528 matches
-
din capete se termina cu o roată dințată, mare cât însuși cilindrul, care ieșea un pic în afara carcasei. Iar lateral, o altă roată dințată, mult mai mică, cu manivelă, angrena cilindrul. O fantă în interiorul circumferinței dințate, închisă cu o ușiță glisantă, se învârtea o dată cu cilindrul. Câțiva lucrători se ocupau de asfaltarea străzii. Cu salopetele lor vechi, zdrențuite și murdare, înnegrite de bitum, devenite de-a dreptul scorțoase, arătau ca ieșiți din iad. Aprindeau gazul metan în focar, focul începea să duduie
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
bitum topit. Apoi, după un număr de rotații ale cilindrului, când asfaltul se considera că-i gata, un lucrător venea cu o roabă pe care o așeza sub jgheabul cuptorului, cilindrul rămânea nemișcat, oprit cu deschizătura în jos, ridica ușița glisantă și un puhoi de asfalt fierbinte se revărsa pe jgheab în roabă, fumegând. Roaba era dusă la "frontul de lucru" și răsturnată acolo. Grămada de asfalt fierbinte o lua în primire meșterul, cel care întindea asfaltul. Pe lângă meșter toți ceilalți
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
păr. Timpul zbura și eu am socotit că e deja cazul sa mă pun în mișcare. Cincisprezece minute mai târziu sau poate or fi fost douăzeci, stăteam holbându-mă la cușca liftului: la împletitura bombată din bare metalice, la ușile glisante. Când mai drept, când mai ocolit, am reușit să ajung la capătul unui coridor. Am sunat la sonerie. E adevărat că eram beat, dar eram în curs de revenire. Așa se întâmplă cu băutura: unii o suportă, alții nu. Dați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
goală și zice: Beți o bere? Intrăm, iar el se duce în bucătărie. Se aude un fâsâit de capac. În toată sufrageria nu e decât un fotoliu reglabil. Pe un bax de lapte este un mic televizor portabil. Prin glasvandurile glisante se întrezărește o curticică interioară. De-a lungul peretelui îndepărtat al curții sunt aliniate vaze verzi de la florărie, pe care ploaia le-a umplut ochi, de unde atârnă și cad flori putrede și negre. Trandafiri maronii putreziți pe tulpinile negre îmbrăcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de recuzită fără lumină, care semăna cu o cușcă. Pe măsură ce urca, auzi tot mai clar zgomotul făcut de troliu, apoi șfichiurile cablurilor de oțel care se frecau de colțurile coliviei. Abia după ce se opri și trase într-o parte ușa glisantă ca să coboare, aruncîndu-și privirea printre ochiurile de sîrmă, își dădu seama că puțul fusese proiectat pentru o cabină mai mică. Era foarte curios la ce etaj nimerise, din cauza beznei apăsase din întîmplare pe unul din butoanele casetei de comandă. Împinse
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de metal minunată, cu deschidere automată, singura de acest fel la școlile din oraș. Acest amănunt contrazicea pe toți cei ce susțineau că acolo se intra foarte ușor. Se intra greu și se ieșea și mai greu. Poarta de metal glisantă, cu acționare electrică, era o dovadă suficientă de exigență. La mină era același model omologat de securitate și confort. Pentru portar, mai ales. Inspirat de povestea lui Iuri, Flavius-Tiberius a botezat noua sa școală „Vorkuta maia”. În vreme ce elevii din marile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
că ies în grădină și presupun că se poate să mă fi auzit cineva - să fi ieșit și să mă fi așteptat... Cineva aprinse luminile din zona pavată. Locul fu inundat imediat și pe neașteptate de lumină. Matthew închise ușa glisantă de sticlă, pe care se ajungea la subsol; Helen, care stătea cu spatele la ea, sări și apoi se dădu într-o parte. Matthew avea în mână un pahar cu apă și două pastile albe. Aproape că m-am repezit, dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu lanterna. Mirosea greu, muced, un iz compact din care aveai impresia că ai putea rupe bucăți. Măsură din ochi diametrul. ― Cam 60 de centimetri, aprecie și îl trecu un frison. Avea oroare de spațiile închise, visa acoperișuri de sticlă, glisante, verande largi deschise spre mare, cu dale lucioase pe care soarele cade greu, rotund, nestânjenit de ziduri, unde florile se cațără în ciorchini enormi. "Ăsta-i trage cu fluturașii, eu cu vegetația tropicală. E bine..." Dascălu încerca masca de gaze
