607 matches
-
15 august 1969 cel mai mic dintre băieți, Vasile, moare într-un accident de muncă la vârsta de 19 ani. Moartea lui aduce mare necaz familiei și boală de inimă părinților. Părinții mei erau țărani răzeși, din familii de oameni gospodari dar fără mari posibilități materiale pentru a învăța carte. Am copilărit la Tansa, casa părintească fiind așezată într-un loc frumos, la șosea, la marginea satului către gara Dagâța. Am învățat la școala din sat clasele I-VIII și din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Costăchescu în ale sale colecții de „Documente moldovenești” din 1931-1934, deci o vechime atestată de peste 700 de ani. Tot de acolo se cunoaște că pe vremea lui Ștefan cel Mare, pe moșia satului Brudurești trăia un oarecare Simion Tansea, om gospodar, de unde apoi și denumirea acestui vechi sat răzășesc. Se mai cunoște că-n august 24, anul 1875 școala din sat a fost inspectată de Mihail Eminescu, pe atunci revizor (inspector) școlar al județelor Iași și Vaslui, comuna Tansa făcând parte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în deal la Galileu La casa lui Dumnezeu Mititel și-nfășețel În scutec de bumbăcel Vântul bate, nu-l răzbate Fașa-i dalbă de mătase. Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case-a colinda Pe la oameni gospodari De-a ajuns și-n Păcurari Și brăzdeazăacum oleacă Și pe la Școala lui Creangă. Zurgălăi și clopoței Roată mare, măi flăcăi! Hăi, hăi! Și la geam ne-a așezat Și-am început la urat Cadrele acestei școli Secretară, director, Îngrijitori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră. Noi plugari din Câmpulung Am pus șase boi la plug, Că de când s-a înserat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
15 august 1969 cel mai mic dintre băieți, Vasile, moare într-un accident de muncă la vârsta de 19 ani. Moartea lui aduce mare necaz familiei și boală de inimă părinților. Părinții mei erau țărani răzeși, din familii de oameni gospodari dar fără mari posibilități materiale pentru a învăța carte. Am copilărit la Tansa, casa părintească fiind așezată într-un loc frumos, la șosea, la marginea satului către gara Dagâța. Am învățat la școala din sat clasele I-VIII și din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Costăchescu în ale sale colecții de „Documente moldovenești” din 1931-1934, deci o vechime atestată de peste 700 de ani. Tot de acolo se cunoaște că pe vremea lui Ștefan cel Mare, pe moșia satului Brudurești trăia un oarecare Simion Tansea, om gospodar, de unde apoi și denumirea acestui vechi sat răzășesc. Se mai cunoște că-n august 24, anul 1875 școala din sat a fost inspectată de Mihail Eminescu, pe atunci revizor (inspector) școlar al județelor Iași și Vaslui, comuna Tansa făcând parte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în deal la Galileu La casa lui Dumnezeu Mititel și-nfășețel În scutec de bumbăcel Vântul bate, nu-l răzbate Fașa-i dalbă de mătase. Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case-a colinda Pe la oameni gospodari De-a ajuns și-n Păcurari Și brăzdeazăacum oleacă Și pe la Școala lui Creangă. Zurgălăi și clopoței Roată mare, măi flăcăi! Hăi, hăi! Și la geam ne-a așezat Și-am început la urat Cadrele acestei școli Secretară, director, Îngrijitori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră. Noi plugari din Câmpulung Am pus șase boi la plug, Că de când s-a înserat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Opoziția (Ellenzék) scria despre un cadru-credit agricol de 500 milioane de pengő, în timp ce specialistul cel mai competent în problemă, Oláh Sándor, pomenea de un credit anual de o sută de milioane pengő. Indiferent de cum a fost, chiar prin anii șaizeci gospodarii secui își foloseau de multe ori în "colectiv" vechile selectoare primite atunci. Tot în acea perioadă, la Sânsimion (Csíkszentsimon), fabrica de apret, construită în era ungară, funcționa încă cu instalațiile originale. În cele patru județe secuiești, numai în 1941 statul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Cernăuți, 1931, p. 34 167 Anuarul Liceului de fete Doamna Maria, pe anul școlar 1928-1929, Tipografia Școalelor, Suceava, 1928, p. 29. 168 Pentru exemplificare, redăm opinia directorului Liceului Laurian exprimată în Anuarul din 1931-1932: "absolventul școlii supraprimare poate fi bun gospodar, dar nu va vedea limpede de gardul gospodăriei sale". 169 Ciclul superior al acestor instituții era alcătuit din una sau două clase, a V-a și a VI-a. 170 Pentru Școala secundară de fete "Elena Doamna" din Fălticeni nu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
