7,863 matches
-
nu se dorește ca omenirea să se prăbușească în abisul unui război atomic sau al unei catastrofe a mediului, față de urmașii noștri. Un concept pe care Hans Jonas l-a dezvoltat în 1979 în cartea sa Principiul responsabilității. Între timp globalizarea pieței, tehnologiei și mass-media ne-a oferit din păcate și globalizarea problemelor: de la piața financiară la noile epidemii (SIDA, boala aviară, gripa porcină), până la criminalitate, droguri și terorism. Criza economiei mondiale declanșată în 2008 deloc imprevizibilă confirmă ideea mea: globalizarea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
război atomic sau al unei catastrofe a mediului, față de urmașii noștri. Un concept pe care Hans Jonas l-a dezvoltat în 1979 în cartea sa Principiul responsabilității. Între timp globalizarea pieței, tehnologiei și mass-media ne-a oferit din păcate și globalizarea problemelor: de la piața financiară la noile epidemii (SIDA, boala aviară, gripa porcină), până la criminalitate, droguri și terorism. Criza economiei mondiale declanșată în 2008 deloc imprevizibilă confirmă ideea mea: globalizarea, dacă nu vrea să aibă efecte inumane, atrage și globalizarea eticii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
globalizarea pieței, tehnologiei și mass-media ne-a oferit din păcate și globalizarea problemelor: de la piața financiară la noile epidemii (SIDA, boala aviară, gripa porcină), până la criminalitate, droguri și terorism. Criza economiei mondiale declanșată în 2008 deloc imprevizibilă confirmă ideea mea: globalizarea, dacă nu vrea să aibă efecte inumane, atrage și globalizarea eticii. În fața problemelor politicii, economiei și sistemului financiar mondial, este necesară o etică mondială care poate fi împărtășită de religiile lumii, dar și de necredincioși, umaniști și laici. Sacrific tot
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și globalizarea problemelor: de la piața financiară la noile epidemii (SIDA, boala aviară, gripa porcină), până la criminalitate, droguri și terorism. Criza economiei mondiale declanșată în 2008 deloc imprevizibilă confirmă ideea mea: globalizarea, dacă nu vrea să aibă efecte inumane, atrage și globalizarea eticii. În fața problemelor politicii, economiei și sistemului financiar mondial, este necesară o etică mondială care poate fi împărtășită de religiile lumii, dar și de necredincioși, umaniști și laici. Sacrific tot ceea ce sunt pentru a mă împotrivi tendinței greșite de creare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mondiale reunit pentru expoziția universală de la Chicago din 1993. Cartea mea Proiect pentru o etică mondială apăruse deja în 1991 la New York și la Londra cu titlul Global Responsability. In Search of a New World Ethic. Pe atunci conceptul de globalizare nu era cunoscut multora. Pe 27 februarie 1992, directorul executiv al Consiliului Parlamentului religiilor lumii venise special la Tübingen pentru a mă convinge să pregătesc schița unei declarații pentru o etică mondială ce urma să fie propusă Parlamentului. O provocare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fotbalul "umple" doar "golul" minții și al inimii, iar în interior nu se află nimic altceva, el poate devini periculos. De altă parte, băuturile, precum berea și tăriile, nu sunt medicamente, ci stimulează pofta nihilistă de violență. Având premisele corecte, globalizarea sportului constituie o oportunitate. Sunt convins că sportul oferă o ocazie extraordinară pentru adunării persoanelor de diverse naționalități, culturi și religii. O arată manifestările sportive de succes. Sportul are o semnificație ce transcende națiuni, culturi și religii. Aici rezidă și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pentru fiecare viață; pentru o cultură a solidarității și pentru o corectă ordine economică; pentru o cultură a toleranței și a unei vieți în sinceritate; pentru o cultură a egalității drepturilor și solidarității între bărbat și femeie. Tocmai în epoca globalizării este absolut necesar un ethos global. Într-adevăr, globalizarea economiei, tehnologiei și comunicării conduce și la o globalizare a problemelor întregii lumi, probleme care amenință să ne copleșească: probleme în cadrul mediului înconjurător, a tehnologiei atomice și genetice, dar și al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pentru o corectă ordine economică; pentru o cultură a toleranței și a unei vieți în sinceritate; pentru o cultură a egalității drepturilor și solidarității între bărbat și femeie. Tocmai în epoca globalizării este absolut necesar un ethos global. Într-adevăr, globalizarea economiei, tehnologiei și comunicării conduce și la o globalizare a problemelor întregii lumi, probleme care amenință să ne copleșească: probleme în cadrul mediului înconjurător, a tehnologiei atomice și genetice, dar și al criminalității și terorismului. Într-o astfel de epocă este
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
