607 matches
-
Și de acum înainte ca să fie feredeul cu tot vinitul mănăstirei Trih Svetitelii și școala. Și din venitul acela să poarte egumenul grijă feredeului să-l tocmască și grija ceasornicului celui mare din clopotnița mănăstirii, iară egumenul și săborul ...din Golie să n aibă treabă în veci.” „Ai văzut ce pierdeai dacă nu citeai cu luare aminte?” Am văzut. Dar tot am o întrebare. „Îs gata s-o ascult.” Mănăstirea Trei Sfetitele avea o clopotniță și un ceas mare? „Avea un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de care se bucura breasla cioclilor din Iași.” Cum văd eu, însă, breasla cioclilor nu era una singură pe tot târgul Iașilor. Era câte o breaslă a cioclilor la fiecare mănăstire mai de seamă. Una la Trei Sfetite, una la Golia, una la Zlataust, una la Sfântul Sava...Deosebit era faptul că aceste bresle nu aveau voie să-și încalce atribuțiile și teritoriile. „ Despre atribuțiile cioclilor se vorbește pe larg în așezământul mitropolitului. Ascultă ce spune ierarhul: <... Așijderea, ca să aibă ei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
simplu pe ziduri. E incredibil! Mi-au spus cei de la conservare că e dezastru, a cuprins tot, icoane, odoare, cărți vechi și nu reușești să-l elimini. Au trimis probe în Anglia, la un laborator de-acolo, așteaptă rezultatele. La Golia abia a fost refăcută pictura și-acum, nu știu, n-am mai văzut așa ceva, se... macină... nu știu cum să zic, nu înțeleg, dai puțin cu podul palmei și se șterge, parc-ar fi cretă. Și n-au falsificat vopselele, cum fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
zilele bune, când era vizitat de către demnitarii locali și străini veniți la Iași. Prin această ctitorie a vrut să se știe despre el în lumea Orientului și a Occidentului. Această fortificație s-a dorit a fi mai sigură decât mănăstirile Golia și Galata. Poziția dominantă a dealului plin atunci cu vii, livezi, prisăci și beciuri și în mijloc cu o fortificație veche ce avea o bisericuță cu hramul Sfânta Treime, l-au ispitit pe Duca să-și stabilească aici, o reședință
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și de vest ale turnului sunt încadrate în zidul incintei, iar laturile de nord și sud au câte doi contraforți, care au mai mult rol decorativ. Bolțarii arcurilor turnului sunt decorați cu rozete pătrate. Arhitectura turnului Cetățuiei este asemănătoare turnului Goliei. Partea sudică a zidului a fost flancată la colțuri de două turnuri; se păstrează doar turnul din colțul sud-estic, fiindcă cel din colțul vestic s-a prăbușit odată cu zidul. Construcția dominantă a ansamblului Cetățuia este Biserica, căreia ctitorul i-a
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu motivee arnamentale muntenești (brâul median, arcade oarbe, firide dreptunghiulare și rotunde etc.) De la jumătatea secolului al XVII-lea apar influențe eterogene venite din Occident (prin Polonia). Ele alternează stilul moldovenesc prin motive neoclasice care ornează fațadele așa cum vedem la Golia. Combinațiile cu stilul baroc și cu cele mai vechi, dau naștere în Moldova unui hibrid de decor exterior. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea apare un curent de artă neoclasică venit prin Rusia, așa cum
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
atunci deja în ruine, ce se înălța între turnul clopotniță și egumenie. Această clădire după stilul său cu parter și etaj, cu ferestre mari și numeroase, dispuse în ordine, care se aseamănă mult cu fosta clădire a Arhivelor Statului (...) de la Golia, aparține unei epoci mai târzii, și anume sfârșitul secolului al XVIII-lea. Se presupune că a fost egumenia mănăstirii într-un moment în care vechea egumenie era în stare de ruină și era considerată prea necorespunzătoare vremurilor pentru a fi
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bunătate aveau amândoi între dânșii, căci erau foarte curați, cum se grăiește, în casa lor se putea cânta o sfântă liturghie”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 19 footnote>. Gheorghe Duca a sprijinit în anul 1678 terminarea zidului înconjurător al mănăstirii Golia și a turnurilor de colț. Tot ctitorul a hotărât ca Mănăstirea Hlincea, bogat înzestrată de el să devină metoc al Cetățuiei, iar în schimbul închinării Hlincei unei mănăstiri din Rumelia, a închinat mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust pe care a construit-o