neisteți se resemnau... Selecție negativă. Un alt factor de selecție negativă au fost cele două deportări: imediat după război, preoții și Învățătorii care rămăseseră după exodul În România (iată Încă un factor) și cea din ’49, cei mai inteligenți și gospodari săteni... A rămas «restul», care s-a reprodus, iar aceștia Îi votează pe comuniștii care le-au dat speranța că pot și ei deveni cineva (Кто был никем, тот станет всем - „cine nu a fost nimeni va deveni tot”, din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
România, găsim: practica etichetării negative a rezistenților („trecerea la chiaburi”) a Însemnat, ca strategie, demonizarea și pedepsirea acestora prin „cote exorbitante, arestări arbitrare, confiscări de terenuri și violență fizică”. Etichetarea făcea parte din arsenalul luptei ideologice și urmarea dislocarea țăranilor gospodari, etichetați chiaburi, din pozițiile deținute În colectivitățile rurale, proces care s-a concretizat În arestări, Întemnițări, trimitere cu domiciliu forțat În alte localități și organizarea unor colective care ar fi trebuit să devină model, oferindu-se participanților dreptul de a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
iarna care la noi se prelungea negândit de mult, dar și pentru vremuri de secetă, spunea mama, cuvâ nt pe care nu-l prea pricepeam care îi era sensul. Sau poate pentru că așa trebuia să fie la casa de oameni gospodari Chemarea și punerea mea la astfel de treburi, care nu erau de loc o noutate pentru mine, veneau, după cum mi-am dat seama ceva mai târziu, și ca un fel d e pedeapsă pentru ceea ce greșisem față de mama: pitularea mea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cei din casă, îl limitam în comport are și acțiune, ținându-l în lanț, nu avea putința să ne păzească și grădina cu pomi. De ea și pomii și fructele lor am găsit de cuviinț ă să mă ocup eu, gospodarul lui tata. Cele opt prăjini de livadă, cu pruni, perji, corco duși erau mai la fundul grădinii, iar mai aproape de casă aveam merii, perii, gutuii, iar toamna, în afară că ne asiguram povirla necesară, reușeam să strângem și să păstrăm
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
acești meșteri m-a primit, pentru un timp, la el; însă, văzându-mă cum sunt, m-a dat afară, reproșându-mi că am "apucături de artist". Mai pe urmă am nimerit la un bun meșter de icoane, Nicolae Dumitriu, om gospodar cu casă nouă și ogradă mare, în mahalaua de lângă Mitropolie. În sfârșit acum eram mulțumit, aici se putea învăța ceva, dar meșterul nu era grăbit cum eram eu. A luat-o de la cele simple, de la vopsitorie și printre altele, doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
l-a moștenit nu numai de la părinți ci și de la bunici și de la cine știe câte generații de dinainte”. Bunicii nu mi i-am cunoscut, iar tata, sosit de la Bârlad la Priponești că băiat bun la toate Într-o curte de om gospodar, ca să nu-i zic slugă la stăpân, a asimilat disciplină, supușenia, fără Însă a-i fi afectată verticalitatea. Peste ani, când avea să fie gospodar la el acasă, om cu familie și copii, prin 1941 - 1944, cănd Antonescu cerea disciplină
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
trăiască decent. Cei doi copii mai mari au continuat școala la Sânicolau Mare și în continuare au mers la Școala medie tehnică în Timișoara. Însă liniștea n-a durat mult. În iunie 1951, guvernanții au hotărât că acești refugiați, țărani gospodari la granița cu sârbii erau periculoși. Deci, s-a decretat strămutarea lor în Bărăgan, cu domiciliul forțat. Au fost aduse vagoane în gara din Grabăț și bieții oameni au fost încărcați în ele. Cei doi copii mai mari ai familiei
