875 matches
-
să aspire cu toate puterile la împărăția cerurilor. 3. Însă pentru a pune în practică cu mai multă libertate ceea ce zămislise în inima sa, disprețuind moștenirea paternă, care nu era mică, cu toate ademenirile lumii, a îmbrăcat o haină cu glugă și ciliciu, s-a descălțat și și-a mortificat trupul prin vegheri și posturi. Preferând sărăcia voluntară, se hotărî să nu posede absolut nimic, nici măcar hrana pentru trup, dacă nu ar fi primi-o ca pomană de la credincioși din caritate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu posedă nimic, trăiesc din Evanghelie și dau exemplu de cea mai profundă umilință în ceea ce privește mâncarea și îmbrăcămintea. Ei umblă desculți, încinși la brâu cu o funie și poartă rase de culoare gri, lungi până la gleznă și peticite, cu o glugă prinsă de ea. Duminica și în zilele de sărbătoare, ieșind din micile lor locuințe, predică în bisericile parohiale și în alte locuri de întrunire ale poporului, mâncând și bând ceea ce li se oferă, fără să păstreze nimic pentru ziua următoare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
era prins într-o mare sărbătoare, Francisc, un tânăr admirabil, s-a retras într-o încăpere și s-a dezbrăcat de toate hainele sale, apoi, îmbrăcându-se cu o tunică din stofă foarte ieftină, la care a pus și o glugă, s-a încins cu o funie cu noduri. Și, astfel, desculț și cu părul tuns, s-a prezentat în fața tatălui și, luându-și rămas bun de la el, i-a spus că dorea să-i slujească mai degrabă lui Dumnezeu decât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
provincii, a suferit de frecvente febre ce reveneau o dată la patru zile, timp de unsprezece ani; în tot acest timp s-a aflat în locul numit Romney. Cel de-al patrulea a fost fratele englez William din Ashby, încă novice cu glugă, tânăr ce intrase în Ordin de puțin timp. Acesta, în diferitele oficii pe care le-a ocupat de-a lungul timpului, lăsându-se condus de duhul lui Isus Cristos, cu statornicie deosebită ne-a dat exemple de umilință și sărăcie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
treilea a fost fratele Guglielmo din Firenze, care s-a întors în Franța imediat după sosirea fraților în Anglia. Al patrulea a fost fratele Melioratus. Al cincilea a fost fratele Iacob, originar de dincolo de Alpi, ce era încă novice cu glugă. 7. Acești nouă frați au fost transportați cu dragoste în Anglia de călugării de la Fécamp și ajutați cu amabilitate cu tot ceea ce era necesar. Ajunși la Canterbury, au rămas două zile la abația Prea Sfânta Treime; apoi, imediat, patru dintre
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Blestemat să fie ceasul în care te-am văzut»; iar el, cu bucurie, a acceptat pâinea și a plecat. De asemenea, a respectat cu atâta rigiditate cea mai strictă formă de sărăcie, ce și-o impusese, încât uneori ducea în gluga sa făină, sare sau câteva smochine pentru frații bolnavi, iar sub braț ținea lemnele pentru foc; era foarte atent să nu primească și să nu păstreze nimic altceva decât ceea ce era cu adevărat indispensabil. Astfel, i s-a întâmplat o dată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
greu să relatăm ce progrese au făcut îndeosebi acei frați care, animați de o mare fervoare, au intrat în Ordin imediat după sosirea fraților [în Anglia]. Chiar dacă unii erau deja licențiați remarcabili și oameni iluștri, purtau «capuciul de probă» (adică gluga lungă). Mai târziu, mulți dintre ei s-au distins prin seriozitatea și virtutea cu care și-au exercitat oficiul predicării, al predării și al conducerii Ordinului. 114. Fratele Eustache de Merc, care a fost timp îndelungat guardian de Oxford și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Paște împreună cu voi); iar eu am citit cu atenție toate decretele ce au fost emise. Unul dintre ele interzicea întemeierea unui alt ordin cerșetor. Dar, din neglijența prelaților, această constituțiune nu a fost respectată. Dimpotrivă, oricine dorește își pune o glugă și începe să cerșească, lăudându-se că a întemeiat un nou ordin. Drept urmare, s-a creat o mare confuzie, fiindcă laicii sunt deja împovărați, iar pentru cei care trudesc cu cuvântul și cu studiul, și cărora Domnul le-a stabilit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Ordinului Sfintei Clara; apoi, au început să cerșească pâine în aceeași localitate unde locuiau frații minori. Erau