2,466 matches
-
grijile ei mărunte, seamănă cu cel care ajunge să nu mai vadă pădurea din cauza copacilor. - Realitatea vine de la Dumnezeu care a creat-o, conceptele sunt rodul minții noastre care încearcă să o explice. În această constă incompatibilitatea dintre ele. - Așa cum gospodarul alege sămânță cea bună pentru ogorul sau, mă gândesc cu teamă la ziua înfricoșatei judecați. Adică voi fi găsit sămânță bună sau neghina? - Postul și gândurile bune sunt întotdeauna în armonie, fac trupul mai ușor și dau aripi sufletului. - Daca
EXERCITII DE MEDITATIE de ION UNTARU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_untaru_1418636326.html [Corola-blog/BlogPost/367878_a_369207]
-
poarta indicată și am început să strigăm din răsputeri, agitând clopoțeii: Câțu-Mâțu, întoarce pârțu’ Două ouă încondeiete Pune-o bine pe perete. Una mie, una ție, Una de tovărășie. Nimic...Ne-am uitat printre scândurile gardului și am observat că gospodarul casei ascuțea araci pe un butuc. Nici nu ne-a luat în seamă. Pe prispa csei...nicio mișcare. -Cred că nu ne-a auzit, a zis Marin. Hai, încă o dată! Și iar răcnirăm însunete de zurgălăi: „câțu-mâțu/întoarce pârțu’...” Atunci
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427912939.html [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
strigă zăltații ăia la poartă? Omul lăsă ascuțitul aracilor și întrebă: -Ce strigă, fa? Femeia, furioasă, puse mâinile în șolduri, arătând spre poartă: -Ascultă-i și tu! Încurajați, mai răcnirăm un „câți-mâțu/întoarce pârțu’”, cât se poate de clar. Auzindu-ne, gospodarul a pus mâna pe un arac și s-a îndreptat agale spre poartă. Nici n-am observat când Mărin, băiat isteț, a rupt-o la fugă, lăsându-mă singur în fața porții. Ajuns la poartă, omul m-a întrebat, foarte calm
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427912939.html [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
de mine, în loc să urmez exemplul înțelept al lui Mărin, care se oprise la o distanță apreciabilă, mă pune naiba să-mi demonstrez calitățile actoricești. Și unde nu-ncepui să mai răcnesc nenorocita de poezioară, agitând tetral și în disperare clopoțelul. Gospodarul mă privea năuc, roșu de furie, dar calm. Tot așa ieși pe poartă cu aracul în mână: -Apăi, stai mă să-ți dau eu ouă încondeiete, ...tu-ți pârțu’ mă-tii de idiot! Atunci s-a revărsat peste căpățâna mea
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427912939.html [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
tii de idiot! Atunci s-a revărsat peste căpățâna mea valul de înțelepciune care-l scăldase pe Mărin. Am rupt-o la fugă, scăpărând picioarele, cu clopoțelul și coșul fluturând. Îmi vâjâiau pe la urechi ploaia de bulgări azvârliți de înfuriatul gospodar. În acele clipe n-am priceput atitudinea lui. Eram preocupat să nu m-ajungă. Nu știu de ce simțeam pleznitura aracului pe spinare, deși omul arunca doar cu bulgări după mine. De fapt, nu eram supărat de asta. Alta era durerea
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427912939.html [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
putea face ceva mai frumos. Voi relata doar câteva impresii personale, așa cum mă pricep eu mai bine. Ruginoasa..., un loc binecuvântat de Dumnezeu, încărcat de istorie, credință, cultură, tradiții..., fostă moșie boiereasca, azi o localitate prosperă, cu oameni harnici și gospodari, păstrători ai tradițiilor străbune. Am descoperit în carte nu doar date despre istoria Ruginoasei, ci și informații detaliate despre originile românilor, a limbii române, încă de la începuturi, de pe vremea lui Burebista. In fond, Ruginoasa este pământ românesc, iar dumneavoastră, domnule
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1439826084.html [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]
-
