522 matches
-
secretarului consiliului local, la ușă primăriei comunelor în cuprinsul cărora se află nemișcătoarele devălmașe cu cel puțin 15 zile înainte de ziua alegerii. În același termen, vestirea se va face și verbal în fiecare sat, prin bătăi cu toba, sunete de goarna sau alte mijloace de publicitate obișnuite în localitate. ... (6) Îndeplinirea acestor formalități se va constata prin procese-verbale ce vor fi înaintate secretarului consiliului local, unde urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 17 mai 2011*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233272_a_234601]
-
Gramont nr. 35, ap. 2, sector 4 țel: 3359746 0745166798 5437 GOAGA DAN AURICA (n.1960) 1513 S.C. EXPERT CONT DAGS S.R.L. Str. Secuilor nr. 10, bl. 34, sc. 1, et. 4, ap. 17, sector 4 țel: 0314117302 0721790864 18363 GOARNA V. CORINA LIGIA (n.1967) 1494 S.C. SIGNUM EXPERT S.R.L. Str. Arad nr. 9 bis, sector 1 țel: 0748111233 0748111234 11347 GODOROJA MIHAI (n.1938) 536 S.C. PROFESIONAL CONTEXPERT S.R.L. Str. Intrarea Neatirnarii nr. 16, sector 1 țel: 3212140 0726211684
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
C-Tin Brâncoveanu Nr. 117, Bl. V7, Sc. 1, Et. 4, Apt. 20, Sector 4 țel: 2524663 Tutori de stagiu: PANU RĂZVAN (EC) 1494 SC SIGNUM EXPERT S.R.L. Str. Arad Nr. 9 Bis, Sector 1 țel: 3168075 Tutori de stagiu: GOARNA V. CORINA LIGIA (EC) 211 SC SOTER S.R.L. Str. Turda Nr. 129, Bl. 1, Sc. 5, Et. 6, Apt. 220, Sector 1 țel: 3152173 Tutori de stagiu: SCAFA CRISTIAN (EC) 1508 SC STAR CONTAB 2001 S.R.L. B-Dul Națiunile Unite Nr.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
secretarului consiliului local, la ușa primăriei comunelor în cuprinsul cărora se află nemișcătoarele devălmașe cu cel puțin 15 zile înainte de ziua alegerii. În același termen, vestirea se va face și verbal în fiecare sat, prin bătăi cu toba, sunete de goarnă sau alte mijloace de publicitate obișnuite în localitate. ... (6) Îndeplinirea acestor formalități se va constata prin procese-verbale ce vor fi înaintate secretarului consiliului local, unde urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocită, judecătorul va face strigarea celor adunați
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
secretarului consiliului local, la ușa primăriei comunelor în cuprinsul cărora se află nemișcătoarele devălmașe cu cel puțin 15 zile înainte de ziua alegerii. În același termen, vestirea se va face și verbal în fiecare sat, prin bătăi cu toba, sunete de goarnă sau alte mijloace de publicitate obișnuite în localitate. ... (6) Îndeplinirea acestor formalități se va constata prin procese-verbale ce vor fi înaintate secretarului consiliului local, unde urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocită, judecătorul va face strigarea celor adunați
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 16 noiembrie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
secretarului consiliului local, la ușă primăriei comunelor în cuprinsul cărora se află nemișcătoarele devălmașe cu cel puțin 15 zile înainte de ziua alegerii. În același termen, vestirea se va face și verbal în fiecare sat, prin bătăi cu toba, sunete de goarna sau alte mijloace de publicitate obișnuite în localitate. ... (6) Îndeplinirea acestor formalități se va constata prin procese-verbale ce vor fi înaintate secretarului consiliului local, unde urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248636_a_249965]
-
Nicolae Pițiș, rapsod popular, comuna Lăpuș, județul Maramureș; 28. domnului Ioan Pumnea, instructor de dansuri populare, municipiul Brașov, județul Brașov; 29. doamnei Elisabeta Rusu, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj; 30. domnului George Rada, interpret popular și constructor viori cu goarnă, municipiul Oradea, județul Bihor; 31. domnului Dumitru Sofonea, cojocărit, comuna Drăguș, județul Brașov; 32. domnului Vasile Soporan, rapsod popular, comuna Frata, județul Cluj; 33. doamnei Silvia Tecoanță, țesut, comuna Alțâna, județul Sibiu; 34. doamnei Olivia Tima, țesut, comuna Sălciua, județul
DECRET nr. 818 din 9 noiembrie 2015 privind conferirea Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266231_a_267560]
-
tăiat în șef. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o caleașcă de poștă de argint, dotată cu o fereastră mică rectangulară, ajurată negru și plasată în partea de sus în dreptul roților din față; pe mijlocul caleștii broșează o goarnă roșie de poștaș, cu deschizătura mare orientată spre dextra. În șef, în câmp roșu, se află o pușcă lungă de aur, cu țeava orientată spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile
