1,546 matches
-
la un salt mortal. Nu. — Mațele slugii dumneavoastră. Uitați-vă, deodată mi s-a făcut o foame... Vă supărați dacă vă las singuri o țîră și dau fuga pînă la cuptor să văd dacă pot să fac rost de niscaiva gogoși? Ca să n-o mai pomenesc pe muncitoarea aia nou-venită de la Reus care stă acolo să umezească pîinea și ce se mai nimerește. O cheamă María Virtudes, Însă are În ea un viciu copila... Așa că vă las să vorbiți de-ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mai ai, Daniel. Crezi pînă și În ZÎna Măseluță. Iar de nu, iacătă un exemplu: baliverna asta despre Miquel Moliner pe care ți-a debitat-o Nuria Monfort. Mi se pare mie că lihnita aia ți-a turnat mai multe gogoși decît L’Osservatore Romano. Acuma reiese că e căsătorită cu un prieten din copilărie de-al lui Aldaya și Carax, ca să vezi dumneata cum stau lucrurile. Și, pe deasupra, mai avem și povestea cu Jacinta, doica cea bună, care poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cu o seară În urmă, m-am prefăcut că mă duc să fac o plimbare, iar Fermín a pretextat că avea oră la policlinică pentru a-și scoate firele. După cît m-a ajutat pe mine perspicacitatea, tata Înghiți ambele gogoși. Ideea de a-l minți pe tata În mod sistematic Începea să mă apese, ceea ce i-am și comunicat lui Fermín de Îndată ce tata plecă să ducă un comision. — Daniel, relația patern-filială se Întemeiază pe mii de minciuni binevoitoare: Moș Crăciun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Fermín i-a plătit dublu, Însă ea, cuprinsă de milă În fața priveliștii tuturor acelor nenorociți uitați de Dumnezeu și de dracul, a ținut neapărat să-și doneze onorariul măicuței Emilia, ca să li se dea cîte o gustare de ciocolată cu gogoși, fiindcă ei asta Îi alunga Întotdeauna suferințele vieții, această ticăloasă peste ticăloase. — Io tare mi-s simțitoare. Uită-te și ’mneata, dom’ Fermín, la sărăcuțul ăsta... Nu vrea decît să-l Îmbrățișezi și să-l mîngîi. Ți se rupe ini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
se scălda în Neînceput. Odată plăsmui din gând o cocă ce avea în compoziție Iubire, Adevăr, cântec, mireasmă și Cartea Înțelepciunii. O trecu prin Soare ca să crească, o împărți în bucăți și apoi dădu Poruncă spre împlinire: - Să fie gata Gogoșii! Și au fost gata. Erau de o frumusețe uluitoare și erau Creații din Început ce purtau în ele toate chipurile cunoașterii, toată evoluția planetară. Aveau trup de raze, ochi de safire, guriță mică de cireașă coaptă. Prinseră să sară, să
IEPURAŞUL MÂNIOS. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
cu repulsie din chioșc. Ne-am dus Împreună până la cofetărie. Gogoșeria și cofetăria sunt singurele magazine deschise În timpul zilei. Campanie, de! La Început nu am Înțeles de ce a preferat localul de beton al cofetăriei, umbrei de nuc din fața chioșcului de gogoși, pentru că același suc de zmeură se putea bea și colo, și dincolo. În cofetărie nu se aflau copii, ci numai adulți, tractoriști, șoferi, conducători de atelaje. Pe cei mai mulți Îi știam din vedere, mă mai Întâlnisem cu ei pe câmp sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Întreabă directorul. — Poștar! - declară plin de mândrie Subalternul. — Cum poștar, ce armă e asta? — Hă, hă, e o armă secretă, tovarășe director! Tonul este de: „Hă, hă, ce știți dumneavoastră?“ În rest, povestea este la fel de plină de lăudăroșenii și alte gogoși ca și cele de până acum. Omul Își făcea serviciul militar la Direcția Intendenței și o ducea foarte bine, făcea operațiunile de cartare a corespondenței, scria scrisori pentru camarazii care veneau la el să-l roage s-o facă, scria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
a reușit să ajungă? Întrebă nonșalant mama. Sammy se băgă Înainte ca eu să pot interveni, fără să-și dea seama că părinții mei știau de mult despre poveștile și minciunile jalnice ale lui Will și că povestitul și răspovestitul gogoșilor lui inventive devenise o activitate preferată În familie. El și mama erau apropiați, În pofida detaliului minor că ea era o hippiotă liberală enervantă, care refuza să se afilieze vreunui partid politic, iar el era un republican conservator enervant, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
