3,627 matches
-
o sărbătoare. Pe când viteza lor sporea, m-am trezit atras pe banda de mare viteză, așa încât vehiculele din sens opus se îndreptau aproape drept spre noi, uriașe carusele de lumină din ce în ce mai puternică. Grilajele radiatoarelor lor formau embleme misterioase, alfabete în goană ce se destrămau la mare viteză pe toată suprafața drumului. Epuizat de efortul de a mă concentra asupra traficului și de a menține pe benzile lor mașinile din jurul nostru, am luat mâinile de pe volan și-am lăsat Lincolnul să înainteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
descoperită a podului. Vaughan își croia drum prin traficul de după-amiază, călcând frânele în ultimul moment și înclinând mașina pe roțile exterioare la fiecare întoarcere în viteză la sensurile giratorii. Cu o sută de metri în urma lui, eu parcurgeam în goană sectorul de drum drept către rampa de coborâre. Oprindu-se la răscruce pentru a permite trecerea coloanei huruitoare de autocisterne, Vaughan porni în trombă imediat ce apăru micuța mașină sport a lui Catherine. Virând pe urmele lui, m-am așteptat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
moravurile, ne-a obligat cu forța să ne „reînnoim” și să devenim „oameni noi”, de tipul celor care și-au pierdut orice simț moral și creștin. Societatea de astăzi nu are moravuri mai bune, stimulând neîncetat setea de îmbogățire și goana după bani cu orice preț. În acest mod m-am adresat, îndeosebi conducătorilor cu orice fel de răspunderi, dar și organizațiilor civice și nu în ultimul rând electoratului pentru a avea aceste probleme în vedere. Ar fi timpul să reinstaurăm
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
timp să citească. Nu contest faptul că ar exista o criză de timp și că omul consideră timpul ca fiind un bun prețios și necesar pentru a-și acoperi nevoile materiale stringente. Însă, nu putem neglija nici faptul că în goana aceasta nebună după avere și bunuri, omul ajunge să uite de sufletul sau spiritul său. Putem da vina pe tehnologie, considerând-o răspunzătoare pentru că ea cunoaște un avânt considerabil? Sigur că nu. Omul însuși se face răspunzător pentru declinul spiritual
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
este cel care s-a înstrăinat de semenii săi, de natură și chiar față de Dumnezeu. Este vorba numai de opțiunea lui, alegând ceea ce i se pare mai ușor. Sloganul potrivit căruia „timpul costă bani” nu face altceva decât să cultive goana după bani și să o justifice. Acesta se dovedește însă foarte păgubos pentru personalitatea noastră, ducând în final la imoralitate și ilegalitate. De aceea, se impune cu necesitate să acordăm puțin din timpul nostru limitat pentru autoeducație (care nu se
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
contemporan: stresul său în continuă creștere (izvor de neliniște și anxietate), apatia civică (exploatată din plin de politicienii demagogi și iresponsabili), atașamentul vădit pentru bunurile materiale net în detrimentul celor spirituale (bogăția fiind căutată în general în planul material al vieții), goana nesfârșită după lucruri efemere (avere, glorie ș.a.), dorința multor tineri a traiului ușor (fără muncă dacă se poate și de a se îmbogăți peste noapte) și desigur pot exista și altele la fel de importante. Din toate acestea se poate observa astfel
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
din sălile de Bingo dar și emisiuni televizate cu un astfel de joc). Teama de viitor și dorința de aventură, mitul îmbogățirii peste noapte cu ajutorul hazardului, au fost întreținute și de oficialități. Această manie sau psihoză colectivă amintește parcă de goana după aur din SUA din secolele trecute. Alți români își încearcă norocul lucrând în străinătate sau făcând diverse afaceri la limita legalității. Nervii românului sunt întinși la maximum și obosiți peste măsură de situația din țară și cea concretă din jurul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
consumatori de povara de a se descotorosi de aceste obiecte, când nu le mai pot folosi; Putem rezuma globalizarea astfel: banii, tehnologia și piețele lumii sunt controlate și administrate de corporații mondiale uriașe; Cultura de consum aruncă oamenii într-o goană frenetică după bunuri materiale efemere; Corporațiile sunt libere să acționeze urmărind numai profitul, disprețuind omul; Nu mai există loialitate față de țara natală. Toate aceste lucruri conduc omenirea spre autodistrugere. În acest context, care poate părea deprimant, una din salvările omului
