fac raiul pe hârtie, statistici, ordonanțe și legi cu care rad bogățiile, anulează categorii sociale, șterg sate și județe de pe fața gliei, pe omul mare îl fac mic-mic detot, pe cel tare, slab-slab detot, până la cifră, până la punct, până la zero. E nevoie de o morală a matematicii!Eu lupt pentru o matematică sentimentală, care să plângă pe umărul celui nevoiaș, o matematică
A FACE, FACERE, AFACERE de JANET NICĂ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357185_a_358514]