HOTĂRÂRE nr. 436 din 16 iunie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărăganul, Salcia Tudor şi Traian, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272875_a_274204]
-
să-și petreacă. Petrecerea se numește „hidede”, și se organizează pe toată perioada anului în afara posturilor. De obicei doi tineri se interesează de organizarea petrecerii, aducând un „hididuși” și un „băndaș” sau „dobaș”. In ultima vreme se folosește vioara cu goarnă. La petrecere participă toate vârstele. Ea are loc numai în zilele de sărbătoare și ține până noaptea târziu. Până nu de mult fetele trebuiau să sosească acasă până la aprinsul lămpii. Vârstnicii discută despre mersul lucrărilor de sezon, povestesc diverse întâmplări
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Vioara cu goarnă sau Vioara Stroh este un instrument specific bihorean, deși inventat de englezul Augustus Stroh. Se poate spune că vioara cu goarnă reprezintă județul Bihor. Cei mai mari muzicanți de pe valea Crișului Repede sunt lăutarii Căbuță Gheorghe "Stângaciu" și Mitică Negrean
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
Vioara cu goarnă sau Vioara Stroh este un instrument specific bihorean, deși inventat de englezul Augustus Stroh. Se poate spune că vioara cu goarnă reprezintă județul Bihor. Cei mai mari muzicanți de pe valea Crișului Repede sunt lăutarii Căbuță Gheorghe "Stângaciu" și Mitică Negrean, care fac parte din orchestra profesionistă „Crișana”. Folclorul bihorean este reprezentat, în turneele din străinătate și din țară, de Ansamblul Artistic
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
Tomuță, Viorica Bradea, Cornelia Covaciu, Voichița Mihoc, Felicia Costin și "Floricile Bihorului": Florica Duma, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, iar instrumentiștii cei mai cunoscuți sunt Gheorghe Rada, Stângaciu, Mitică Negrean, Adi Miclăuș, Liviu Butiu și Petre Frasin. Vioara cu goarnă Nu se știe sigur dacă vioara cu goarnă folosită de tarafurile din Bihor este aceeași cu cea creată de John Matthias Augustus Stroh (1899-1949). La o privire mai atentă se observă diferențe importante. Vioara cu goarnă din Bihor e mult
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
Costin și "Floricile Bihorului": Florica Duma, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, iar instrumentiștii cei mai cunoscuți sunt Gheorghe Rada, Stângaciu, Mitică Negrean, Adi Miclăuș, Liviu Butiu și Petre Frasin. Vioara cu goarnă Nu se știe sigur dacă vioara cu goarnă folosită de tarafurile din Bihor este aceeași cu cea creată de John Matthias Augustus Stroh (1899-1949). La o privire mai atentă se observă diferențe importante. Vioara cu goarnă din Bihor e mult mai suplă decât cele create de Stroh. Bineînțeles
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
Petre Frasin. Vioara cu goarnă Nu se știe sigur dacă vioara cu goarnă folosită de tarafurile din Bihor este aceeași cu cea creată de John Matthias Augustus Stroh (1899-1949). La o privire mai atentă se observă diferențe importante. Vioara cu goarnă din Bihor e mult mai suplă decât cele create de Stroh. Bineînțeles, e vorba de originale, căci vioara din poza de mai sus e o copie nefinisată. Cei care au avut ocazia să vadă îndeaproape instrumentul bihorean pot să-și
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
originale, căci vioara din poza de mai sus e o copie nefinisată. Cei care au avut ocazia să vadă îndeaproape instrumentul bihorean pot să-și dea seama ușor de diferențe. Din păcate nu ne sunt cunoscuți meșteri ai viorii cu goarnă. Iată două linkuri spre modelele create de Stroh: E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de 1900. După unele relatări, la joc în sat lăutarii veneau cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
au avut ocazia să vadă îndeaproape instrumentul bihorean pot să-și dea seama ușor de diferențe. Din păcate nu ne sunt cunoscuți meșteri ai viorii cu goarnă. Iată două linkuri spre modelele create de Stroh: E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de 1900. După unele relatări, la joc în sat lăutarii veneau cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara cu goarnă (sau "cetera" cum i se spune în zona Munților Apuseni)". Un alt
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
două linkuri spre modelele create de Stroh: E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de 1900. După unele relatări, la joc în sat lăutarii veneau cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara cu goarnă (sau "cetera" cum i se spune în zona Munților Apuseni)". Un alt nume local al instrumentului: „higheghe cu tolcer” (higheghe = vioară, tolcer = pâlnie) În Europa Centrală și de Vest vioara cu goarnă nu a avut succes, pentru că a fost folosită
