1,318 matches
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ANIVERSARĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului (Unui onorant și drag prieten basarabean) Șoimul cu glia-i scumpă peste Prut - Orheiul îl cunoaște de demult - Iubirea-și cântărește azi în sine, Măsură dând averii strânse-n zile. Adună azi din drumuri răscolite Rodirile-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire. Vlăstar de viță
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1398770833.html [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]
-
României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie Cerem țării re-ntregire ---------------------------- București - Piața Universității 20 februarie 2016-oră șase seară. TRĂDĂTORI DE ROMÂNIE Suntem lumii de ocara Uitând de strămoși și glie Acceptând străini de țară Președinți de Românie Mă întreb cum de uitarăm Frații buni de-o vșnicie Jalnic îi abandonarăm Să trăiască-n silnicie Suntem mulți plecați în lume Pentru casa și simbrie Căci doreau să ne sugrume Securiști de
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1458947144.html [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vietii carte Într-o limbă milenara Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu veșnicia! Raze duc pe-ntins de zare Suflet dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova emiesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciana. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbuna Grâi de dac, grâi cu renume Ocrotit să nu
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1458947144.html [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
și apa din lacu-n liniște-adâncă Ce-așeaptă-n sfântă tăcere o mișcare-n mister... El a fost ca o grădină-n divinul parfum de flori Și ca un munte maiestos ce se înalță-nspre nori, Ca și zăpada imaculată și sfântă ce-acoperă glia Cu albul curat al inocenței ce-o are Pruncul-Mesia! Crăciunul ne amintește de o seară când un cor îngeresc a cântat o melodie cerească de slavă „lui Dumnezeu în locurile preaînalte și pace pe pământ, între oamenii plăcuți Lui”, ca să
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Vestea_bucuriei.html [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
ca să ne fericească și să ne dea speranța, prin credința în El. O, ce Dar sfânt și minunat, ne-a dat Dumnezeu! Este un mister: o taină Dumnezeiască, ca într-un Copilaș să-ncapă chiar Dumnezeu și să trăiască pe glie, ca să ne-arate cum să trăim. Este și o enigmă cum Dumnezeu S-a făcut om, a trăit printre noi și ne-a arătat dragostea Sa. În El, s-a întruchipat tot ce este mai frumos și mai bun în Cer
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Vestea_bucuriei.html [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
Ponta) seamănă cu Titulescu. Și se mai vorbește că unul din cei doi la putere este un plagiator... oare este adevărat? Se întărește suspiciunea că nu va fi bine pentru țară. Ca român de «viță veche», îmi iubesc cu adevărat glia, și aș dori să fie bine. Dar, repet ce simt: nicio speranță poate că mă înșeală văzul și simțul. Ce mult aș vrea să mă înșel, să nu am dreptate! Atașez mai jos, ad-litteram, o poveste a familiei costenilor din
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
românii azi, pe așa ceva? - În contexul actual, în care sentimentul pozitiv față de locul și poporul din care provii este condamnat ca un act de sacrilegiu, iubirea de țară devine o taină a inimilor noastre, unde judecătorii neamului nu pot ajunge. Glia strămoșească este plină de sângele înaintașilor noștri. În Brăila, este o vorbă - „cine bea apă din Dunăre nu mai pleacă”. Plecarea nu se leagă de loc, ci de stare; eu practic, de 20 de ani m-am rupt fizic de
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/Cum_arata_viitorul_neamului_romanesc_de_vorba_cu_poeta_si_eseista_camelia_tripon.html [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
dar spiritual, niciodată. Altfel spus, „sângele apă nu se face” și cred că despre acest lucru pot vorbi mai bine, românii din diasporă; unii din ei au trăit situația când un copil, deși născut departe de țară, este atras de glia strămoșească. Chiar dacă aparent nu se manifestă, acel concept legat de umbra strămoșilor din „Mușatin și codru” a lui Mihai Eminescu este mereu prezent. Ajungi să crezi în viitor, oricât de dezamăgit ai fi, atunci când auzi de exemplu, că un copil
