4,520 matches
-
-Luminile de pe aeroport. Se văd ca niște licurici pentru că sunt foarte departe de noi. -N-am văzut niciodată un aeroport. Nu am zburat niciodată cu avionul. Mi-aș fi dorit să văd Africa, să ajung În Kenya, să protejez elefanții de gloanțele braconierilor. -Africa e un continent nesigur, periculos. E plin de războaie, foamete, sida și multe alte boli groaznice, iar albii nu sunt iubiți acolo. -De ce e oare atâta suferință și violență În lume? Antoniu nu mai răspunde, gândurile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
așteptam să o revăd. -Dar era căsătorită. -Și ce dacă, berbec lățos, ce, inima ține cont de certificatul de căsătorie? Încet, Încet, cu Întrebările lui Kawabata cu tot, memoria lui Antoniu, descarcă trecutul cu repeziciune, precum țâșnesc dintr-o armă gloanțele, la o simplă apăsare de trăgaci. Mă Îndrăgostisem, și eram pregătit să lupt pentru a-mi apăra dragostea, să Înfrunt orice piedică mi-ar fi ieșit În cale, să sfâșii, să urlu, să rănesc, să fur, să mă bat, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pofta de-a ști ce se mai Întâmplă prin lumea largă și a rugat-o pe lumânăreasă să-i cumpere un cotidian. L-a citit pe nerăsuflate și, a dat peste această adresă, Într-o reclamă de carte. Acum, merge glonț spre locul În care și-a pus mari speranțe. Ar vrea după asta, să dea o târcoală ghetoului. Îi e dor de el, și nu-i mai e frică de criminalul-violator.. Cine știe? Poate a fost din nou Închis și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
paginile precedente demostrau cât de disperată era situația În care mă aflam. Prin scris, am recreat o lume care se pare că nu vroia să aibă de-a face cu mine. Probabil că vânzătorul a trăit ceva asemănător atunci când primul glonț i-a atins părul. Problema lui Grothe a fost, cred, prezumția greșită a anturajul lui, conform căreia el se deghiza atunci când se Îmbrăca În hainele sexului opus. În realitate, el afișa ceea ce considera că era ascuns din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
paginile precedente demostrau cât de disperată era situația În care mă aflam. Prin scris, am recreat o lume care se pare că nu vroia să aibă de-a face cu mine. Probabil că vânzătorul a trăit ceva asemănător atunci când primul glonț i-a atins părul. Problema lui Grothe a fost, cred, prezumția greșită a anturajul lui, conform căreia el se deghiza atunci când se Îmbrăca În hainele sexului opus. În realitate, el afișa ceea ce considera că era ascuns din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
batistă, în buzunar. Efectul desuului de bumbac lipit de gura mea e atât de galvanic - până și cuvântul „desuu“ e atât de galvanic - încât traiectoria ejaculării mele a atins noi culmi uluitoare: decolează din vintre ca o rachetă și pornește glonț spre becul din tavan, pe care spre mirarea și groaza mea, îl nimerește, rămânând agățată de el. În prima clipă îmi acopăr înnebunit capul de frică, să nu explodeze în cioburi, să nu mă împroaște cu scântei - dezastrul, vezi bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pentru „Bună ziua!“ Și „Bună seara!“ și „Noapte bună!“ Doamne! Limba engleză e o formă de comunicare! Conversația nu-i, așadar, numai un foc încrucișat în care împuști și ești, la rândul tău, împușcat. În care îți cauți scăparea din calea glonțului inamic și ochești cu gânduri ucigașe! Cuvintele nu-s doar bombe și gloanțe - nu, ele sunt mici cadouri ce conțin sensuri! Stai, că n-am terminat - de parcă experiența prezenței mele înlăuntrul mai curând decât în afara acestor perdele goișe n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
formă de comunicare! Conversația nu-i, așadar, numai un foc încrucișat în care împuști și ești, la rândul tău, împușcat. În care îți cauți scăparea din calea glonțului inamic și ochești cu gânduri ucigașe! Cuvintele nu-s doar bombe și gloanțe - nu, ele sunt mici cadouri ce conțin sensuri! Stai, că n-am terminat - de parcă experiența prezenței mele înlăuntrul mai curând decât în afara acestor perdele goișe n-ar fi îndeajuns de copleșitoare, de parcă incredibila experiență a urărilor mele de ceasuri plăcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
