1,864 matches
-
apropierea taberelor militare, familiile soldaților, veteranii trimiși la vatră, negustorii ș.a., a urmat armata pe malul drept al Dunării. Însă trebuie să mai fi rămas pe pământurile cultivate un mare număr de vechi locuitori, care trăiau în bună înțelegere cu goții și n-aveau nici un motiv să părăsească provincia. O părăsire completă nu s-ar fi putut, probabil, înfăptui decât după un nou război, însă goții n-ar fi consimțit la plecarea întregii populații civile, baza existenței (supraviețuirii) lor în nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe pământurile cultivate un mare număr de vechi locuitori, care trăiau în bună înțelegere cu goții și n-aveau nici un motiv să părăsească provincia. O părăsire completă nu s-ar fi putut, probabil, înfăptui decât după un nou război, însă goții n-ar fi consimțit la plecarea întregii populații civile, baza existenței (supraviețuirii) lor în nordul Dunării".17 Brătianu susține că populația autohtonă (daco-romană) nu avea nici un interes să treacă Dunărea ca să se așeze pe malul drept, în ținuturi la fel de pustiite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
păduri și în zonele mlăștinoase, dar mai cu seamă pe vârful munților, pe sub pinteni îngrădiți sau în văgăuni întărite cu metereze, cu ziduri, cu șanțuri, cu zăplazuri, cu opreliști și îngrădituri...În afară de asta, populația rurală constituia pentru noii stăpâni, germanii (goții), o sursă prețioasă de venit și, de fapt, ea n-a muncit mai din greu pentru ei decât odinioară pentru căpeteniile romane... Aceștia nu aveau interes să se lipsească nici de meșteșugari care, așezați în târgușoare și mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a fost reconstruit, fortărețele de pe Dunăre au fost refăcute, s-au restabilit capetele de pod de pe malul stâng, iar în dreptul cetății Transmarisca (Turtucaia) s-a înălțat fortificația Constantiniana Daphne. Influența romană, sprijinită pe victoriile lui Constantin, i-a adus pe goți și pe sarmați, care ocupau pe-atunci Banatul și Muntenia, într-o supunere deplină, încât împăratul se mândrea că a cucerit Dacia a doua oară, reactualizând victoria lui Traian. Regiunile de nord ale Dunării se numeau, în secolele IV-V
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunării se numeau, în secolele IV-V, Gotia, iar relațiile lor cu Imperiul erau frecvente și strânse-pătrunderea creștinismului o dovedește (vezi cap. II). Afirmația că, după părăsirea provinciei, s-a întrerupt orice contact între Dacia din nordul Dunării, lăsată pe seama goților, și cele două Dacii din sudul ei, este absolut contrară realității istorice, chiar și înainte de 378, când goții trec în sudul fluviului. Aceste legături transdanubiene nu au încetat nici după năvălirea hunilor în estul Europei (375-454), în ciuda dificultăților provocate de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o dovedește (vezi cap. II). Afirmația că, după părăsirea provinciei, s-a întrerupt orice contact între Dacia din nordul Dunării, lăsată pe seama goților, și cele două Dacii din sudul ei, este absolut contrară realității istorice, chiar și înainte de 378, când goții trec în sudul fluviului. Aceste legături transdanubiene nu au încetat nici după năvălirea hunilor în estul Europei (375-454), în ciuda dificultăților provocate de atacurile lor, schimburile au continuat între regiunea numită "Barbaricum", supusă acestora, și Imperiu. Când Priscus și-a prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
timp, trebuie să avem în vedere și faptul că în Dacia n-a fost o colonizare străină, cu întemeierea de așezări stabile, până în secolul al VII-lea, la venirea slavilor. Din moment ce n-a fost în Dacia o colonizare agricolă germană (goții au avut aici nu sate, ci tabere), ca pe Rin sau în Raetia și Noricum, numai daco-romanii au asigurat subzistența migratorilor. Trebuie să înțelegem formarea poporului român ca pe aceea a unui popor care a stat locului, care nu și-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
jumătate a secolului al VI-lea, slavii cuceritori au început o "colonizare cu obștii agricole" (Panaitescu), în nordul Dunării, unde s-au instalat, dar, în secolul al VII-lea (după 602), o mare parte a lor trec Dunărea, ca și goții odinioară (secolul IV-378). Slavii au trecut Dunărea, în sud, "nu în căutare de aur, ci de pâine" (Panaitescu)-în nordul Dunării, pământurile nu erau încă desțelenite, de aceea, în Dacia, nu s-a putut închega un regat barbar, iar slavii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