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
națiuni își sporesc nivelul de trai (celelalte toate sărăcesc într-una), banii au devenit mult prea importanți în viața noastră. Trăim într-o lume a banului, convinși că putem realiza orice dacă îi avem în cantități mari. Iar în această goană a noastră după bani, neglijăm ceea ce este cu adevărat important și un sprijin în viața noastră: cultura. De aceea, în zilele noastre, aceasta a intrat într-un regres, mai mult decât evident. Este îngrijorător ceea ce se petrece azi și ne
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sunt controlate și administrate de corporații mondiale uriașe (suprastatale). Acestea sunt de multă vreme libere să acționeze urmărind numai profitul și disprețuind omul. Cultura de consum, promovată cu mari investiții în publicitate și moduri de desfacere, aruncă oamenii într-o goană frenetică după bunuri materiale efemere. Managerii acestor corporații nu mai au nici o loialitate față de țara lor natală. S-ar părea că are dreptate președintele Republicii Cehe, Václav Havel, când afirmă: „Cred că există motive întemeiate pentru a sugera că Era
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
golească. Chiar se minună când simți o atingere pe umăr. Era o fată în țâțele goale. - Da? zise Aurel scoțându-și căștile din urechi și înghițind în sec. - Domnule, fugiți, valul... Fata arătă înspre mare după care o luă la goană, urcând ditai faleza în doar câteva secunde. Aurel privi marea. Fata avea dreptate. La poate doi kilometri de mal, un val uriaș își croia drum, înaintând vertiginos către el, către Aurel. Valul părea să aibă zece metri înălțime, dar poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ascultă la mine: tu ai auzit de Baronu’? - De cine? - De Baronu’. - Nu. Am deschis o fereastră prin fața căreia tocmai trecea un copil. - Puștiule, tu știi cine-i Baronu’? l-am întrebat. Copilul albi la față și o luă la goană ca mușcat de șarpe, poticnindu-se și căzând la fiecare cincisprezece pași. - Vezi, i-am zis maestrului, orice copil știe cine e. Să-ți spun o povestioară: eu când eram mic m-am bătut cu Baronu’ cu piese de Lego
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
înainte, mâna între picioare. Ascensorul ajunse înaintea lui Shuoke la destinație, adică la etajul trei, și Shuoke se năpusti, trăgând-o pe Suki după el, către ușa apartamentului său, pe care o deschise cu mâna tremurandă. Odată intrați își continuară goana până în dormitor, unde se aruncară euforici în pat. Shuoke pipăi după telecomanda de la stația stereo, apăsând pe butoanele POWER, PROGRAM, 1, PLAY, REPEAT. În CD-player pusese de dimineață, anticipând situația în care tocmai se afla cu Suki, Love Deluxe, albumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
în întârziere, trebuie să mă întorc dacă nu vreau să-i fac pe studenți să mă aștepte. Asta ar mai lipsi, să se răspândească vorba că alerg prin pădure la ora când trebuie să-mi țin cursul... O iau la goană înapoi fără să mai bag nimic în seamă, nici n-o să mai recunosc casa aceea, o voi depăși fără să-mi dau seama. De altfel, e o casă la fel cu toate celelalte, iar unicul mod de a o distinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
sări Înapoi imediat, lăsînd capătul cel lung să se desfășoare fără piedici, urmărind animalul rănit În fuga lui nebună spre adîncuri. Părea să știe Întotdeauna momentul precis În care balena avea să se răzgîndească și să se lanseze Într-o goană disperată spre suprafața apei și presimțea - ca și cum ar fi avut un al șaselea simț - cînd era pe punctul de a ataca sau cînd doar căuta să tragă aer În piept pentru a Începe o nouă escapadă. VÎslașii și timonierii Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
creierul cu un fel de văl Întunecat și opac la orice rază de lumină sau la orice raționament logic. De cîte ori cunoștea fericirea, o respingea, și cu toate că mai tîrziu avea să se urască pentru asta, nu-și putea stăpîni goana dezlănțuită spre autodistrugere, cînd acea voce răgușită și profundă striga Înlăuntrul ei, poruncindu-i să o rupă cu toate și să pornească Într-o fugă nebunească spre libertate. Singură În grădina părăsită - sora ei se recăsătorise și locuia acum În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