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara cu goarnă (sau "cetera" cum i se spune în zona Munților Apuseni)". Un alt nume local al instrumentului: „higheghe cu tolcer” (higheghe = vioară, tolcer = pâlnie) În Europa Centrală și de Vest vioara cu goarnă nu a avut succes, pentru că a fost folosită pe partiturile muzicii clasice (Mozart, Bach, Beethoven, Brahms, Haydn etc.), neobservându-se că acest instrument reda tonuri specifice muzicii lăutărești, tonuri care se disting foarte bine în comparație cu vioara consacrată. E interesant de
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
muzicii clasice (Mozart, Bach, Beethoven, Brahms, Haydn etc.), neobservându-se că acest instrument reda tonuri specifice muzicii lăutărești, tonuri care se disting foarte bine în comparație cu vioara consacrată. E interesant de observat că in Bihor tarafurile carora le lipsește vioara cu goarnă nu au același succes la ascultători. Studiile europene privitoare la răspândirea instrumentelor muzicale și tradiția lor notează prezența viorii cu goarnă numai in partea de est a Ungariei, pe mai toată porțiunea graniței cu Romania, și nu în România, de unde
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
disting foarte bine în comparație cu vioara consacrată. E interesant de observat că in Bihor tarafurile carora le lipsește vioara cu goarnă nu au același succes la ascultători. Studiile europene privitoare la răspândirea instrumentelor muzicale și tradiția lor notează prezența viorii cu goarnă numai in partea de est a Ungariei, pe mai toată porțiunea graniței cu Romania, și nu în România, de unde de fapt au preluat-o tarafurile țigănești.
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
părinți diferiți. Thalia este menționată de Hesiod, Pindar, Apollodor și Pausanias. Ea a fost reprezentată ca o femeie tânără, cu un aer vesel, încununată cu iederă, ținând o mască comică în mână. Multe dintre statuile ei conțin, de asemenea, o goarnă și o trompetă (ambele folosite pentru a sprijini vocile actorilor din comedia antică) sau ocazional un toiag de păstor și o cunună de iederă.
Thalia (muză) () [Corola-website/Science/306495_a_307824]
-
soclul statuii. Cele șase altoreliefuri realizează o friză epică, cuprinzând toate elementele istorice reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul de goarnă al roșiorilor, exprimând victoria. Sculptorii au dorit ca pe soclu să fie amplasat un citat din Mihai Eminescu (""Independența e suma vieții noastre istorice."") , dar autoritățile timpului nu au acceptat și au amplasat un citat lung al lui Nicolae Ceaușescu
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
din cauza refuzului lui Rakovski de a accepta hotărârea franceză de a nu se intona imnul de stat al Uniunii Sovietice care era în vremea aceea cântecul revoluționar Internaționala. În cele din urmă autoritățile franceze au consimțit ca o formație de goarne să îngâne o melodie oarecum asemănătoare cu problematicul imn. Confruntat cu cererile creditorilor Rusiei și cu ostilitatea din multe cercuri politice față de persoana sa (Briand, Poincaré etc.) și regimul pe care îl reprezenta , Rakovski a avut numeroase dificultăți în misiunea
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
să acumuleze o avere considerabilă și să ocupe diferite funcții importante. Este înmormântat într-o nișă a corului catedralei din Säckingen. Nu există însă nicio dovadă istorică a faptului că Kirchhofer ar fi știut să cânte la trompetă sau la goarnă. Cercetând documentele istorice ale orașului, Scheffel a fost fascinat de personajul lui Franz Werner Kirchhofer, care a devenit eroul romanului. El împletea însă cercetările istorice cu experiențele personale. De pildă, având prilejul să asiste la serbările Sfântului Fridolin, un obicei
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
fost reconstruită în secolul al XIX-lea, și prezintă un celebru altar de lemn ("Ołtarz Wita Stwosza"), cel mai vechi altar gotic din lume, sculptat de Veit Stoss. Din turnul principal al bisericii, la ore fixe, sună un semnal de goarnă ("hejnał mariacki"). Melodia, care în vechime anunța deschiderea și închiderea porților orașului, se oprește brusc la mijloc. Conform legendei, ea era cântată în timpul invaziei tătărești din secolul al XIII-lea de către un străjer pentru a avertiza cetățenii de un atac
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]