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ceas: S-a făcut de 2. ― Te grăbești? ― Bineînțeles. Avem de scotocit toată biblioteca. Inginerul încruntă sprâncenele. ― De ce? ― Păi nu ți-am spus? Tipa zice că ar fi o încăpere secretă. Apăsăm pe buton și... Reproduse fluierând zgomotul unei uși glisante care se deschide. Ionescu îl apucă de mânecă. ― V-a telefonat? ― Țțț! Prin corespondență. Eu am găsit biletul băgat sub ușă. ― Ascultă! Ești sigur că nu visezi? Cine i-a spus că tablourile au dispărut? ― De unde vrei să știu?! Scarlat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
între ele, precum și drumul spre siloz nu erau pietruite. În urma vehiculelor, rămâneau nori de praf atât de dens, încât nu se vedea înainte nici măcar la zece metri. Tocmai trecuse pe lângă ei un alt camion în viteză. Din ambele părți geamurile glisante erau deschise larg. Nu se știe prin ce minune, în cabină a intrat și un sticlete rătăcit care zbura în neștire pe deasupra capetelor lor. Erau numai ei doi: Bidaru și șoferul militar băiat tânăr, fără experiență. Acesta, încercând să închidă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
deschise larg. Nu se știe prin ce minune, în cabină a intrat și un sticlete rătăcit care zbura în neștire pe deasupra capetelor lor. Erau numai ei doi: Bidaru și șoferul militar băiat tânăr, fără experiență. Acesta, încercând să închidă geamurile glisante pentru a nu lăsa norul de praf să pătrundă în cabină și să alunge în același timp pasărea rătăcită care-l încurca la condus, a pierdut controlul volanului și s-au trezit amândoi într-un șanț de la marginea drumului cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai mult: "Așa sunt mătușile săritoare și bune la suflet!" * * * Așa-zisul compartiment, ca de altfel întregul vagon, nu era altceva decât o ruină recondiționată pe roți de fier: aproape toate componentele hârbuite și uzate de atâta întrebuințare, iar geamul glisant, fixat într-o poziție din care nu se mai putea urni, făcea imposibilă orice încercare de a-l deschide. Bara metalică de deasupra lui demonstra faptul că odată a fost dotat și cu perdele. Pe pereții laterali atârnau rămășițele unor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu atât mai puțin euro sau droguri. Era curat și nu avea nici o legătură cu lumea interlopă. Cine o fi dincolo de faruri și de ce îl luminează intenționat, se întrebă în gând? În schimb observă că în partea stângă o poartă glisantă, despărțindu-se în două, se deschise automat. Hotărî totuși să fie demn și, adresându-se voinicului din fața sa, pronunță destul de răspicat: Roagă-l, domnule, să stingă farurile! Acesta nu s-a mișcat măcar cu un deget, cum nu se mișcă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în domeniu și de foarte multe exerciții făcute de unul singur în fața oglinzii. După ce farurile s-au stins, se puteau distinge clar siluetele a două persoane. Un bărbat cam de vârsta lui împreună cu o tânără. Tocmai se îndreptau spre poarta glisantă ce s-a deschis cu o clipă în urmă. O fi tatăl cu fiica; se întorc de la o sindrofie; prea sunt eleganți și căluțul cabrat de pe automobil are și el un cuvânt greu de spus, gândi el când auzi aceeași
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sindrofie; prea sunt eleganți și căluțul cabrat de pe automobil are și el un cuvânt greu de spus, gândi el când auzi aceeași voce ce dăduse scurta comandă și care îi părea cunoscută. Era vocea bărbatului ce intra grațios pe poarta glisantă cu tânăra de braț. Aceasta s-a adresat "stâlpului din beton armat" din fața lui în aceeași clipă, în care și Bidaru își dădu seama că figura acestuia nu-i era străină. Să-i spui "Jupânului" că audiențele nu se fac
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Elevii, la locurile lor, mai liniștiți ca oricând, ceea ce a creat de la bun început o impresie foarte bună. Pentru a avea o perspectivă de ansamblu asupra activităților ce se vor desfășura, directorul și inspectorul s-au așezat în scaunele ergonomice glisante ce se deplasează în spațiu prin telecomandă fără a se ciocni între ele, special amplasate pentru situații de acest fel. Elevii, din poziția așezat, își puteau proiecta de pe microdischeta atașată manualului electronic polivalent din buzunarul fiecăruia, pe ecranul concav de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dintr-un notes, apoi Își scoate cheia din buzunar, o lasă acolo În fața femeii total absente și pleacă fără o vorbă. După vreo jumătate de oră femeia se ridică, ia cheia, o vîră În poșetă și dispare pe aceeași ușă glisantă. Titi aude jetul sonor al dușului Împroșcînd pereții vanei, vede un trup alb care-și dezvăluie prin pielea subțire cu indecență scheletul și un trup negru arătîndu-și cu aceeași impudoare burta Împăroșată, grohăitore, pînă Îi Înghite spuma, o spumă totală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