ANI DE PRIBEGIE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aldona Ioana Patraş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1707]
-
în 1936) să continue, cu pasiune și acribie științifică, funcționarea muzeului. Întrebarea noastră rămâne, neputincioasă și agresivă în același timp: de ce atâta indiferență, de ce atâta crasă nepăsare față de valorile științifice și culturale lăsate moștenire de admirabilii noștri înaintași, de ce domnilor gospodari ai orașului de azi? Cele câteva precizări se vor într-un fel premergătoare, adevărat, contrastante și triste cu destinul actual al instituției amintite, unui paradis terestru care este Grădina botanică din Iași. Medicul și naturalistul A. Fătu înființează în 1856
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
multe din momentele trăite în acea peroadă au constituit începutul unui suport pentru ceea ce mi s-a întâmplat ulterior, pentru evoluția mea în liceu, în facultate și chiar după absolvire. Satul Dobârceni este așezat pe o pantă lină, cu oameni gospodari, cu grădini și livezi, cu un pârâu (leit motivul pârâul!) care îl străbate, pârâu pe malul căruia cârduri de rațe și gâște își duceau traiul de primăvara devreme până toamna târziu. La marginea satului era un parc, cu copaci seculari
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
lumina din care-o să crești Să nu uiți copile pe fiul lui Toma, țăranul onest din Cernești! Când lumea se scutură de veștede vremuri și tu înspre mîine privești, Să nu-l uiți vreodată pe Costic-a lui Toma, țăran gospodar din Cernești ! Cînd chinga te strînge, cînd trupu-ți se frînge și nu mai știi cum să răzbești, Adu-ți aminte de Toma Costică, țăranul cel dîrz din Cernești! Cînd griji și necazuri, dureri și suspine te fac peste mări să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
și lui i-a convenit ogorul de la Șvarac. După ce a ieșit cu carul pe poartă, mama s-a luat după el, pe scurtătură. La un moment dat a dispărut din vizor și-atunci mama l-a urmărit ca-n filme. Gospodarul Barabulă s a oprit mai aproape de drum pe ogorul primarului și a început să descarce cu furca mare. Deodată s-a trezit cu mama lângă el... Doamne ajută, domnule Isopescu. Ce faci, ai rătăcit ogorul, sau te-ai înțeles cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să pună mesele în curte pentru toți clăcașii. A venit și tata, având grijă ca toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-a vrut să le strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vedere zestrea fetei de măritat. Când toți sunt un pic afumați de băutură, încep discuțiile și târguielile. Pețitorul are rolul principal. Spune c-a venit să pețească pe fata dumnealor, pentru tânărul... cutare, care este un băiat de treabă, harnic, gospodar bun de însurat. Dacă părinții fetei se învoiesc pentru ca ei să se căsătorească. Sunt aduși în față tinerii (viitorii miri) să spună dacă sunt de acord să-și unească pentru totdeauna destinele. Apoi, în unele cazuri, vorbesc despre pământ, vite
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
întorceam cu ele pe cap, cântam și astfel sarcinile deveneau plăcute pentru toți. Cu câtă emoție, mi-amintesc de acele frumoase zile ale copilăriei mele! Nu i-am uitat nici pe prietenii mei de joacă, atunci copii, acum adulți, oameni gospodari la casa lor, cu nepoți trecuți de vârsta tinereții. Dintre toate activitățile lunilor de toamnă, mie îmi plăcea în mod deosebit "desfăcatul păpușoilor" (despănușatul). Pe aria șurii aveam câteva căruțe de porumb cu știuleți, care trebuia despănușat. Prin septembrie-octombrie, în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Olinici, răspundea de ogoarele din "Întrepăreie", unde și noi aveam un hectar. Pământul era deosebit de bun, cernoziom și recoltele obținute nu se lăsau așteptate. Era socotit unul din cele mai roditoare sectoare ale satului. Paznicul era și el un bun gospodar, serios și harnic. Locuia chiar în acel sector. Purta armă și mereu era pe câmp. Grijuliu și atent din fire, își făcea serviciul cu multă conștiinciozitate. Adesea ne ajuta și la lucrările agricole (el având pământ mai puțin și o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]