toleranței și a unei vieți în sinceritate; pentru o cultură a egalității drepturilor și solidarității între bărbat și femeie. Tocmai în epoca globalizării este absolut necesar un ethos global. Într-adevăr, globalizarea economiei, tehnologiei și comunicării conduce și la o globalizare a problemelor întregii lumi, probleme care amenință să ne copleșească: probleme în cadrul mediului înconjurător, a tehnologiei atomice și genetice, dar și al criminalității și terorismului. Într-o astfel de epocă este urgent necesar ca globalizarea economiei, tehnologiei și comunicației să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
comunicării conduce și la o globalizare a problemelor întregii lumi, probleme care amenință să ne copleșească: probleme în cadrul mediului înconjurător, a tehnologiei atomice și genetice, dar și al criminalității și terorismului. Într-o astfel de epocă este urgent necesar ca globalizarea economiei, tehnologiei și comunicației să fie susținută de globalizarea ethosului. Cu alte cuvinte: globalizarea are nevoie de un ethos global, nu ca o greutate suplimentară, dar ca fundament și ajutor pentru oameni și pentru societatea civilă. Unii politologi prevăd pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lumi, probleme care amenință să ne copleșească: probleme în cadrul mediului înconjurător, a tehnologiei atomice și genetice, dar și al criminalității și terorismului. Într-o astfel de epocă este urgent necesar ca globalizarea economiei, tehnologiei și comunicației să fie susținută de globalizarea ethosului. Cu alte cuvinte: globalizarea are nevoie de un ethos global, nu ca o greutate suplimentară, dar ca fundament și ajutor pentru oameni și pentru societatea civilă. Unii politologi prevăd pentru secolul XXI o "ciocnire a civilizațiilor". Acestei concepții noi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ne copleșească: probleme în cadrul mediului înconjurător, a tehnologiei atomice și genetice, dar și al criminalității și terorismului. Într-o astfel de epocă este urgent necesar ca globalizarea economiei, tehnologiei și comunicației să fie susținută de globalizarea ethosului. Cu alte cuvinte: globalizarea are nevoie de un ethos global, nu ca o greutate suplimentară, dar ca fundament și ajutor pentru oameni și pentru societatea civilă. Unii politologi prevăd pentru secolul XXI o "ciocnire a civilizațiilor". Acestei concepții noi contrapunem viziunea noastră despre viitor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se face simțită presiunea concurenței, acest lucru poate părea o exigență lipsită de sens. Concluzia mea, atunci ca și acum, este următoarea: strategiile economice și concepția etică trebuie să fie unite în mod convingător. Desigur că economia mondială, sub semnul globalizării inevitabilă și justificată a alunecat într-un nou model de capitalism, un "neo-capitalism" ce trebuie criticat și de cei ce fac parte din mediile economice. Este inacceptabil deoarece a provocat tulburări sociale la numeroase persoane și este principalul responsabil al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
liniștit, un birou unde să studieze, o „cameră separată” de creație 77: casa este locul muncii domestice și de creștere a copiilor; - îngrădirea libertății de mișcare: în condițiile unei mobilități tot mai ridicate pe fondul unui proces de ansamblu al globalizării, orice carieră de succes presupune libertatea de a circula. „Accesul femeilor la astfel de mobilități este mai redus; tradiția circumscrie femeile mai mult în gineceu, să aibă grijă de familie...” (M. Miroiu, 2003, p. 99) Pentru părintele singur, mobilitatea este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sobei, Editura Trei, București, 1997. Preda, Cristian, Liberalismul, Editura Humanitas, București, 2003. Preda, Marian, „Grupuri sociale ignorate/excluse de politicile sociale”, în Cătălin Zamfir, Politici sociale în România, Editura Expert, București, 1999. Preda, Marian, Politica socială românească între sărăcie și globalizare, Editura Polirom, Iași, 2002. Putnam, Robert D., Cum funcționează democrația?, Editura Polirom, Iași, 2001. Rawls, John, A Theory of Justice, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1971. Rich, Adrienne, Of Woman Born: Motherhood as Experience and Institution, Norton, New York, 1976. Rosanvallon
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
New York, 1993. Tronto, Joan, „Beyond Gender Difference to a Theory of Care”, Signs, nr. 12/4, 1987. Urvashi, Soni Sinha, „Controlul veniturilor și împărțirea sarcinilor domestice”, în Rita Mae Kelly; Jane H. Bayes; Mary E. Hawkesworth; Brigide Young (coord.), Gen, globalizare și democratizare, Editura Polirom, Iași, 2004. Vlăsceanu, Lazăr (coord.); Neculau, Adrian; Miroiu, Adrian; Mărginean, Ioan; Potolea, Dan, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2002. Vogel, Ursula, Feminism and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