adânci și grele torturi, ascunși azi în umbra unei false democrații. Azi oamenii nu mai gândesc cu propriul lor cap, nu mai cercetează, nu mai au personalitate, devenind un „hârb” din adevăratul om, un strigoi, oaie și turmă, vânzători de gogoși și gropari. Preia tot ceea ce a auzit în „piață” și duce mai departe monstruozități, îmbogățindu-le cu „mujdeiuri” proprii, chiar până la agresivitate dacă te opui lor, atunci când e vorba de legionari. Am cunoscut părinți care își dojeneau copiii până la maltratare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
puse receptorul în furcă. Mâinile îi tremurau și ochii i se acoperiră o peliculă de lacrimi. *** Centrul din Los Angeles era mut, de parcă ar fi dormit puternic după o beție. Singurii cetățeni vizibili erau câțiva vagabonzi stând la coadă pentru gogoși și cafea în față la Union Rescue Mission; mașinile erau parcate aiurea - boturi în aripi bușite - în fața hotelurilor cu pături calde de pe South Main. Smocuri de confeti atârnau de ferestre și acopereau trotuarele, iar soarele care se ridica dinspre răsărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Ești o dulceață. Ne vedem la Lyman’s când termin cu povestea asta. *** Sindicatul local 3126 al muzicanților se găsea pe Vine Street, puțin mai la nord de Melrose. Era un fel de gheretă maronie, înghesuită între un stand de gogoși și un magazin de băuturi alcoolice. O serie de indivizi cu aspect de muzicanți ambulanți stăteau ciorchine în dreptul ușii, sorbind cafea sau vin din cești de plastic. Danny parcă în față și intră, iar ciorchinele se destrămă ca să-l lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe care o trânti pe tejghea. — Fă-o acum! Femeia aceea șleampătă apucă bancnota și dispăru dincolo de fișete. Câteva secunde mai târziu Danny o văzu afară, pe trotuar, discutând cu cei care beau, apoi cu cei care serveau cafea și gogoși. Se fixă asupra unui negru înalt, cu o cutie de contrabas, îl luă de mână și îl târî înăuntru. Danny simți mirosul de sudoare stătută, frunze veștede și apă de gură ce venea dinspre individ, de parcă pardesiul care îi ajungea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu bancnote de-o sută. A doua oprire se dovedi o mică incursiune printre șirurile de demonstranți de la Teamsters și AUFT până la Hollywood Prestige National Pictures, unde Wally Voldrich, șeful serviciului de pază, avea pregătită pentru el o cutie de gogoși plină cu bancnote de cincizeci de dolari, acoperite cu zahăr pudră și glazură de ciocolată. Cei zece mii de la Howard erau deja în buzunarul lui. Contribuția lui Mickey C. pentru Prietenii Stilului de Viață American în Cinematografie urma să fie ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lui Turner că-i mulțumesc pentru revistele porcoase și pentru sandvișuri”. Tâmpit, dement, sentimental, lunatic, idiot. Dar faptul că o sărutase pe Audrey Anders era și mai grav. Buzz opri în parcarea de la Primărie, transferă tot numerarul în cutia de gogoși și urcă în biroul lui Ellis Loew. Când intră, îi văzu pe Loew, Dudley Smith și Mal Considine stând la masă și vorbind toți trei în același timp - chestii amestecate despre polițai sub acoperire. Nici unul nu-și ridică privirea. Buzz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de turnare. Pe lângă ei trecură în trombă actori pe biciclete - cowboys, indieni, jucători de baseball, soldați în uniformele Revoluției Americane. Cărucioare motorizate transportau aparatele de filmat. Tehnicienii erau adunați ciorchine lângă un cărucior cu gustări, unde un centurion roman servea gogoși și cafea. Platourile interioare se extindeau aproape jumătate de kilometru, iar numerele negre de deasupra ușilor le delimitau unele de altele. Mal mergea în fața lui Dudley Smith, recapitulând în minte murdăriile din dosarele Benavides/ Lopez/ Duarte și sperând că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu știrile! Hai să încercăm altfel: cum ai ajuns aici la douăzeci și două de minute după ce am aflat de caz la noi la secție? Danny știa că numai niște coaie de oțel îl puteau scoate din încurcătură. — Haleam o gogoașă la Western și era acolo un polițai de la circulație cu stația radio deschisă. Dar cum de ți-a luat ție atât de mult? Te-ai oprit pentru manichiură? — Acum un an te-aș fi ras pentru vorbele astea. Acum un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de trotuar și o rigolă plină de gunoaie, iar zidurile studiourilor incorporau cele două șiruri pe o porțiune de o jumătate de kilometru lungime. Reporterii se cocoțaseră pe mașinile lor, vizavi de Gower. Din niște camionete se împărțeau cafea și gogoși. Câțiva polițiști mai bătrâiori înfulecau cu poftă, uitându-se la niște reporteri ce jucau zaruri pe un carton întins pe capota unei mașini de poliție. Megafoanele se duelau, bombardând strada cu sunete stridente și scandări repetate: „ROȘII AFARĂ!” și „SALARII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