pădurea din cauza copacilor. Realitatea este așa cum este dar tragedia începe când omul încearcă s-o închidă într-un concept. Realitatea vine de la Dumnezeu, conceptele sunt rodul minții noastre, iată incompatibilitatea. Mult mai des aduce valoarea bani decât banul valoare. Așa cum gospodarul alege sămânța cea bună pentru ogorul său, mă gândesc cu teamă la transpunerea acestui principiu în ce privește viitorul omenirii. Postul și gândurile bune sunt întotdeauna în armonie, fac trupul mai ușor și dau aripi sufletului. Dacă pacea nu izvorăște din sufletele
EXERCIŢII DE MEDITAŢIE (6) de ION UNTARU în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Exercitii_de_meditatie_6_ion_untaru_1349923882.html [Corola-blog/BlogPost/343584_a_344913]
-
sala pregătită pentru o cu totul altă activitate. Am trecut de la ou la lemn! Nu la ouă din lemn, ci la articole ce sunt necesare într-o gospodărie și sunt prelucrate din lemn, cu deosebită îndemânare, de chiar meșteșugarii ori gospodarii locurilor din zona Câmpulung Moldovenesc. Astfel de articole le-am găsit așezate pe două mese alăturate și chiar pe jos, în apropierea lor, acestea fiind de mari dimensiuni. Lângă acea masă ne aștepta un invitat special, cunoscut meșter în prelucrarea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
exploatate cu cap, nu să ne batem joc și să le vindem pe nimica toată! Pământul nu ni-l ia nimeni! De ce nu-l cultivăm? De ce importăm fructe, legume, grâne... când odată eram declarați „țară eminamente agrară”? Apoi să fim gospodari, să exploatăm fiecare colțișor de pământ. Să nu mai facem lucruri de mântuială! Să fim serioși! Pentru binele nostru și ai urmașilor noștri. Să nu mai spălăm putina în străinătate! Să încercăm să facem ceva „acasă”! Politica românească? Cei de la
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_nedelcu_1452115024.html [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
4 ani câștiga alegerile locale o doamnă... Stupefacție totală! Mai ales în rândul bărbaților contracandidați, cu atât mai mult cu cât doamna aleasă de comunitate, pe lângă faptul că este foarte distinsă, elegantă, frumoasă, inteligentă și harnică precum cel mai bun gospodar(s-a dovedit în acești ani), mai e și determinată de acel ”ingredient” uman, care pentru mulți alții nu există măcar pe o margine de gând - iubirea de semeni (nu cetățeni..)! Cum acest sentiment anima pe prea puțini în ziua
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1465026785.html [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
baterii. Trebuie să le încarc..:)) Dar când ajung aci, trebuie să arăt că sunt femeia puternică, că sunt motorul acțiunilor și așa... Valerian: Mie-mi pare că este precum zicala care spune că: ”un primar bun este precum un bun gospodar”, și, totuși cine poate fi așa mai mult decât femeia poate fi, gospodăroasă?! Doamna primar, Ancuța Belu: Da! Mă bucur că spui asta.. Chiar asta mi-am dorit să fac, să încep cu sistematizarea localității, încă de la intrare. Am încercat
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1465026785.html [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
acele zile știute pentru ridicare. Aceasta a fost și propunerea ”Sfatului bătrânilor”: -”doamna primar asta e nesimțire!”, spuneau ei. Chiar așa cred și eu... Trebuie responsabilizare! Ca idee de stimulare cred că voi implementa un concurs gen: ”cel mai bun gospodar!”, sau altfel.. nu știu încă, voi vedea ce modalitate o să găsesc să schimbăm ceva în localitatea asta. De sărbători ați văzut cum a fost? Ei, la anul și mai frumos vreau să facem! Valerian: Vă mulțumesc foarte mult doamnă primar
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1465026785.html [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
deloc răgaz pentru odihnă. „Muzeu, băieți, muzeu al satului. Să lăsăm vremurilor ce vin, copiilor și nepoților, obiectele, tradițiile, îndeletnicirile, portul național al moșilor și strămoșilor noștri”, ne spunea dânsul. Și așa, cu căruța bătrânului Stelian, am mers pe la curțile gospodarilor din Domnești și am scotocit, timp de o vară întreagă, podurile și magaziile. Marele profesor nu avea liniște, parcă nici nu dormea nopțile. La ora șase dimineața era la poarta mea: „Hai, să mergem!”. Și plecam, o luam de la capăt