putea simți față de zăpăciții aceștia era invidia. Nu-i putea urî când Își amintea detalii pe care nici un corespondent de ziar n-ar fi considerat că merită să le dea, cum ar fi că bărbatul care, după ce trăsese și ultimul glonț, fusese străpuns cu baioneta la ieșirea din camera de triere era stângaci și un iubitor al muzicii lui Delius, melancolica muzică idealistă a unui om lipsit de orice altă credință decât aceea a morții. Și că altul, care sărise pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
un fascicul de lanternă și se auzi un țignal. Nu se poate să fiu prins, se gândi el, nevenindu-i să creadă, n-am fost niciodată prins, nu mi se Întâmplă mie, și așteptă cu spatele la triaj un cuvânt sau un glonț, În timp ce creierul Începu să-i lucreze precum rotițele bine unse ale unui mecanism de ceasornic, fiecare gând potrivindu-se cu celălalt și punând În mișcare un al treilea. Cum nu se Întâmplă nimic, Josef Își Întoarse fața de la scară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și subțirel, cu o față maronie și ridată, iar mâna care ținea un revolver tremura puțin din cauza emoției, vârstei și furiei. Pentru o clipă, ochii blânzi ai lui Josef se Îngustară și se concentrară pe revolver, calculând unghiul și traiectoria glonțului și dacă acesta va trece pe alături. Nu, se gândi el, va ținti la picioare și mă va nimeri În stomac. Herr Kolber era cu spatele la seif și nu putea Încă să vadă cărțile Împrăștiate. — Nu Înțelegeți, spuse Josef. — Ce faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
angajați să sprijiniți o lume veche, plină de nedreptate și dezordine, spuse el. Pentru oameni ca Vușkovici, care fură micile economii ale săracilor și trăiesc o viață grăbită, plină și prostească timp de zece ani, după care Își trag un glonț În cap. Și totuși sunteți plătiți să apărați singurul sistem care protejează oamenii ca el. Vârâți plevușca În Închisori, dar hoții cei mari trăiesc În palate. Maiorul Petkovici zise: — Ceea ce spune arestatul nu are nici o relevanță asupra cazului. E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
intervalul dintre clădiri, o ușă se izbi de perete, cineva strigă și răsună un foc de armă. Primul efort al lui Grünlich Îl epuizase. Distanța dintre el și Coral se micșora. Soldatul trase de două ori și Coral auzi șuieratul gloanțelor mult deasupra capului. Se Întrebă dacă nu cumva omul trăgea intenționat prea sus. Încă zece secunde și ar fi trecut de colț, ieșind din raza lui vizuală, și ar fi putut fi văzuți de la mașină. Auzi deschizându-se iar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
capului. Se Întrebă dacă nu cumva omul trăgea intenționat prea sus. Încă zece secunde și ar fi trecut de colț, ieșind din raza lui vizuală, și ar fi putut fi văzuți de la mașină. Auzi deschizându-se iar o ușă, un glonț șterse zăpada În fața ei și fata alergă din răsputeri. Când ajunseră la colț, era aproape În dreptul lui Grünlich. Doctorul Czinner scoase o exclamație În urma ei și Coral se gândi c-o Îmboldea să alerge și mai repede, dar Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
asigură omul. Dă-i drumul repede de aici! Myatt se Întoarse și se aplecă În spate, Încercând să-i vadă fața. — Nu-i și o fată? — Nu. Nici o fată. O rază de lumină răsări undeva pe lângă clădirile gării și un glonț ricoșă pe aripa mașinii. Fără să mai aștepte vreun ordin, șoferul apăsă piciorul pe accelerație până la fund și o luă Înainte pe drum hurducându-se din groapă-n groapă. Myatt mai studie o dată chipul străinului. — Nu erați cumva În Orient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
uita? zice. Ce-o să vă faceți dacă o să vă rămână în cap și o să vă tot bântuie, ca melodiile alea tâmpite din reclame? Ce-o să vă faceți dacă o să-l purtați tot timpul cu dumneavoastră, ca pe o armă cu glonțul pe țeavă, pregătit pentru cine știe cine-o să vă enerveze la un moment dat? N-o să-l folosesc. — Pur ipotetic vorbind, desigur, ce părere ați avea dacă v-aș spune că și eu am jurat să fac la fel? Eu. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
în aerul fierbinte al dimineții. Bătrânul dă la o parte colțurile păturii și dezvelește un câine mort. O grămadă cârlionțată de blană maronie, cam la fel ca grămada mea de blană. Dom’ sergent scoate încărcătorul din pistol; e plin de gloanțe. Bagă încărcătorul la loc. Bătrânul se lasă în jos, cu palmele lipite de asfaltul fierbinte, în timp ce mașinile și camioanele vâjâie în ambele sensuri, și-și freacă obrazul de mormanul de blană maronie. Se ridică și se uită în lungul autostrăzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
