571 matches
-
8). Nu e deprins să privească pe verticală, ci doar pe orizontală. „Infinitul” înseamnă, prin urmare, lărgime, ca în acest frumos vers din „Alb” („Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă”)9) sau depărtare, adîncime, ca în versul pus la începutul glosei: „în infinit pămîntul se simte tresăltînd” . Oricum, nu prea de-parte: „pe hăul din cîmpie”. „Infinitul” din „Alb” și acesta din „Nervi de primăvară” (Primăvară...) e expresia unei bucurii, a unei înnoiri și înviorări sufletești. în schimb, „infinitul” ca permanență
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Gogol, Opere, 3, Traducere de Eusebiu Camilar, Ada Steinberg și Rostislav Donici. Ed. Cartea Rusă, 1956, p. 57. 3. Toate citatele sînt din Esseuri, Traducere de Wally Alexandrescu, Ed. Casa Școlilor, 1945. 4. La care m-am referit și în glosa „Zborul cărților”. Cimitirul 1. „Sepulcre violate”, în Opere, p. 133. 2. Vezi: Gala Galaction, Jurnal, 1, ediția cit., passim. 3. Opere, p. 34. 4. „Din trecut”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 19. 5. „Să ne iubim”, în Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
l-a făcut pe Ilarie Chendi să le adreseze confraților din vremea sa îndemnul: „Dați-ne monografiile scriitorilor noștri!’”, îndemn reluat (căci încă li se resimțea lipsa) de istoricii literari la începutul anilor ’60 ai secolului trecut. Una din multele glose la versul „O lume leneșă, cochetă” („Amurg violet”) ar putea fi, cred, această frază din portretul satiric „Ocupatul în permanență” (1910) de George Panu: „Nu merge iute, căci aceasta nu este cum se cade; merge cu pașii liniștiți, dar fără
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
problema ce fel de muzică putea fi aceea scrisă sau cîntată de el. Bacovia a compus melodii, „adecvate” (credea cineva), pe versurile lui Ștefan Petică și pe versuri proprii; a fost, carevasăzică, lucru pe care nu l-am subliniat în glosa „Muzica sonoriza orice atom”, un folkist avant la lettre. Un băcăuan (Gh. Gheorghiță, „Influențe în poezia lui Bacovia”, „Lumea”, nr. 5763, 5 iulie 1937, p. 4) susținea că „a pus pe note (și) multe poezii ale lui Eminescu”. Cînta de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
evenimentelor care s-au produs, ineficiența și eșecul în a produce generalizări pe temeiul evenimentelor specifice și modele teoretice pe baza datelor empirice. Invers, în viziunea istoricilor, disciplina relațiilor internaționale era susceptibilă, în cel mai bun caz, să ofere o glosă academică a afacerilor internaționale curente ori, și mai rău, să rămână angajată în nesfârșite și sterile speculații teoretice asupra sistemelor internaționale, speculații care n-aveau nici o relevanță în ceea ce privește complexitatea lumii reale.95 Astăzi se apreciază că identitatea culturală, aplicată la
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de această denumire este analizată însă în cadrul evoluției semantice a cuvintelor, pornindu-se, așadar, de la elementul lexical menținut în urma omiterii altora și constatându-se că acesta are un alt sens decât cel cu care era cunoscut până atunci. Astfel, E. Glose 20 introduce în conținutul cursului său de semantică și lexicologie, printre mecanismele principale ale modificărilor semantice (între subcapitolul Metafora și metonimia și cel intitulat Generalizarea și specializarea), un subiect care chiar corespunde condensării lexico-semantice: absorbția lexicală. Termenul absorbție este folosit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ed. a 2-a (editor: Keith Brown), Oxford, Elsevier, 2006, s.v. Ellipsis. 19 Folosim uneori termenul etimon pentru a desemna nu numai o formație complexă străină împrumutată prin condensare, ci și baza unui cuvânt rezultat prin condensare internă. 20 Evelyn Glose, Mechanismen des Bedeutungswandels, LMU München, Institut für Romanische Philologie, Proseminar Semantik, Lexikologie, Etymologie, 3. Fachsemester, Sommersemester 2005 (vezi pe www.hausarbeiten.de/faecher/ vorschau/49985.html). 21 Vezi Blank, pp. 288-292; Andreas Blank, Polysemy in the Lexicon, în Meaning Change