ajutați din belșug, fiindcă noi și frații predicatori i-am învățat pe toți oamenii să cerșească; cine vrea, poate să-și pună o glugă și să-și facă o nouă regulă de religios mendicant. Numărul acestora a crescut, și erau numiți cu ironie pădurari... După ce a mai trecut puțin timp, și-au făcut haine din pânză fină de in, nu din lână aspră, iar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și pornește ploile: curgă ca șivoaiele, umple-se pîraiele printre toate văile; umple-se fîntînile să răsară grînele, florile, verdețele, să crească fînațele, să s-adape vitele; fie multe pitele! Altul, de Paparudă: Lungă, lungă, Păpălugă. Eși din a ta glugă, suie-n sus la rugă, seceta să fugă. Ie cerului torțile și deschide porțile și revarsă ploile; cură ca șuvoaiele prin toate grădinile; crească-ne olivele una cu legumele, curechiul și gulele. Mai multă rezistență a dovedit Cîntecul cununii, fie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe un teren impropriu. De trei zile aștepta cu umilință, jos, la poartă, ca domnitorul să-și întoarcă privirea de la înălțimea curții sale. Ca precauție, dosise cîrligul „supt genunche”; căciula n-o mai purta ca un aristos, cu mîndrie dacică; gluga, succedaneu al unui acoperămînt de taină și de sacerdoțiu, devenise simplă gluguță. Aștepta să i se facă dreptate și nu se îndoia de rezultatul favorabil al hotărîrii domnești, dacă îi va fi ascultată povestea cu oile, corect și pînă la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și de destin pe mîini străine. Nu-i rămînea decît să-și facă singur dreptate, și încă dur, chiar sălbatec: a pus mîna pe arme înfruntîndu-și vrăjmașii deschis, bărbătește. Celor trei le-a tăiat capetele și le-a pus în glugă. De data aceasta, nu mai era „gluguță”. Apoi s-a dus din nou la Curte, cu tot tarhatul, să dea socoteală. O voce intrigantă s-a auzit printre curteni: - Cătați, boieri, și vedeți, Unde, frate, s-a văzut Și, frate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
impresia de uniformitate, corpusul de texte alcătuit de Adrian Fochi se pretează, totuși, la comentarii interesante și mai poate dezvălui surprize. O pistă promițătoare de discuții (cum am și făcut-o cu alt prilej) o constituie tema obiectelor păstorești, fluierul, gluga, bota. Banalități, s-ar crede, utilități din inventarul gospodăresc. Dar și Dumuzi avea asemenea lucruri în dotare, în stîna sa de pe plaiurile cerești ale lui Anù, regele zeilor sumerieni. „Nuditatea zeițelor, observă un autor avizat, este un instrument al morții
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
În fiecare zi venea un servitor care îi aducea de mâncare și băut. Agăța coșul de creanga unui arbore din apropiere. În una din zilele suferinței sale boierul își aminti: -Călugărul. Călugărul Antim. Își trase pe el pelerina neagră cu glugă, plecând la grotă. Povesti sihastrului despre boala sa și toate necazurile sale. Antim-pustnicul îi porunci: -Intră sub apa cascadei. Pentru credința ta te vei curăța de bube. Mihail intră în vâltoarea cascadei, care venea de pe munte, scurgându-se în râul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
botul mașinii. Marcel se văită: - Poți fi sigură că ăsta n-a văzut în viața lui un motor. - Liniștește-te! spuse Janine. Deodată tresări. Pe marginea drumului, chiar lângă mașină, se înălțau, neclintite, câteva forme înfășurate în veșminte largi. Pe sub gluga burnusului și de sub pavăza de văluri nu li se zăreau decât ochii. Tăcuți, veniți nu se știe de unde, priveau la cei din mașină. - Păstori, spuse Marcel. În autobuz domnea liniștea cea mai deplină. Cu capetele plecate, călătorii păreau că ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mahalalei, cu care a fraternizat. Carnaval răsucit prin diafane balade ale reînnoirii. Fantome fluturând mantii negre de mătase, oase albe de morți. Șiruri de călăreți sumbri, împiedicându-se de năvala țâncilor jegoși și iuți, ca niște țipari. Măști macabre și glugi, nimfete spoite și manglitori. Cheflii, paparude, buruieni. Fanți cu șișul între dinții de aur. Codoașe zaharisite, mângâind burțile gloabelor care însoțesc alaiul. Pe undeva, furișându-se, gălbui, unchiul sadic și iepuraș ? Balabuste bocitoare, arlechini, damblagii, seniori ai șatrei, popi paradiți