acestea bâțâind din picior. După ce „și-a luat angajamentul”, ușor plictisit, că va interveni în apărarea presei, dl Iliescu a explodat: dar ce, voi, presa, nu denigrați? Aruncați cu noroi, faceți rău cu cuvântul, care poate fi mai periculos decât glonțul - și a dat ca exemplu campania Iliescu-KGB. Au și politicienii dreptate să se supere, a mai spus zâmbind ațos. Nu mi-a mai rămas decât să comunic respectuos domniei sale că există totuși o diferență: de încasat, deocamdată o încasează doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
nu murise și lupta cu bravură și cine știe cum rezista apărarea lui Dinamo și pianistul se purta ca o cizmă și ea a născut un băiețel și el, aflând pe front ce s-a întâmplat acasă, s-a aruncat în calea gloanțelor inamice într-o misiune nobilă, și-a salvat camarazii și s-a stins și cine știe cum s-ar fi clădit istoria dacă smocul acela de iarbă (blestemat) n-ar fi schimbat traiectoria șutului când Oneață Augustin a pornit singur de la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
după cum spune o voce din înaltul universului) n-au nici un gust“. Dumnezeu să-i ierte pe Bil, pe grenadierul fără nume, pe Frenc și pe telefonistul generalului, iar Marele Spirit să-l primească cu brațele deschise pe indianul ciuruit de gloanțele lui Bob! chestia 3 - dacă n-ar fi fost vorba de „cadavre minuscule de plastic din care se înfruptă o haită de coioți invizibili“, dacă preeria n-ar fi fost tundră și dacă generalul n-ar fi fost însoțit de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Micul duce I Dintrun oarecare motiv, Arthur Rowe simțise mereu o atracție irezistibilă față de bîlciuri, Îl sileau să se Îndrepte, ca o victimă neajutorată spre vuietul depărtat al fanfarelor și spre gheretele de tir, unde se trăgea la țintă cu gloanțe de lemn În cîte o nucă de cocos. Firește, nucile de cocos lipseau anul acesta, din pricina războiului. Se vedea cît de colo că țara-i În război și după golurile murdare căscate Între casele din cartierul Bloomsbury: din spatele zidurilor dărîmate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
plana deasupra ei ca o încoronare. Aproape hipnotizat de această reverie, am devenit brusc conștient de bara de protecție îndoită a Lincolnului lui Vaughan numai când acesta se află la câțiva metri în spatele mașinii sport a lui Catherine. Vaughan trecu glonț pe lângă mine, făcându-și drum pe carosabil ca și când ar fi așteptat ca ea să facă o greșeală. Speriată, Catherine se refugie în fața unui autobuz al liniilor aeriene din stânga. Vaughan continuă paralel cu autobuzul, apoi, folosindu-se de claxon și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
militari - au fost oameni împușcați de militari, care se credeau atacați) și de spaima populației. Diversioniștii au tras numai cât era necesar pentru a crea climatul de teroare. La cele câteva focuri ale diversioniștilor, militarii au răspuns cu mii de gloanțe, creând astfel impresia (mai ales când s-au asociat și incendiile, ca acelea de la Biblioteca Centrală Universitară și Palatul regal) a unui adevărat război. Acțiunile diversioniștilor nu pot fi explicate - evident, ipotetic, în absența probelor decisive - decât ca având funcția
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
aș fi căutat frecvența corectă, acum aș fi fost în spital, pe masa de operație sau poate deja salvat. Dar orgoliul meu imbecil, teama de suspendare dacă s-ar fi aflat împrejurările în care încasasem (și împărțisem la rândul meu) gloanțele, m-au făcut să... Ce bou, ce porc sunt! mi-am zis. Dacă mor în clipa asta, o să apar în fața Creatorului cu chiloții plini de spermă. Deși, aiurea, ce Creator, mai probabil o să am de-a face cu Prințul Întunericului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
e filmată de jos, un strop de sânge cade pe cameră... băgăm și muzici, Knockin’ on Heaven’s Door al lui Dylan, Stones, ne descurcăm... Ne îndepărtarăm, râzând, de locul faptei. Ursul se ridică din zăpadă și își scutură blana. Gloanțele din pistolul meu erau, de fapt, făcute din zahăr și umplute cu sirop de vișine. Ursul se linse pe frunte. - Miam, zise. Luă pistolul pe care îl aruncasem pe jos și își goli magazinul în gură. Toată lumea era fericită. 19-21
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]