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și limbajele profesionale. 78 Vezi Andreas Blank, Polysemy in the Lexicon, în Meaning Change Meaning Variation (editori: Regine Eckardt și Klaus von Heusinger). Workshop held at Konstanz, Feb. 1999, Universität Konstanz, Arbeitspapier 106, vol. I, p. 13. 79 Vezi Evelyn Glose, Mechanismen des Bedeutungswandels, LMU München, Institut für Romanische Philologie, Proseminar Semantik, Lexikologie, Etymologie, 3. Fachsemester, Sommersemester 2005 (pe www.hausarbeiten.de/faecher/vorschau/ 49985.html). 80 Vezi Andreas Blank, op. cit., pp. 13-14. 81 Vezi idem, p. 13. 82 Andreas Blank
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pentru că e luna teilor înfloriți și soroc de moarte la Eminescu. Acum, altă făină se macină la moară. Lumea e grăbită, tonul repezit. Luciditatea și înțelepciunea - în avarie. Iar dacă nu ții pasul cu Istoria, riști să rămâi de căruță... Glose și... note Noua Lege a Educației, din cele cinci versiuni avansate, a primit verde în Camera Deputaților. Numai cine va fi fost acolo știe cât de greu a fost... moșită. Un corp de legiuitori avizați și-a făcut, cum se
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
dens, ca cel al manuscriselor. Nu era întrerupt decît de cîteva litere ornate și de "picioare de muscă" indicînd paragrafele și se prezenta adesea pe două coloane. Adesea era glosat, textul principal, în caractere groase, fiind complet înconjurat de comentarii (glose) tipărite într-un volum mai mic. Aceasta corespundea obiceiurilor Evului Mediu, cînd operele se cunoșteau mai bine prin comentarii decît prin ele însele. Încetul cu încetul, alineatele s-au mărit și au odihnit ochiul cititorului luminînd paginile prea compacte. Atunci
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
începe să fie excitată de fapt o și ling ar merita să vezi asta apoi îmi desfac prohabul și-i bag sexul în gură". Le Roi des fées, pp. 111-112. Textul amintește discret caracterul fantasmatic al acestei enunțări, introducând o glosă în care ea se comentează pe sine ("ar merita să vezi asta"): cititorul nu poate ignora așadar faptul că scena exprimă dorințele unui aranjor atotputernic al cărui punct de vedere este constrâns să-l adopte. Se poate însă obține un
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
scuipi semințe și să faci praf tactica antrenorului, laolaltă cu prestația jucătorilor. Mai greu este să joci tu însuți, indiferent în ce domeniu, după regulile specifice, în condițiile din teren. Trecerea de la abstract la concret, de la teorie la practică, de la glosele ușurele la derularea unei activități propriu-zise se dovedește, adesea, prea dificilă pentru numeroasele noastre spirite contemplative. Atât de dificilă, încât nici nu mai merită încercată. Mai bine stăm la gard, răsucim o țigară și-l probozim pe vecinul care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
campania persuasivă a gazetarului, conferind greutate și prestigiu verbului jurnalistic. Într-o suită de adevărate articole-lecție, Eminescu explicitează termeni de economie, aspecte de legislație, ideologii și atitudini politice, teorii matematice și concepții filosofice. În acest sens, remarcăm spațiul extins dedicat gloselor în corpul publicisticii eminesciene: "Iată originea cuvântului "cinic". Însemnarea originară a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu, și mai ales de pilda lui Diogen din Sinope, cuvântul și-a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în