funcționarii, elementele înstărite, dar, pe ansamblu, romanitatea carpato-dunăreană n-a ieșit mult slăbită, însă pierderile în populație ale daco-romanilor au fost compensate, pe lângă legăturile cu romanitatea sud-dunăreană, și de pătrunderea dacilor liberi pe teritoriul fostei provincii, împinși de migratorii vremelnici (goți). Ei au pătruns în masă în fosta provincie, practic, a avut loc un proces de reocupare a Daciei romane, vatra autohtonilor, de către dacii din nord-vestul țării și carpii din Moldova. Valuri de daci liberi s-au așezat în regiunile rurale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numai romanicii împinși de valurile slave în văile cele mai înalte și pe plaiurile munților, unde au trăit mai cu seamă din păstorit. Slavii așezați în Dacia au întâlnit aici rezistența autohtonilor traco-daci, la care s-au adăugat resturi de goți, și a coloniștilor romani ( E. Petrovici, în 1940, Berlin, apud I. I. Russu). După câteva secole de viață latentă (acel "hiatus istoric" românesc din secolele VII-XI), elementele etnice de limbă romanică-românească (vechii "daco-romani") s-au ridicat din treapta inferioară a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de drepturi ereditare, dar care răspund nevoii de apărare a obștilor împotriva dușmanilor dinafară. Concret, în Viața Sf. Sava, din secolul al IV-lea, se arată că în câmpia Munteniei erau obști țărănești care lucrau pământul și plăteau dijme aristocrației goților. Menander Protector, vorbind despre războiul bizantinilor cu slavii, amintește despre fruntașii militari și de "ighemonii" comandantului slav (voievodului), adică membrii aristocrației tribale. Strategicon-ul împăratului Mauriciu, de pe la anul 600, vorbește despre triburile slave din văile râurilor Munteniei, în mijlocul cărora trăiau și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
română, limbă romanică, București, 1997. Sfinți români și apărători ai legii strămoșești, București, 1987, p. 133-207. Sibiescu V., Episcopatul cuman de la Milcovia (1227/8-1241), în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 284-320. Idem, Sf. Sava Gotul. La 1600 de ani de la mucenicia sa, în G.B., 1972, nr. 3-4, p. 335-384. Simonescu D., Tradiția istorică și folclorică în problema întemeierii Moldovei, în St. de fl. și lit., București, 1967, p. 41-52. Sykora J., Poziția internațională a Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în secolele VII-X 88 Definitivarea creștinismului nostru (secolele IX-X). 93 Ritul bizantino-slav la români 93 CAPITOLUL III POPULAȚIILE MIGRATOARE ÎN NORDUL DUNĂRII (275-602) 102 Raporturile autohtonilor cu migratorii (alogenii) 102 Populațiile migratoare pe teritoriul Daciei după 275 107 Sarmații 107 Goții 110 Hunii 115 Gepizii 120 Avarii 124 PARTEA a II-a DE LA INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) 133 CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X 135 Situația etno-demografică 135 Structurile economice-ocupații și îndeletniciri 137 Circulația mărfurilor și monedelor 139
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Characters of the Principal Persons of That Time: The Whole Forming of Germany and England Towards the Middle of the Seventeenth Century, Londra, 1792, pp. 166-167: „I must confess I was never șo mortified în my life... At last, having got over the common, which was near two miles, we came to a lane: one of our captains, a Saxon and a gentleman, with a bold heart shot his own horse and call his men to stând by him and defend
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
by him and defend the lane. But the enemy charged uș with great fury. The Saxon gentleman, after defending himself with exceeding gallantry was killed upon the spot. Thus this whole party was defeated, and not above five hundred men got safe. I hâd a particular loss în this defeat, that I never saw the king of Sweden after: for though his majesty sent a trumpet to reclaim uș aș prisoners the very next daym yet i was not delivered, some
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
survive to instruct him--King James was sickly and survived a number of assasination attempts. The King bound his printer Robert Waldegrave to secrecy and ordered an edition of only seven copies. Somehow, however, intelligence of the book and its contents got abroad." footnote> (trad. n.). Subiectul cărții a stârnit interesul atât al nobilimii europene, cât și al oamenilor obișnuiți. Regele a trebuit să permită reeditarea pentru marele public și astfel lucrarea să a devenit ceea ce în zilele noastre numim"bestseller", sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