În ultimele șase luni? E jigodie absolută. Și-n plus, are și niște gusturi oribile, s-a declarat de acord prietena, scuturându-și cu emfază pletele aranjate Într-un bob adorabil. Din fericire, am ajuns la etajul meu, iar ușile glisante ale liftului s-au deschis. Interesant, am gândit eu. Dacă era să faci comparație Între acest potențial loc de muncă și o zi din viața obișnuită a unei fete dintr-o gașcă de liceu, aici s-ar putea chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de lemn. Nu aveam nici o comodă sau noptieră pe care să pun veioza cu abajur din hârtie de orez, așa că am așezat-o pur și simplu pe podea, proptită În spațiul de vreo cincisprezece centimetri rămas Între pat și ușa glisantă a dulapului din perete. Și, cu toate că am Încercat cu bandă adezivă specială, cuie, sârme, superglue, scoci dublu adeziv și numeroase blesteme, desenele Înrămate au refuzat să se lipească de peretele din cărămidă aparentă. După aproape trei ore de eforturi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
s-a făcut lumină. Și s-au pornit țipetele. Și Îmbrățișările. Mama a sărit În picioare cu atâta iuțeală, Încât a dărâmat scaunul, care la rândul lui a lovit un ghiveci cu un cactus, care a rămas proptit În ușa glisantă de sticlă. Tata a Înhățat-o pe Jill și a sărutat-o pe amândoi obrajii și pe creștet și, pentru Întâia oară de la nunta lor Încoace, l-a sărutat și pe Kyle. Am bătut cu furculița În cutia mea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
doilea dormitor. Firește, asta Însemna că ferestrele fuseseră eliminate cu totul din livingul rămas, dar asta nu era o problemă. Dormitorul avea dimensiuni acceptabile - era În mod clar mai mare decât cel pe care Îl lăsasem În urmă - iar ușa glisantă care dădea spre balcon ocupa Întregul perete. Baia se afla Între living și adevăratul dormitor și avea faianță roz Pepto și zugrăveală roz. Mă rog. Cam de prost gust. Am intrat În dormitorul adevărat, care era cu mult mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În trei avea Într-adevăr loc, probabil, doar că În camera mea. Mi-a trecut prin cap ideea să bat scurt la ușă, dar am preferat s-o deschid. Am dat colțul camerei de zi și am trecut prin ușile glisante spre dormitor, unde l-am văzut pe Leo Întins pe spate, gol, pe pat. Am avut nevoie de Încă o secundă sau două ca să realizez că ciuful de păr care se deplasa În momentul acela În sus și În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
anterioară cu obiectul respectiv. De exemplu iarba o vedem tot verde chiar dacă lumina scade în intensitate tocmai datorită experienței anterioare. Rolul contextului în perceperea culorii a fost demonstrat prin experiența contrastului senzorial simultan (cu ajutorul planșelor care prezintă negru pe fond glisant). 5. Perceperea spațiului și a distanțelor Printre mecanismele perceptive cele mai importante pentru adaptare sunt cele care privesc spațiul în care situăm obiectele și acționăm supra lor, în care trebuie să ne controlăm mișcările și deplasările. Percepția spațiului privește în
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un singur exemplu: Livada de vișini pusă în scenă de Stéphane Braunschweig în 1992. Pornind de la convingerea că intimitatea este imposibilă și că supravegherea nu încetează nici o clipă în lumea piesei lui Cehov, el imaginează o casă japoneză cu pereți glisanți de hârtie: nimeni nu e aici la adăpost, totul se află, totul se știe. Și fiecare personaj supraveghează, uneori chiar fără voia lui... Finalul - precum odinioară în apartamentele din țările comuniste unde se trăia „la comun” - nu poate fi decât
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și Guattari, 1972, p. 14Ă: Între mașinile dezirante și corpurile fără organe se ridică un conflict aparent. Fiecare conexiune a mașinii, fiecare zgomot al mașinii a devenit insuportabil pentru corpurile fără organe (...Ă. Corpul fără organe opune mașinilor-organe suprafața sa glisantă, opacă și moale. Fluxurilor legate, conectate și întrerupte le opune fluidul său amorf, nediferențiat (Deleuze și Guattari, 1972, p. 15Ă. Acest fenomen de repulsie și de negare constituie starea paranoică a mașinii: stadiul ontologic în care corpul fără organe respinge
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]