primul rând de nivelul de accesibilitate al acestora: din acest punct de vedere, distingem în cadrul publicisticii eminesciene două tipuri de texte, specializate (studii, analize economice, expunerea unor teorii politice ș.a.) și vulgarizatoare (note informative, prezentări ale ședințelor din Parlament, glose politice ș.a.). Dacă în cazul textelor specializate, modalitatea discursivă dominantă este argumentarea, modelarea referentului fiind una teoretică, iar accesul la el fiind asigurat de cunoașterea discursiv-rațională, în cazul textelor vulgarizatoare în sens etimologic, modalitățile discursive dominante sunt narațiunea și descrierea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Wittgenstein, Ludwig, (1993), Caietul Albastru, traducere de Mircea Flonta, Mircea Dumitru și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București. Wolton, Dominique, (1997), Penser la communication, Flammarion, Paris. Zafiu, Rodica, (2007), Limbaj și politică, Editura Universității din București, București. Zub, Al., (1994), Eminescu. Glose istorico-culturale, Editura Enciclopedică "Gheorghe Asachi", Chișinău. Indice de nume A Alecsandri, Vasile / 122, 154 Alexandrescu, Gr. / 122, 228 Andriescu, Al. / 95, 99, 119, 124, 229-230, 224, 285 Arghezi, Tudor / 101, 122, 168 Aricescu, C.D. / 228 Asachi, Gh. / 120, 122, 154
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
EI la fenomene secundare, dacă nu chiar anormale, ni se pare fundamental eronată."67 Mai mult, autoarea crede a fi descoperit aici un adevărat principiu al "expresivității" discursive, pe care îl formulează astfel: Dacă EI precedă termenul implicat, definiția sau glosa sa, progresia este percepută ca evoluând către o sinteză rațională. Dacă, dimpotrivă, idiotismul succedă parafrazelor (i.e., expresiilor non-frazeologice) în cauză, textul își dezvoltă puterea lui expresivă, exploatând pe această cale posibilele simbolizări [ale EI]."68 Cu toate acestea, teza lingvistei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se continuă anterior de ACC pentru a evita nervul vag (X) aflat posterolateral în teaca arterei carotide. Există situații în care nervul vag se poate spirala anterior, predominant la extremitatea inferioară a inciziei. O atenție deosebită trebuie acordată nervilor IX (gloso faringian), X (vag), XI (accesor), XII (hipoglos), ramului mandibular marginal al nervului VII (facial) și, inconstant, nervului laringeu recurent care are originea din nervul vag și se distribuie corzilor vocale. În traiectul său, nervul laringeu recurent poate încrucișa anterior artera
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
sau liric îl înclină să enunțe raporturile universale"114. Dar, precizează Barbu, câteva rânduri mai jos "stilul poeziei d-lui Blaga nu trebuie să fie universal, în sensul imperial al catolicismului, ci intemporal și ceresc [s.n.] că Ierusalimul ortodoxiei"115. Glosa barbiana pare să sugereze că "universalul" avut în vedere, nu se obține prin cristalizări analitice succesive, ci, direct, din experiența, prin intuiție (i.e., religioasă, în contextul dat), în felul în care Henri Bergson discuta natură genezei ideilor generale (idées générales
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
un număr de cuvinte simple servesc ca bază pentru realizarea a numeroase formații noi, derivate și compuse. În privința lexicului germanic moștenit se apropie cel mai mult de dialectele olandeze și de cele care reprezintă germana de jos. Primele inscripții și glose datează de la sfîrșitul secolului al V-lea, numărul lor crescînd în secolele următoare. Limba literară engleză a cunoscut însă unele sincope, pentru că dacă în această primă fază avea bază dialectală cu forme complicate de tip germanic, după ce peste 200 de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