began dragging the bed clothes off each other, and then started to corne to blows. I tried to stop the King, but aș I could not, I hâd to send for M. de Villeroy who read the riot act. Monsieur got much crosser than the king, but it was much more difficult to quieten the King than Monsieur footnote> (trad. n.) La vârsta de șapte ani a învățat să tragă la țină și în curând a devenit foarte priceput la acest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
merge ca misionari religioși și propovăduitori ai credinței în acele țări ale Răsăritului cari erau de altă lege, fie necreștină, fie necatolică. Li se recomandară deci în mod espres următoarele neamuri: saracinii, păgânii, grecii, bulgarii, cumanii, rutenii, alanii, iberii, chazarii, goții, etiopienii, sirienii, zikii (? ), iacobiții, nubienii, nestorianii, armenii, inzii, mesoliții și alți necredincioși, ca să-i convertească, prescriindu-li-se în genere să convertească pe necreștini la creștinism, pe creștinii eretici și schismatici la biserica romano-catolică. Spre acest sfârșit papa îi înzestră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceste tendințe : în epoca barbariei reîntoarse, trufia națiunilor a făcut ca Scandinavia, sau Scanția, să fie numită „vagina gentium”, fiind socotită mama tuturor celorlalte națiuni din lume ; trufia învățaților a făcut ca Johann și Olaf Magnus să susțină părerea că goții lor ar fi păstrat de la începutul lumii literele pe care Adam le-a descoperit. Ceea ce nu l-a împiedicat pe Johann Goropius Becanus să creadă că „limba cimbrică, apropiată de saxonă, și- ar avea înce- puturile în paradisul terestru și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
morală regimului de sustractori și de hetere care ne stăpânește acum. Ei, când cineva își dă osteneala a răsfoi istoria acestui pământ, acela e de mai nainte sigur cine va stărui pe el și cari sunt elementele efemere. La 300 goții, la 375 hunii, la 500 gepizii, la 567 longobarzii și avarii, la 700 francii și moravii, la 800 ungurii, la 900 pecenegii, la 1 000 cumanii, apoi tătarii și slavii! Ei, ce s-au ales de toți? Ceea ce se va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Gubernatione Dei, toată viața sa a afirmat cu multă elocuență teza că "barbarii cuceritori sunt însărcinați de Dumnezeu să pedepesască viciile și nedreptățile lumii romane". Acest pesimist al timpului său observă în cartea sa (V, 8) că romanii fug la goți și că nu se tem de nimic mai mult decât ca să redevie romani. Ba chiar toți oamenii din popor ar căuta refugiu la goți dac' ar putea lua cu sine puțina avere ce-o posedă; căci acolo nu li-i
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
romane". Acest pesimist al timpului său observă în cartea sa (V, 8) că romanii fug la goți și că nu se tem de nimic mai mult decât ca să redevie romani. Ba chiar toți oamenii din popor ar căuta refugiu la goți dac' ar putea lua cu sine puțina avere ce-o posedă; căci acolo nu li-i permis celor mari, ca la romani, de-a asupri nepedepsiți pe cei mici (Una et consentiens illic Romanae plebis oratio, ut liceat eis vitam
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceasta birurile să devie în permanență insuportabile. Ceea ce cineva câștigă cu muncă onestă, de aceea se poate bucura în liniște, cu totul opus stărilor de lucruri din Imperiu. Un alt scriitor vechi, Salvian, observă că acei romani cari fug la goți nu se tem de nimic mai mult decât ca să redevie romani. Ba chiar toți oamenii mici ar căuta refugiu la goți daca ș-ar putea lua cu ei puțina avere ce-o posedă. Căci acolo nu li-i permis celor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
totul opus stărilor de lucruri din Imperiu. Un alt scriitor vechi, Salvian, observă că acei romani cari fug la goți nu se tem de nimic mai mult decât ca să redevie romani. Ba chiar toți oamenii mici ar căuta refugiu la goți daca ș-ar putea lua cu ei puțina avere ce-o posedă. Căci acolo nu li-i permis celor mari, ca la romani, să asuprească pe cei mici. (Salvianus: Una et consentiens illic Romanae plebis oratio, ut liceat eis vitam
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nimeni nu se preocupa atunci dar se grăbesc să se întoarcă la Platon și Origen. Vechiul Regim nu a fost răsturnat în Franța de către zelatorii lui Montgolfier și Washington, ci de Licurg și Cato. Chateaubriand și Hugo revoluționează literatura cu goții și ruinele, Nietzsche trece peste Jules Verne prin presocratici și Freud îl purică pe Eschil. Înțelegeți acum de ce un om de cultură, cînd aude vorbindu-se despre noutate, își scoate revolverul. Nu-i decît o primă mișcare, dar e necesară
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]