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ot Cetățuie” În vistieria Sfântului Mormânt sunt două chivote asemănătoare, iar pe inscripție este trecut și numele egumenului Cetățuiei, Dionisie Filipopolitul. Data este 30 mai 1859. Dispoziția din 1873 dată egumenului Cetățuiei, Arhimandritului Chesarie de a preda spre păstrare mănăstirii Golia o serie de obiecte de inventar. Din obiectele predate, ne atrag atenția cărțile cu conținut laic, precum: Istoria Eladei în 4 volume; Istoria lui Petru cel Mare; apoi tipăriturile juridice ale lui Matei Basarab și Vasile Lupu, Divanul sau Gâlceava
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prea meschină, așa că robinetul a rămas uscat. Mama mi-a scos din lăcașurile ei tainice săpunul Rexona, un șampon unguresc, de un roz cam dubios, dar, oricum, STRĂIN, iar tata și Dragoș s-au dus cu canistrele până jos, la Golia, la cișmeaua din zid. Am stat cu stres amândouă; ne temeam că a înghețat apa acolo și nu curge. Dar s-au întors cu plinul și au turnat tot ce-au adus în cazanul mare, la înfierbântat. În baie e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
din partea statului a trat[atelor] cu * Împărăția*, luate * de istorie Barnuțiu Cabala populației* ["ACADEMIA MAGHIARĂ"] 2292 Iar ce vor zice Academia ungurească și societățile lor istoriografice acea ne e cu totul indiferent. Noi avem în România două institute: Mărcuța și Golia, unde se face exact atâta știință și filozofie ca și-ntr-o academie ungurească, cu unica deosebire că nebunii de la noi sunt spirituali, pe când nebunii unguri sunt idioți. Ori o academie maghiară și *** - ori un spital de la Doebling: e unul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cele mai multe dăți fascinantă. Nu te poți plictisi în ținutul umbrelor, culmilor și soarelui. Iar clima, continentală excesivă, i se potrivește de minune. Simpatie, înțelepciune, Iași. Iașii sunt un oraș extraordinar. Însă ceea ce este mai românesc: Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirea Golia, Biserica Bărboi, Trei ierarhi, Mitropolia, și ceea ce este mai select, mai de paradă: Palatul Culturii, Grădina Botanică, centrul civic, centrul nou, Bulevardul Independenței, Fundația, se remarcă atât de bine cât de natural sunt Iașii între occident (de unde au luat eleganță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
aș fi spus, oricât i-aș fi explicat, tot ar fi refuzat să Înțeleagă, tot rău ar fi fost pentru mine. Pentru atitudinea mea „trădătoare”. Pentru lungile noastre dezbateri. Pentru „crezul” nostru comun. Șontâcăind, am ajuns azi dimineață la Turnul Golia. Piciorul aproape că nu mă mai durea, așa că m-am dus să văd, cum obișnuiam În zilele bune, trandafirii. Valeriu mi-a vorbit Întâia dată despre ei, cu mulți ani În urmă. De-atunci, În fiecare vară, Îi vizitez de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
act domnesc. Și anume, pe cel al lui “Io Ieremia Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei” privitor la bogata danie făcută de soția “răposatului Golăi logofăt”. ― Cu alte cuvinte, iată-mă-s, sfințite, în fața soției logofătului Golia, cel care a ridicat mănăstirea cu același nume. ― Sigur că este adevărat, dar, dacă tot ai deschis vorba, am să-ți readuc aminte că zidirea care ne întâmpină astăzi nu este vechea mănăstire, ci este cea ridicată pe același loc
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aminte că zidirea care ne întâmpină astăzi nu este vechea mănăstire, ci este cea ridicată pe același loc de Vasile Lupu voievod între anii 1650-1653 și desăvârșită de fiul său Ștefăniță Vodă. ― Și fiindcă tot am pornit pe urmele mănăstirii Golia, să amintim că despre turnul clopotniță ce încheie zidul înconjurător ca de cetate vorbește admirativ Paul de Alep. ― Când a vizitat el Iașii? ― În 1653, și spune: “Nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție”. ― Să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
construit chilii pentru călugări, trapeză, pivnițe de piatră și zidul de incintă cu cerdac mare deasupra porții, dar nu a rezidit-o. Ștefăniță Lupu voievod, însă, s-a îngrijit doar de zugrăvirea bisericii, apelând la meșterii care au pictat mănăstirea Golia. De aici și până la afirmația “sfânta noastră rugă nou-zidită” e oarecare cale, sfințite. ― Tot în 1660 la 7 mai, Ștefăniță Lupu scrie că: “Am miluit a noastră sfântă rugă, mănăstirea Hlincea,... cu-n sat întregu, anume satul Hlincea, și cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bine venit, fiule. Așează-te colea pe fotoliu și spune-mi: te-ai gândit pe unde om hălădui astăzi? ― Apoi n-om merge prea departe de mănăstirea Sfântul Sava. ― Adică unde ne-or purta pașii? ― Ia până colea, la mănăstirea Golia. ― Atunci, cu Dumnezeu, înainte! ― La primul pas, ne iese în față actul din 20 ianuarie 