jos. — Alo, da? Jack? Jack Shortell spuse: — Eu sunt. Mă auzi? Danny clipi, fiindcă îi intra soarele în ochi. Luă o bucată de hârtie și un pix. — Dă-i drumul. Mai întâi, toate poveștile lui Breuning cu filajul sunt niște gogoși. L-am sunat pe un vechi amic de la LAPD, de la Omucideri, care a verificat rapoartele subalternilor lui Dudley și a aflat că lucrau cu toții la alte cazuri. L-am căutat pe Gene Niles, să văd dacă-l pot lua cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sergentului Eugene Niles că ai intrat prin efracție la numărul 2307 de pe Tamarind, fiindcă ai aflat că acolo fuseseră asasinate recent două persoane. I-a spus sergentului Niles că povestea ta cu iubita care locuia în apropiere de standul cu gogoși, la colțul dintre Franklin și Western, era o minciună și că de fapt ea ți-a telefonat și ți-a comunicat informația, preluată de la dispeceratul LAPD. Niles avea de gând să-ți întocmească raport, detective. Știai? Capul lui Danny trepida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe nume Ricardo. Cei doi au conversat exclusiv în spaniolă și tot ce înțelese Buzz au fost cuvinte ca felicidad și corazón, chestii amoroase pe care le știa din muzica de la tonomatele din restaurantele mexicane. De acolo nepoata cu față de gogoașă a lui Dudley Smith se duse la o ședință a Ligii Studenților Panamericani, la un curs de istorie a Argentinei, la masa de prânz și la alte pipăieli cu Ricardo. Acum era sechestrată de peste o oră la un curs despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
timp să-și publice în volume ceea ce a considerat el că merită să fie strâns între două coperți și a ignorat ceea ce risipise prin ziare, adică tot felul de articole, și mai ales o mare cantitate de "caraghiozlîcuri", "miticisme" sau "gogoși". E un semn de întrebare dacă unui scriitor îi convine să i se intre în laboratorul său secret, chiar dacă în acest laborator scriitorul, nebănuind nici el ce-o să-i iasă, experimentează inocent în văzul tuturor. Din cutare notiță aflăm, de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
mâinile peste piepturile scoase cocoșește Înainte, stăteau crăcănați și aveau priviri care lăsau să se Înțeleagă că ei știau tot ce se petrecuse și așteptau să-i roage cineva să-și dea cu părerea. Câțiva fumau, alții spărgeau semințe. Nea Gogoașă era mărunțel la statură, vânjos, dar nu gras, avea ochii albaștri, fața arsă de soare și părul argintiu. „Eu, să vă spun drept, o duceam mai bine pe vremea ailaltă. Munceam mai puțin ca acuma, eram respectat, aveam bani, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
biata femeie, la bătrânețe, să doarmă pe sub șoproanele rudelor?” Câțiva se repeziră să-l oprească pe tânăr, care se și avântase cu pumnii ridicați. Îl Înconjurară și-l luară În brațe. Ăstuia i se Înroșiseră ochii și zvârlea scuipați către Gogoașă. Câteva femei care stăteau pe șanț la divan scoaseră chiot de dat veste. „Ce te bagi tu În viața mea, rapandulă comunistă ce ești! Îți sucesc gâtul, boșorogule, spăl cuțitu-n tine! Mă piș pe ochii tăi ăia bulbucați!” „Ia dați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
plecat În ale lui cu pas Întins, cu capu-nainte și legănându-și mâinile a hotărâre de nestrămutat. Unii se temură că nebunul se duce să ia toporul ori ciomagul, Însă se liniștiră și-l trimiseră În mă-sa de prostălău. Gogoașă vorbea Întruna, zâmbea aproape cu Înțelegere și numai câțiva care-l cunoșteau de-aproape Își dădură seama, după colțurile cam Înțepenite ale gurii lui, că Îi fusese și puțintel frică. Însă tăcură, ca și ceilalți bărbați, și-l lăsară să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
crescut - văduvă singură cu odraslă nevrednică... Câte unii zic că zărgheala i s-ar trage de la prea multa iubire ce-a avut-o față de nevastă-sa. Nu-i adevărat! Un om puturos nu poate iubi pe nimeni!” „Ia stai, nea Gogoașă”, sări unul cu gura, văzând că fostul brigadier se oprise câteva clipe ca să răsufle. „Că tot aduseși vorba, mata ce zici de Întâmplarea care am auzit că s-a petrecut azi-noapte? Îmi ajunse mie la ureche cum că te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]