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/Cum_arata_viitorul_neamului_romanesc_de_vorba_cu_poeta_si_eseista_camelia_tripon.html [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
drag, nu-l dau, - căci eu, ținându-l, tot mai strâns, de mână, n-am, iată, a-i da drumul până nu-l duc în casa maicii mele,-n iatacul născătoarei mele. - Jurați, și-aveți a fi ferice, pe roada gliei, voi, fiice ierusalemice, - că nu-i a bine, fără vrerea lui, aleanul a-l trezi din somn. - În cinstea cărui mare domn, tămâi și smirnă,-n zare, ard în sul de fum cu olm de nard? Într-a lui Solomon
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
M-au auzit doar niște străji de noapte, care m-au ajuns din urmă, - care m-au lovit cu pumnii, pân-au istovit, lu'ndu-mi și vălul de pe umeri... Câți fost-au, nu-i ușor să numeri. Jurați pe roada gliei, fi'ce ierusalemice, că nu-i veți tăinui, - ci-aveți a-i zice că mă topesc de doru' lui! - Cu ce-i iubitu-ți mai aparte decât toți ceilalți, de ne pui sub jurământ, tu, care parte de frumusețe ai din
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
Ion Gheorghe Recviem Covoare, glii verzi... Urc și cobor, cobor și urc pe Istrița, scara mea de pajere. Trăiesc pe-aici cum demult m-a văzut zăganul, vulturul cu privirile-i agere. Temple-au fost pe Ciuhoiu, pe Gruiu Dara, chiliile de reculegere și retragere
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
plânsul său să-l respingă ori să-l asculte: dar știu să-l insulte. Acum calc pe covorul de iarbă gros de două-trei șchioape. Au fost ploi mari anul acesta, inundații, au lucrat rău zeii cu tot felul de ape, Gliile adânci precum covoarele lui Ceaușescu din Casa Poporului mult blamată în care ofițerimea de pază și-n civil, adică tagma cea înarmată, își lasă urmele blacheurilor și-ale potcovitelor cizme. Mersul meu de-acum prin iarba Istriței aromate Ridică val
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
lor persiene... Eu, pe unde trec, închei o epopee, pe cănd ei trăiesc scenete în replici obscene. Umble coțcarii politici pe mochete adânci și groase covoare Sub care se aud troznind oasele propriilor mulțimi migratoare. Nimic nu are valoarea acestor glii verzi ce mi le-a așternut Patria la picioare, Nici cosmonautul Iuri Gagarin, de l-a primit Hrușciov cu mare îmbrățișare, N-a călcat asemenea chilimuri cu atâta inegalabilă, inspirată lucrare. 4 X 2006 Ciuhoiu - monumentul nevizitat Mă uit în
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
Românie! Pentru asta a curs sânge: sânge tânăr și bătrân, Dar românul nu se plânge: el e strașnic, E ROMÂN. Și-a purtat opinca-n luptă cu fală și cu mândrie Și-a murit strângând în palmă țărâna sacră de pe glie. Blestemat să fie-acela ce va cuteza vreodată Să mai smulgă-o bucățică României de -altădată! Referință Bibliografică: Din iubirea de moșie / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul VI, 08 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1478626325.html [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
Vindeam mobilă,tractoare,... VIII. IUBIREA DE PĂMÂNT, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. Iubirea de pământ Sub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși, În floarea purpurie sudoarea lor miroși, Că trupul lor în glie de veacuri se topește ȘI-n grânele bogate azi încă mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară. Credința fără margini, iubirea de pământ, Le-o cântă peste câmpuri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
roagă Și vei vdea cum arde averea lor întreagă. Vei mai vedea cu groază, cum năvălesc spahiii, ... Citește mai mult Iubirea de pământSub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși,În floarea purpurie sudoarea lor miroși,Că trupul lor în glie de veacuri se topeșteȘI-n grânele bogate azi încă mai rodeșteCu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară,Așa precum în lupte și sângele-și vărsară.Credința fără margini, iubirea de pământ,Le-o cântă peste câmpuri și palele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