1606, prin care “Cu mila lui Dumnezeu, Teodosii Barbovschi mitropolitul Sucevei” împreună cu cei trei episcopi ai Țării Moldovei scrie: “Mai înainte de această vreme au venit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spun, părinte, dar, văzând doar această sumară înșiruire de bunuri dăruite mănăstirii Vatoped, m-a strâns în spate. ― Ia în seamă, fiule, faptul că și eu mă cutremur auzind cu câtă ușurință vorbește mitropolitul despre faptul că soția răposatului Ioan Golia “au dat și au închinat a lor sfântă biserică cu” argintării, veșminte și toate cărțile bisericești. Nu mai vorbesc de: “toate casăle, satile și viile ei”... Din cele ce știm, nu putea să lipsească și întărirea acestei închinări de către domnie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a valorifica darul oferit de ea, strugurii în care soarele și-a desăvârșit puterea, acela crede că totul e o joacă. Așa că “Patrierșia”, dând de greu, a lăsat dania “de haram”, cum se spune, și mitropolitul a vândut-o mănăstirii Golia. A făcut și el un ban... ― Un dar în plus dat mănăstirii Golia, metoh al mănăstirii Vatoped, nu strică niciodată. Așa că la 20 aprilie 1622 Ștefan Tomșa <al II-lea> voievod scrie: “Facem știre cu acest hrisov al nostru” că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
puterea, acela crede că totul e o joacă. Așa că “Patrierșia”, dând de greu, a lăsat dania “de haram”, cum se spune, și mitropolitul a vândut-o mănăstirii Golia. A făcut și el un ban... ― Un dar în plus dat mănăstirii Golia, metoh al mănăstirii Vatoped, nu strică niciodată. Așa că la 20 aprilie 1622 Ștefan Tomșa <al II-lea> voievod scrie: “Facem știre cu acest hrisov al nostru” că “am dat... rugătorilor noștri călugări de la sfânta monastire Golia din târgul Ieșii, ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în plus dat mănăstirii Golia, metoh al mănăstirii Vatoped, nu strică niciodată. Așa că la 20 aprilie 1622 Ștefan Tomșa <al II-lea> voievod scrie: “Facem știre cu acest hrisov al nostru” că “am dat... rugătorilor noștri călugări de la sfânta monastire Golia din târgul Ieșii, ce este metoh,... marei Lavre, numite Vatoped, cu un sat, anume Tomeștii,... cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci ca să fie... sfintelor monastiri cu toate veniturile lui”. ― Uite că și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Vatoped, cu un sat, anume Tomeștii,... cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci ca să fie... sfintelor monastiri cu toate veniturile lui”. ― Uite că și Gașpar Grațiani voievod, la 12 aprilie 1620, întărește mănăstirii Golia, închinată mănăstirii Vatoped de la Sfântul Munte, stăpânirea asupra unor sate date de “Mărica giupâneasa răp(osatului) Chiriță post(elnic): satul Vasilcău, pe Nistru, și Cirișnovățul, ținutul Soroca”... “Și iarăși au dat... giumătate de sat de Movileni... și cu heleșteu... l-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și au moșiile sale”... Vodă însă i-a dat “rămași”, adică au pierdut în fața egumenului Leontie, urmând să slugărească mănăstirea. ― Pe unde ne-or mai purta pașii, dragule? ― Părinte, mi se pare că ni s-au cam terminat drumurile spre Golia. ― Și care ar fi următoarea cale? ― Să facem câțiva pași către mănăstirea Trei Sfetite (1637-1639), cum este cunoscută ctitoria lui Vasilie Lupu voievod, despre care diaconul Paul de Alep scria: “Toată lumea este de acord în a spune că nici în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în gând. “Se vede treaba că pe aceste locuri nu s-au auzit niciodată focuri de pușcă” - a intervenit gândul de veghe. “Da’ ce gândești, amice, că pe la această mănăstire a trecut moș Creangă?” “Poate îmi povestești întâmplarea din curtea Goliei, vere?” “Ia ascultă: <... mergând protopopul la biserica Goliei spre a face inspecție,...> l-a găsit <în halat, cu o pușcă în mână, trăgând în ciorile de pe crucea bisericii. Protopopul, uimit de această nelegiuire,... întreabă: Da’ bine, diacone, unde s-o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
locuri nu s-au auzit niciodată focuri de pușcă” - a intervenit gândul de veghe. “Da’ ce gândești, amice, că pe la această mănăstire a trecut moș Creangă?” “Poate îmi povestești întâmplarea din curtea Goliei, vere?” “Ia ascultă: <... mergând protopopul la biserica Goliei spre a face inspecție,...> l-a găsit <în halat, cu o pușcă în mână, trăgând în ciorile de pe crucea bisericii. Protopopul, uimit de această nelegiuire,... întreabă: Da’ bine, diacone, unde s-o mai văzut față bisericească umblând cu pușca?>” “ Moș
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]