plictisește. Undeva în ceruri ești în direct pe un site web prin care navighează Dumnezeu. Brandycam. Brandy cu pantofii-capcană ortopedici goi pe podea, Brandy își linge arătătorul și întoarce încet o pagină. Străvechi petroglife și gunoaie aborigene trec pasive în goană pe lângă noi. — Ideea mea, zice Seth, e că poate televiziunea te face Dumnezeu. Seth zice: Și s-ar putea ca noi toți să fim televiziunea lui Dumnezeu. Pe marginea de pietriș a drumului, câțiva elani sau cine știe ce înaintează anevoie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
trei zile până se întoarce Evie acasă și noi trebuie să dispărem. Apoi îmi zic, o s-o sun pe Evie și-o s-o șantajez. Evie mi-e datoare vândută. O pot scoate la capăt cu asta. Brandy duce Fiatul în goană până-n partea cea mai întunecată a ruinelor, apoi stinge farurile și apasă frânele. Brandy și cu mine ne oprim așa repede că numai centurile de siguranță ne țin departe de bord. În jurul nostru, în mașină, larmă și zornăit de metal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și-o sticlă mare de White Shoulders, și stropesc peste tot prin dormitor cu mirosul a milioane de flori de car votiv. Focul, infernul de nuntă al lui Evie, găsește dâra de flori îmbibate în alcool și mă urmărește în goană în coridor. Asta-mi place mie la foc, cum m-ar omorî și pe mine la fel de repede ca pe oricine altcineva. Cum nu poate ști că-i sunt mamă. E așa frumos și puternic și superior oricărui sentiment pentru oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de pe câmpurile de luptă europene, bidonul din mânuțele băiețelului, masca de gaze cu vizorul spart, de la marginea drumului. Și din nou nume, biografii. Întâlnirea văduvului Marko cu viitoarea lui nevastă, Sofia Rebrać originară din Komogovina, alaiul nunții, În chiuituri, În goana cailor, cu fâlfâit de steaguri și cocarde colorate, ceremonialul schimbării verighetelor, hora și cântul În bătătura bisericii, băiețelul e acum În costum de sărbătoare, cu cămașă albă și cu o crenguță de rozmarin la rever. Aici, În carnetul meu, scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
capul, mijește ochiul stâng, ochind cucul care tocmai iese din ceasul din perete, ca apoi, de cum l‑a ochit, să zică „pac‑pac“, apoi o dezdoaie, se uită pe țeavă, privește Încrustația de pe patul puștii (un cerb oprit brusc din goană), o cântărește‑n palmă, În vreme ce cucul dispare pe după perechea de ușițe pictate cu trandafiri roșii și frunze verzi, de parcă l‑a și făcut țăndări cu alicele minuscule care au țâșnit deodată din ambele țevi (pac‑pac), pentru că vânătorul l‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se numeau) și pocnise În aer pe deasupra urechilor. Caii tresăriră din pleoștire și așa, greoi, iavaș‑iavaș, o porniră În galop prin glod, spre marea bucurie a fetițelor din căruță, care se Îmbrățișară și chicotiră, chipurile Înfricoșate, deși le amuza goana bezmetică. Gospodarul era‑ntr‑un costum de tweed englezesc (căci nu trebuie să omitem acest amănunt din cauza biciului nou, abia cumpărat), peste care purta un pardesiu tot din tweed englezesc, dar cu‑n alt desen. În măsura În care aparențele nu Înșală, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
acum vedea pădurea și frunzele unduitoare ale stejarilor. O pasăre Își luă brusc zborul dintr‑un tufiș, fără nici un zgomot; un fluturaș ruginiu ca o frunză uscată se făcu nevăzut de pe trunchiul unui stejar; un cerb se opri deodată din goană, ca Împietrit și parcă mirat, ca imediat s‑o ia la fugă ca din pușcă; o creangă putredă căzu din copac; o pânză de păianjen se legăna pe un strop de rouă care reflecta razele sângerii ale soarelui. Conurile cădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
prietenii lui trăiră că într-un vis, prinși de amețeala acestui vârtej nebunesc, care părea să-i conducă de-a dreptul spre hotarele universului. Nici ploile, nici curenții, nici macar perioadele de calm apăsător ale după-amiezilor zăpușitoare nu reușeau să oprească goana nebună a catamaranului, care uneori naviga ore întregi plutind pe o singură chila, si era un spectacol demn de văzut cum incredibilul Miti Matái reușea să-l mențină în echilibru mile întregi, pentru ca să-l îndrepte dintr-odată, să realizeze o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
celorlalți. Distracția dură până în seară când, epuizați, intrară în casă. Luana se furișă afară și o zbughi pe poartă. Așteptă în colțul străzii întoarcerea mamei. Trecuse bine de ora zece când o zări ivindu-se în depărtare. O luă la goană spre ea și femeia încremeni văzându-i lacrimile șiroind pe obraji. Trecu prin toate spaimele până se lămuri care era motivul acestei suferinți. Porniră spre casă și tot drumul fetița o imploră să-i cumpere și ei o bicicletă. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]