1816 din 21 decembrie 2015. Români pribegi în lume,căutând prin muncă pâine Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
bucată cu bucată. Citește mai mult Români pribegi în lume,căutând prin muncă pâineSau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
să-mpartă tristețea morții/ Coțofana geme cu vocea ei mistică/ Oamenii se apleacă lângă cel mort/ Sufletul ei trezește tezaurul Iubirii/ Lângă trupul ei absorb sângele/ Viermii și șerpii cu clopoței/ Creierul lui se odihnește în veghea/ Pradei insectelor/ Sunetele gliei căzute nemilos/ Peste fizicul putrezit/ Iar copiii aleargă ca orfani/ Gulerul îl țin în cinstea delicateții/ Fiindcă sunt rezidentul morților”. Explicație necesară la trancederea de-a dreptul furtunoasă, etapizată dar hotărâtă de la cap la capăt, o anume construcție zveltă. „Aceste
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1488836848.html [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
întregit iar România Mare ! Pe un colț de piatră pusă-i amintire . Deasupra numai cer nemărginit . De ogorul nostru au avut iubire și pentru asta viața și-au jertfit . Cu fier ei au clădit pe tare stâncă măturisirea dragostei de glie sădită-n inimi pură și adâncă , nemuritoare pentru o Românie . Privind la ea , vezi faptă și credință . Vezi moșteniri de daci păstrate-n vreme , puterea de a aduce biruință . Iar patria nu are a se teme ! Dușmanilor ! Să vă apuce
CRUCEA DE PE CARAIMAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1473853138.html [Corola-blog/BlogPost/370459_a_371788]
-
să-i confere calitatea de „satul cu dor”. Este sălașul divin în care s-au cuibărit cele mai fine emoții și, tot acolo, s-au împletit cele mai frumoase clipe, momente de candoare și libertate : „De câte ori revin și-ți sărut glia, Măicuții mele, mâna, în pridvor Purtând în suflet cald, melancolia, Te voi numi mereu- SATUL CU DOR...” (Satul cu dor) Lacrimi de dor pentru locurile natale sfințesc ochii săi care caută, nostalgici, prispa casei încărcată de amintiri și magia copilăriei
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
versurile sale poeta își cântă și dragostea față de țară, revărsându-și mândria de a se fi născut și trăit pe aceste meleaguri. Sufletul său tresaltă cu entuziasm, purtat de măreția râurilor albastre și încununat de florile de munte. Devotamentul față glie se clădește într-un tablou al unicității: „Sunt fiică de român și flori de munte, Râuri albastre-mi curg șuvoi pe ie, Catrință-n fir de aur port, pe frunte Cerul senin și-un dor flămând de glie“. Versul care
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
Devotamentul față glie se clădește într-un tablou al unicității: „Sunt fiică de român și flori de munte, Râuri albastre-mi curg șuvoi pe ie, Catrință-n fir de aur port, pe frunte Cerul senin și-un dor flămând de glie“. Versul care exprimă un patriotism fără margini este cel în care poeta accentuează rădăcinile sale: “Ruptă sunt din tine, Românie!”. Adăpostul de un farmec aparte unde își are temelia este țara sa mult iubită: „La Poarta Albei Iulii-ngenunchez Mi-auzi
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
pe-asfaltul umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca glie, Un petic de uitare, o grea sinusoidă De-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie. La casa părintească, imaginea te-apasă, Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși. Ce-așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă, Să-i
ACASĂ... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1441179293.html [Corola-blog/BlogPost/381067_a_382396]
-
Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1251 din 04 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Amar îmi e gândul, amară e Țara Trec anii pe rând și trece și vara. ”Aleșii” se poartă plini de trufie Săracu-și îngroapă speranța în glie. Ce-a fost promis, demult e uitat Poporul harnic este-nșelat. Plânge românul și tare se-ndoaie Sub taxele grele el tot se-ncovoaie. Bătrân, în lacrimi, lipsit de putere De foame și rău, moartea și-o cere. Viața întreagă din greu
OPREŞTE, DOAMNE, PERFIZII ŞI HOŢII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Doina_theiss_1401875598.html [Corola-blog/BlogPost/354090_a_355419]