O cameră separată, Editura Univers, București, 1999. Xenopol, Adela, „Drepturile femeii” (1896), în Mihăilescu, Șt., Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Editura Polirom, Iași, 2002. Young, Brigide; Kelly, Rita Mae; Bayes, Jane H.; Hawkesworth, Mary E. (coord.), Gen, globalizare și democratizare, Editura Polirom, Iași, 2004. Zamfir, Cătălin (coord.), Politici sociale în România, Editura Expert, București, 1999. Zamfir, Cătălin; Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, București, Editura Babel, 1993. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Țiganii, între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aceasta este analizat mai exhaustiv arhipelagul administrațiilor, economia publică, politicile publice, mai ales cele structurale și cele de dezvoltare regională, complementare celor conjuncturale analizate în lucrarea menționată mai sus, finanțarea sectorului public, precum și reconsiderări recente privind rolul statului-națiune în era globalizării și a noii economii. Țin să mulțumesc domnilor Vasile Ișan, Vasile Cocriș și Nicolae Hoanță, ale căror lucrări (Sectorul public iluzia bunăstării generale și Finanțe publice) le-am utilizat mai intens, colegilor din administrație și de la catedră cu care am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
piața din diferite țări. Cu cît această proporție este mai mare, cu atît economia respectivă este mai etatizată, mai dirijată. Schimbările intervenite în anii '70-'80 au condus la restrîngerea intervenționismului și întețirea concurenței internaționale. Regiunile au devenit subiecți ai globalizării. Politicile acestora au început să se coreleze (vezi Adunarea Regiunilor Europei, sau Congresul Puterilor Regionale și Locale din Europa). Descentralizarea a devenit esența acestor reforme în majoritatea țărilor dezvoltate și nu numai. Rolul guvernărilor locale a crescut, birocrația și reglementarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de piață, dar joacă un rol în determinarea angajării forței de muncă, a prețurilor și a creșterii economice. După anii '80, modelul economic dominant a pus accentul pe liberalizare și pe restrîngerea intervenției guvernamentale și a ponderii sale în economie, globalizarea accelerată accentuînd și mai mult acest proces. Monetariștii au apreciat că gestionarea economiilor moderne nu trebuie realizată prin intervenția guvernului, ci prin controlul masei monetare, economiștii ofertei au pledat convingător pentru dereglemen-tare și pentru stimularea ofertei care-și creează piața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
populației; 4) Modificări în calitatea bunurilor și serviciilor publice; 5) Modificări în prețurile intrărilor folosite la realizarea produselor și serviciilor publice. La creșterea acestor prețuri contribuie, în general, inflația și diferența de productivitate dintre sectorul public și cel privat. 6) Globalizarea și regionalizarea economiei. De pildă, constituirea și extinderea Uniunii Europene presupune o serie de costuri suplimentare din partea țărilor membre sau aspirante, pentru susținerea politicilor comunitare. Pe de altă parte, internaționalizarea economiei are ca rezultat și intensificarea concurenței dintre state. Ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dintre cele mai realiste sau mai eficiente, ca și între-ținerea unor costisitoare programe de cercetare-dezvoltare-inovare. Toate acestea vor duce după un timp la o necesară privatizare a între-prinderilor publice respective, în căutare de capitaluri și pentru a urma tendințele de globalizare tot mai accentuate. Privatizarea se poate dovedi o soluție pentru un management mai profesionist, o infuzie mai mare de capital sau accesul la o piață mai vastă, inclusiv prin fuziuni și concentrări, dar nu poate fi un panaceu, deoarece ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
atitudinilor individuale și comunitare și, în consecință, a politicilor de dezvoltare regională. Noile tendințe pot fi definite prin cîte-va cuvinte cheie: descentralizare, autoajutorare și democrație participativă și ele marchează sfîrșitul epocii "Statului providențial". Producția și consumul de masă sunt depășite. Globalizarea economică și financiară, noile tehnologii și cooperarea politică internațională duc noile tendințe de descentralizare a deciziilor publice și nu numai pe toate meridianele. Individul devine regele jocului planetar, moneda creatoarea și vectorul schimbării. În aceste condiții, vechea politică regională nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care se manifestă astăzi în acest domeniu. O vom face mai întîi încercînd să explicăm de ce noțiunea de reglare, lasă locul, puțin cîte puțin, celei de reglementare/dereglemen-tare. Apoi, vom aborda relațiile dintre Stat și sistemele economice, dintre Stat și globalizare și, în fine, dintre Stat și națiunea modernă. 6.1. Statul, între reglare și reglementare Așa cum am mai arătat, economistul american de origine germană, Robert Musgrave, este cel care a propus o tipologie a funcțiilor eco-nomice ale Statului, astfel: Funcția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sistemele internaționale integrate de producție și tehnologii, fluxurile intense de investiții în străinătate, piețele financiare integrate, precum și o vastă rețea a corporațiilor transnaționale și a filialelor acestora. Activitatea economică se transformă și se desfășoară în prezent sub impactul procesului de globalizare, de creștere a interdependențelor, creînd noi reguli ale jocului în relațiile internaționale. Între Stat și economie s-a deschis o prăpastie. Elemente care pînă acum mergeau împreună, cum sunt Statul, teritoriul, populația și avuția, acum evoluează separat. Astfel rolul Statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]