555 matches
-
un soi nu este admis decât dacă este distinct, stabil și suficient de omogen. Soiul trebuie să posede o valoare culturală și de utilizare satisfăcătoare. (2) Examinarea valorii culturale și de utilizare nu este necesară: (a) pentru admiterea soiurilor de graminee, dacă amelioratorul declară că semințele din soiul său nu sunt destinate utilizării ca plante furajere; (b) pentru admiterea soiurilor ale căror semințe sunt destinate comercializării într-un alt stat membru care le-a admis ținând cont de valoarea lor culturală
jrc5624as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90794_a_91581]
-
pentru siloz) 326. Porumb furajer D/18b (iii) alte plante furajere 327. Alte cereale pentru siloz 328. Alte plante furajere D/19 Semințe și răsaduri de teren arabil (în afară de cereale, semințe de leguminoase, cartofi și plante oleaginoase) 142. Semințe de graminee 143. Alte semințe D/20 Alte culturi arabile 148. Alte culturi arabile care nu sunt cuprinse în rubricile 120-147 149. Terenuri date în arendă, gata de însămânțare, inclusiv terenurile puse la dispoziția personalului cu titlu de beneficiu în natură D
jrc5923as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91095_a_91882]
-
EUR) Grupă de taxe Taxă pentru anii 2003-2005 Taxă pentru 2006 și anii următori Specii agricole 1 Culturi obișnuite 1 020 1 020 2 Culturi cu înmulțire vegetativă 1 190 1 190 3 Plante oleaginoase 1 020 1 020 4 Graminee 1 020 1 020 5 Culturi de sfeclă 1 020 1 020 6 Plante textile 1 020 1 020 7 Culturi în condiții de test specifice 1 020 1 020 8 Alte culturi agricole 1 020 1 020 Specii ornamentale
jrc6087as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91259_a_92046]
-
al Comisiei ANEXA "ANEXA I Produse Coeficienți de echivalență 1. CEREALE (exceptând orezul) Triticum spelta L. 0,45 2. OLEAGINOASE Linum usitatiss. (in de fuior) 0,89 Linum usitatiss. (in de ulei) 0,70 Cannabis sativa L. 0,64 3. GRAMINEE Agrostis canina L. 2,38 Agrostis capillaris L. 2,38 Agrostis gigantea Roth. 2,38 Agrostis stolonifera L. 2,38 Arrhenatherum elatius (L) 2,10 Dactylis glomerata L. 1,65 Festuca arundinacae Schreb. 1,84 Festuca ovina L. 1,36
jrc5751as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90923_a_91710]
-
rubricilor 140 și 141 (Flori și plante ornamentale). Datele trebuie menționate, dacă există în contabilitatea exploatației. 342. Bulbi de flori, cormi și tuberculi 343. Flori tăiate și boboci 344. Plante cu flori și plante ornamentale Semințe 142. Semințe de iarbă (graminee și leguminoase furajere) 143. Alte semințe (semințe pentru horticultură, semințe și răsaduri pe teren arabil, exclusiv cereale, boabe de leguminoase uscate, cartofi, plante oleaginoase și semințe de iarbă). Culturi furajere și pârloagă 144. Rădăcinoase furajere și plante furajere din grupa
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
altele decât cele europene și mediteraneene 40. Copacii și arbuștii de foioase, destinați plantării, alții decât semințele sau plantele pentru culturile de țesuturi, originare din țări terțe altele decât cele europene și mediteraneene 41.Plantele anuale și bienale, altele decât gramineele, destinate plantării, altele decât semințele, originare din țări altele decât cele europene și mediteraneene 42. Plantele din familia Gramineelor a ierburilor perene ornamentale din subfamiliile Bambusoidae, Panaicoidae și genurile Buchloe, Bouteloua Lag., Calamagrostis, Cortaderia Stapf., Glyceria R. Br., Hakonechloa Mak
jrc4580as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89746_a_90533]
-
pentru culturile de țesuturi, originare din țări terțe altele decât cele europene și mediteraneene 41.Plantele anuale și bienale, altele decât gramineele, destinate plantării, altele decât semințele, originare din țări altele decât cele europene și mediteraneene 42. Plantele din familia Gramineelor a ierburilor perene ornamentale din subfamiliile Bambusoidae, Panaicoidae și genurile Buchloe, Bouteloua Lag., Calamagrostis, Cortaderia Stapf., Glyceria R. Br., Hakonechloa Mak. ex. Honda, Hystrix, Molinia, Phalaris L., Shibataea, Spartina Schreb., Stipa L. și Uniola L. destinate plantării, altele decât semințele