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 by http://confluente.ro/Anii_de_glorie_ai_muzeisticii_domnesten_ion_c_hiru_1344103442.html [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
pus însă piciorul în prag. A ieșit cu sângerânde răni dar victorios. Din fracțiunea liberală a USL care, întărită cu PDL-ul hulit pentru „reducerea salariilor”, a creat germenul unei noi politici a țării concretizată de „mutul Luteran Sas dar gospodar” care a înălțat la rangul de capitală culturală a Europei Sibiul, un neînsemnat, dar frumos, oraș al țării. Este interesant că Ponta personal, cauza efectivă a ruperii alianței USL, nu a acceptat nicicând pierderea unui stufos electorat adus de PNL
ÎNTOARCE-TE ROMÂNE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1417338998.html [Corola-blog/BlogPost/371974_a_373303]
-
costumația celor cinci elevi de la tarabă care trebuia să fie în concordanță cu tema prezentată, sloganul și aspectul standului, speech, versuri, originalitate și suma colectată. S-au scurs multe emoții, s-au mâncat cele mai minunate prăjituri pregătite de ,,micii gospodari”, s-au făcut provizii pentru propriile cămări cu produse sută la sută naturale, simțindu-se din plin bucuria pe chipurile și-n inimile micilor movileni prezenți la acest eveniment. Ziua a fost frumoasă, cu un program artistic bine gândit de
PARFUM ANIVERSAR LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DE SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1415380930.html [Corola-blog/BlogPost/369109_a_370438]
-
timpul prezent, aceste obiceiuri așa cum le-am cunoscut eu în copilărie. Din păcate, azi...............!!!!!!!! În viața satului se produc o serie de evenimente menite să pregătească petrecerea sărbătorilor de Crăciun. Dar cel mai important este tăiatul porcului. Fiecare familie de gospodari a crescut si îngrășat un porc ce va fi sacrificat, aproape ritualic, în ziua de Ignat. După sacrificare, acesta este tămâiat și se spune Tatăl Nostru. Apoi se trece la pregătirea acestuia. Porcul este pârlit cu paie sau cu forja
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1451498983.html [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
La noi în sat biserica era cea mai înaltă construcție, urmată de cea a cooperativei din sat, o rămășiță a unui conac boieresc, rămasă într-o stare de paragină multă vreme. În satul nostru mai erau câteva case ale unor gospodari mai înstăriți așa numiții chiaburi, clasificați după cât pământ aveau. La Fălticeni am mers prima dată cam când aveam vreo 8-9 ani. Auzisem de orașul Fălticeni, dar nu știam unde este, căci toată lumea vorbea de târg și nicidecum de oraș! Mergând
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1406655376.html [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
contra voinței lui. Nu avea nevoie de funcții. Le ura, dar ura mai mult pe cei puși în funcții mai mari, la propunerea activiștilor de partid. Pe el l‑au propus țăranii, că‑l apreciau ca fiind cel mai bun gospodar. Îl respectau că era înaintea lor la toate ale câmpului. Le știa pe toate. Mai bine decât inginerii agronomi, după atâta carte tocită parcă‑n dorul lelii la facultate. Se orienta după calendarul bisericesc. Aproape la fiecare mare sfânt, se
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_10_.html [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
termină de imobilizat entorsa baciului, termină și povestea femeii cu patru fete la douăzeci și cinci de ani. - Măi Neculai, dar ce or fi avut oamenii ăștia în capul lor dacă, în șase ani, au făcut patru copii? Cum mama dorului hrănește gospodarul ăla șase guri dacă spui că mai este și chefliu? - Și eu mă întreb același lucru. Vai de viața copilei ăleia. Ce nu ți-am mai spus este că el se apropie de patruzeci și cinci de ani. - Cât? Vai