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu-l bagă În seamă niciunul dintre prietenii de pahar. Gore soarbe dintr-un coniac, pe terasa din cartier e răcoare spre frig, stă cu geaca de fâș pe umeri și trage cu ochiul către ferestre. Și-ar pune și gluga În cap, dar nu vrea să dea naștere la glume. Sandule, a-nceput să strângă, mă... Ce, șurubul? E, șurubul, ăla e din ce În ce mai strâns, o să pocnească. A nins la munte, bălaia nu se joacă, intră tare-n noi. N-are
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
era cu atât mai mare fiindcă oricine știe... dezastrul care urmează e invers proporțional cu mărimea și direct proporțional cu viteza superluminică! A fost informat că își băgaseră coada Diavolii Răzbunători! Trebuiau luate măsuri.Și-a pus echipamentul special cu glugă, costum utilizat nu de mult în războiul cu Balaurul cibernetic, și-a luat armele de luptă: mănușile electronice, mitraliera cu ultraunde și șocuri electrice, binoclul cu infraroșii, ochelarii tridimensionali 5D și umbrela care nu se deschidea... înfuriat ceru ajutorul bunicului
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
umană Înstrăinată de o civilizație acaparatoare, care-i extrage pe indivizi din ambianța lor naturală și-i Înghesuie În Înjghebări artificiale. Gestul cel mai expresiv (În ton cu iarna pe care o evocă fulgii) pentru această Închidere În sine este gluga trasă pe ochi În intenția de a te feri de orice contact cu un exterior advers. Civilizația creează un refugiu pentru oricine este dispus să-și tragă docil gluga pe ochi. Și acum mi-a venit și ideea să transfigurez
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pe care o evocă fulgii) pentru această Închidere În sine este gluga trasă pe ochi În intenția de a te feri de orice contact cu un exterior advers. Civilizația creează un refugiu pentru oricine este dispus să-și tragă docil gluga pe ochi. Și acum mi-a venit și ideea să transfigurez imperceptibil isprava fulgilor. Ce fac, de fapt, fulgii? Aparent, ei se mișcă haotic, cad, se lasă duși de orice adiere și, sfidînd gravitația, iau adesea traiectorii incredibil ascensionale. Întîlnind
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
traficului urban și se oferă să-i transporte pe pasagerii iritați, dar pe cine să miști, pe cine să Încînți, pe cine să entuziasmezi? Și, mai ales, pe cine să mai angrenezi În marele și autenticul trafic? ticsind refugiul cu gluga trasă pe ochi - fulgi vin și se duc În ultimul vers se poate observa un ligament se duc. Pentru cei disponibili totuși, fulgii pot reprezenta o reală seducție. Între sensuri De vreun an, pe un fragment al ei, peluza lungă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic cu cuvântul precedent, având în plus sublinierea, prin n, a ideii de legătură internă, intimă, ca în alb. brénda „înăuntru, în sine”, brendí, brendësí „conținut, cuprins, miez”. Cf. lat. prendo (< prehendo), part. prensus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
frăție, 164 fruct, 130 gabjă, 44 gali, 68 galeș, 45 gard, 43 gardină, 43 gaură, 103 a găbji, 44 a găbui, 98 Galiția, 69 a geme, 99 ghes, 132 a ghigosi, 132 glas, 98 glie, 44 glod, 54 glonț, 130 glugă, 134 goldan, 130 a goli, 103 gordin, 130 gorun, 105 gospodar, 137 grajd, 43 grădină, 43 a grăi, 103 grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz, 130 gură, 103 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o rână, cu fața la drum, acoperită cu stuf. O poartă din dârjele de salcie, încrucișate, închidea la drum ograda largă... În celelalte părți nu avea garduri. Spre apus, începea țarina în care hlujii tăiați toamna trecută, erau rezemați de copaci în glugi rare. Un câine flocos, pe prispă, doarme nestingherit de străini, dar care, odată cu lăsarea întunericului, picior de om nu se mai apropia de portiță. Casă veche, cu tindă între două odăițe, lipite pe jos cu lut galben, în capăt un
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
loc - și ridică mâna ca se uită din nou la cartea mea de vizită, pentru efect - Herr Gunther. Turnă câte un pahar de băutură pentru fiecare dintre noi și Îl ridică pe al său ca să toasteze. Acoperiți ca de o glugă de sprâncene de mărimea și forma unor turnuri Eiffel orizontale, se aflau niște ochi prea larg deschiși pentru liniștea mea, fiecare dintre ei lăsând să se vadă pupila cât un creion rupt. — În cinstea prietenilor absenți, zise el. Am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]