jrc4580as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89746_a_90533]
-
DIRECTIVĂ: Articolul 1 Prezenta directivă se aplică semințelor de plante furajere comercializate în interiorul Comunității, indiferent în ce scop sunt utilizate ca semințe. Articolul 2 În sensul prezentei directive: A. "Plante furajere" reprezintă plantele din genurile și speciile următoare: a) Gramineae Graminee Agrostis spec. Păiuș Alopecurus pratensis L. Coada vulpii Arrhenatherum elatius (L.) J. și C. Presl. Ovăzcior Dactylis glomerata L. Golomăț Festuca arundinacea Schreb. Păiuș înalt Festuca ovina L. Păiușul oilor Festuca pratensis Huds. Păiuș de livezi Festuca rubra L. Păiuș
jrc35as1967 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85169_a_85956]
-
Procentajul în număr al semințelor de altă culoare nu depășește 4% la lupinul amar și 2% în cazul celorlalte specii de lupin." 17. La anexa IV partea întâi litera (a), se inserează următorul punct: "10. Pentru semințele de soiuri de graminee, pentru care nu s-a efectuat nici un test al valorii culturale și de utilizare, conform articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Directiva Consiliului din 29 septembrie 197013 privind registrul comun de soiuri de plante agricole: "nedestinate producției furajere"." Articolul
jrc124as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85259_a_86046]
-
Festuca rubra L. Lolium multiflorum Lam. Lolium perenne L. Lolium x hybridum Hausskn. Phleum pratense L. Poa nemoralis L. Poa pratensis L. Poa trivialis L. II. LEGUMINOSAE Medicago sativa L. Trifolium pratense L. Trifolium repens L. Vicia sativa L. I. GRAMINEE Golomăț Păiuș înalt Păiușul oilor Păiuș de livezi Păiușcă roșie Raigras aristat sau de Italia, inclusiv raigras de Westerwold Raigras peren sau englezesc Raigras hibrid Timoftică Iarbă deasă Firuță Șuvar-de-munte II. LEGUMINOASE Lucernă albastră Trifoi roșu Trifoi alb Măzăriche de
jrc141as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85276_a_86063]
-
II - Venituri din activități independente. (2) Veniturile definite la art. 103 alin. (3) Nu sunt venituri impozabile veniturile obținute din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale. ... (4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la alin. (2) nu generează venit impozabil. ... Articolul 106 Stabilirea venitului anual
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
bibilică - Fritillaria meleagris, bulbuci de munte - Trollius europaeus și se află în imediata vecinătate a pajiștilor stepice, interferând cu acestea din punct de vedere floristic. Porțiunea joasă a pajiștii, cu exces de apă la început de vară, este dominată de graminee înalte, între care predomină ovăsciorul. Spectrul floristic este caracteristic pajiștilor umede. În zona de platou de la baza versanților, există ochiuri de fâneață cu păiușul de livadă - Festuca pratensis: Festucetum pratensis. Sunt pajiști mezofile, relativ bogate în specii, cu valoare nutritivă
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
complet diferit față de cel de pe versanți, datorită izvorului care alimentează cu apă și reliefului microdepresionar care favorizează stagnarea apei. Mlaștinile favorizează instalarea unei vegetații higrofile, cu specii de stuf și papură. La marginea stufărișului, se găsesc și fragmente mozaicate de graminee higrofile, precum iarba câmpului - Agrostis stolonifera. Dintre speciile de interes conservativ care sălășluiesc în acest habitat umed, fac parte bibilica - Fritillaria meleagris și bulbucii de munte - Trollius europaeus. Pâlcuri de stuf de mici dimensiuni, cu o suprafață de 3-4 mp