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389511582.html [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
circuit de acest post TV pot fi clasificate în felul următor: - divertisment social: Casă de piatră, Un sfat pentru casa ta, Comorile timpului, Cine știe carte, Eu am fost în Europa; - practici și istorii pozitive: Lumea profesioniștilor, Diaspora, Portret de gospodar, Produs în Moldova; Postul de televiziune Publika TV, deși este unul specializat, propune 8 cicluri de emisiuni pe domeniul social, între care: - emisiuni de dezbateri ale problemelor sociale: Moldova, țară de minune, Ediție specială, Publika Report; - emisiuni de divertisment social
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1444783155.html [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
să domine și să supună natura. Iarna e așezată, stabilă, durabilă. Nimic nu o grăbește și nici n-o lichidează. Se instalează statornic și - cerne. Domol sau vremuind avan. Există un respect reciproc între anotimp și om: e vremea cînd gospodarul are cămara plină, nutreț destul și lemne suficiente pînă-n primăvară. Îi e destul să facă o pîrtie prin ogradă pînă la acareturi. În rest, se odihnește pe cuptor. Femeia mai robotește la război și mai cîrpește lucrurile. Vremea vremuiește fără
COMENTARII HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Comentarii_haiku_corneliu_traian_atanasiu.html [Corola-blog/BlogPost/351022_a_352351]
-
azi în față cu Robert Turcescu, Gabriela Firea sau Cătălin Predoiu, performanța lor în sfera politicii reflectându-se perfect în faptul că... nimeni nu are habar ce-au făcut. Să fi uitat chiar toată lumea că primarul este CEL MAI BUN GOSPODAR DINTR-O LOCALITATE, fie ea și Capitala? Ce-i califică pe oamenii aceștia, în afară de simpatia (sau disperarea de cauză, după caz...) a vreunui șef de partid? Este ziaristul (partizan) un bun administrator de ceva? Este eternul loc doi (și mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/scoala-lui-las-ca-stim-noi/ [Corola-blog/BlogPost/93946_a_95238]
-
casa noastră părintească de pe deal, treceam pe lângă o gospodărie cu multe acareturi în jurul ei, ale unui sătean numit Ilia Polec. Numele lui Polec (poleak, polonez) i se trăgea de la tatăl său. De fapt, iată cum au fost treburile: La un gospodar destul de înstărit, Polec, a fost angajată o slujnicuță, venită tocmai de la Arbore, de pe lângă Humor. Cu acea slujnică, omul acela a avut un copil nelegitim. Ca orice copil nelegitim, nici acesta n-a fost răbdat cu tragere de inimă în casa
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399781550.html [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
-l trăgea inima să dea ce-i al lui pe mâini străine! Acum își găsise de lucru, trebuia să piardă o zi să meargă la potcovarul satului, să-și aducă iapa iarăși în stare de muncă. Avea mulți copii, toți gospodari, unii erau chiar tovarășii noștri de copilărie, cu ei plecam și veneam de la școală. Au ajuns fiecare pe la casele lor, gospodari de frunte în sat. La bătrânețe de tot, într-una din zile a fost nevoie ca Ilia să fie
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399781550.html [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
zi să meargă la potcovarul satului, să-și aducă iapa iarăși în stare de muncă. Avea mulți copii, toți gospodari, unii erau chiar tovarășii noștri de copilărie, cu ei plecam și veneam de la școală. Au ajuns fiecare pe la casele lor, gospodari de frunte în sat. La bătrânețe de tot, într-una din zile a fost nevoie ca Ilia să fie dus la spital. Au chemat o salvare, căci pe moș nu-l mai țineau genunchii din cauza reumatismului. O femeie, mai în
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399781550.html [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]