presă, au fost introduse totuși împrumuturi din daneză și din norvegiană. În cazul limbilor germanice vestice, aspectul literar s-a realizat într-o manieră foarte diferită de la un idiom la altul. Cele mai vechi documente de limbă germană sînt cîteva glose de la jumătatea secolului al VIII-lea, iar din secolul al IX-lea datează cel mai vechi cîntec eroic (Cîntecul lui Hildebrand Hildebranslied), pentru ca în secolul al XIII-lea să se realizeze poemul Cîntecul nibelungilor 99 (Nibelungenlied). Datorită influenței culturii cavalerești
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
grecești au fost preluați de limba latină și de limbile literare moderne, încît ei favorizează realizarea traducerilor. În cazul limbii germane, raportul cu limbile primitoare este diferențiat, deoarece împrumutul de termeni este în general mai rar, dar mijloacele metatextuale (perifrazele, glosele și notele îndeosebi) pot contribui cu succes la realizarea unor traduceri valabile. Ca atare, de cele mai multe ori, textul-traducere, deși este comparabil prin conținut cu originalul, poate fi diferit sub aspect structural, devenind uneori și un comentariu al originalului, iar nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
2002. ZAHARIA, D. N. Iașul vernisajelor. 2 vol. Iași, Editura Junimea, 1996-2000. ZAHARIA, Gheorghe, MOSCOVICI, Liviu, VACARIU, Dumitru. Iubirea tainică lumină. Antologie, 1999; Psalmi ai marilor iubiri. Antologie, 1999. ZUB, Alexandru. Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1885. Iași, Editura Junimea, 1976; Eminescu, Glose istorico-culturale, 1994; Istoriografie română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol, 2004. INDICE DE NUME A ADĂMUȚ, Anton, 114, 167 ADOC, Gabriela, 26 ADOC, Gh., 26 AGAFIȚEI, Costache, 154 AGRIGOROAIEI, Elidia, 254 ALDEA, Hortensiu, 112 ALDEA, Adrian, 254 ALECSANDRI, Vasile, 25, 51
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vieții și operei poetului și publica articole, studii și note critice bazate pe extrase din manuscrisele poetului: Eminescu și germanii (fascicola 2); Influențe literare la Eminescu: Eminescu și Goethe (fascicolul 4); documente, scrisori, autografe, inedite (fascicolele 1,5,19). Rubrici: „Glose eminesciene”; „Biografie”, „Multe și mărunte”, „De toate” ș.a. reunesc contribuții documentare, cum ar fi: Procesul lui Titu Maiorescu din perioada directoratului la Școala de fete din Iași (1864), o critică asupra ediției de Articole politice în „Note amoroase”, relatări despre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
politică descrisă ca fenomen cu două aspecte, ce implică ,,folosirea funcției publice în avantajul privat sau pentru un profit excepțional al partidului, și subminarea procesului politic în scopuri personale" (Summers 1987: 14; subl.n.). Totuși, chiar și aceasta necesită o glosă. În primul rând, atribuim adjectivului ,,privat" definiția duală de ,,personal" și ,,secret" (lectură deconstructivă care nu coincide probabil cu ce avea Summers în minte). În al doilea rând, accentul lui Summers pe subminarea întregului proces este de importanță centrală din moment ce
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
în creion: „Va răsări cândva și steaua acestui neam nenorocit”. Pe volumul lui Aurel Vasiliu, Eminescu, un mare neînțeles, Cernăuți, Tiparul Mitropolitul Silvestru, 1940, p. 40, în jurul cuprinsului, se află două însemnări făcute în creion, nedatate și fără semnătură. Iată glosele anonimului utilizator: „1. Incontestabil, Eminescu este un mare geniu al poporului român. Dar nu cel mai mare. Coșbuc, Sadoveanu, Creangă, Arghezi, Rebreanu, Blaga, M. Eliade, Pillat etc. sunt tot așa de mari. Pentru ce să desconsiderăm puterile creatoare din neamul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]