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt frecvente și gramineele din genul Brmus și Setaria. Caracterul stepic al acestor pajiști este evidențiat și de prezența speciilor de Andropogon ischaemuum și Eringium campestre, care invadează pășunile de pe izlazurile comunale. Vegetația forestieră este reprezentată de resturi ale fostelor păduri, care ocupaseră suprafețe
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
asociaților de specii. În componența vegetației naturale spontane din munții Poiana Ruscăi, deci inclusiv în zona Padeșului, se întîlnesc elemente aparținând celor mai variate domenii floristice ca de pildă: elemente specifice Europei centrale (pădurile de fag), Europei răsăritene (stepele cu graminee), cele mediteranene (castanul comestibil, liliacul sălbatic) elemente din ținuturie sub carpatice (coniferele - molidul în special) precum și elemente din ținuturile Peninsulei Balcanice, câteva specii de stejari, cerul, gârnița. Alte specii se păstrează din vremurile glaciației cuaternare (afinul, jepii), îndeosebi în zona
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee precum Lolium perenne, Agropyron repens, Bromus inermis (obsiga), Dactylis glomerata și leguminoase că Trifolium hybridum (trifoi), Ț. pratense (trifoi roșu), Lathyrus tuberosus (oreșnița), L. pratensis (lintea pratului), dar și buruieni că Xanthium spinosum (holeră), Carduus acanthoides (spin), Euphorbia spp. (laptele
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
continentală. Cantitatea de precipitații diferă de la un an la altul. Vegetația pe teritoriul satelor comunei Lunca este în funcție de sol. În satele Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
intens populate ale bazinului a dus la modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. În etajul inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
populate ale bazinului a adus modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. Vegetația ierboasa: În etajul inferior cresc asociații ierboase de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asciații, graminee și leguminoase de mică valoare furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
pe de o parte are rol important în formarea și evoluția solului și pe de altă parte dă indicii prețioase asupra condițiilor bioclimatice. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Mihai Eminescu se încadrează în zona pajiștilor de silvostepă cu graminee și diverse ierburi xeromezofite, alternând cu păduri de stejar. Datorită situației geografice a acestei zone, vegetația reflectă pe de o parte influența pătrunderii tot mai accentuate a stepei din est, iar pe de altă parte influența relativă a zonei forestiere
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
in sensul numărului mare de animale pe unitate de suprafață, precum și folosirea pășunatului în perioadele umede sau primăvara devreme. În zonele cu eroziuni avansate și cu expoziții însorite sunt întâlnite specii de tipul Andropogon, în asociații cu alte specii de graminee, în general pe locuri sărăcite în humus. Pe solurile interzonale de tipul solurilor gleizate și subtipuri gleice sunt identificate specii hidrofile de tipul asociațiilor de Carex, Juncus și Phragmites. Vegetația cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului Crasna se găsesc pești
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
și baptiști (1,95%). Pentru 9,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei este caracterizat printr-o vegetație zonală (stepă și silvostepă) puternic modificată. Pe lângă specii de salcie, plop, arini se întâlnesc foioasele și pajiști stepice cu graminee. Zona este tipică practicării agriculturii, cu preponderență cerealele și creșterea animalelor. Activitatea turistică este redusă, fiind practicat doar turismul de tranzit. Totuși iazurile și lacurile amenajate din zonă oferă posibilități de pescuit sportiv. Fondul forestier, format din specii de foioase
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]