805 matches
-
modalități de cicatrizare: epiteliul, de origine ectodermică, care se reconstituie plecând de la marginea plăgii, care proliferează și acoperă progresiv țesutul subiacent, pe care se sprijină dermul și hipodermul, de origine mezodermică care, prin proliferarea țesutului conjunctiv formează un țesut de granulație, cu rolul de a umple rapid dehiscența cutanată. Suturile se vor face cu grijă, apropiind cât mai mult punctele (2-3 mm) sau recurgând la un fir de însăilare (surjet). Ținând cont de regula sfertului, deficitele mai mici sau egale cu
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
lateral, fie printr-o bandeletă de fascia lata. Planul cutanat în afară sau înăuntrul neocantusului este reconstituit: prin alunecări cutanate, prin lambouri de transpoziție (lambou frontal cu pedicol pe fața opusă a rădăcinii nasului sau lambou trapeizoidal al glabelei), prin granulația spontană, dacă este vorba de unghiul intern, prin grefa cutanată, dacă este vorba de unghiul extern și osul nu este descoperit. Chirurgia cantusului intern este foarte delicată, căci necesită refacerea în mai multe planuri, care au rol foarte important fiziologic
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
dacă există tendința la entropion. Cele două capete sunt întinse moderat și fixate la frunte (pleoapa inferioară - fire Frost) sau pe obraz (pleoapa superioară). Procedeul „laisser-faire” a lui Fox. Constă în lăsarea pierderii de țesut să se cicatrizeze spontan, prin granulație în 3-7 săptămâni, sub un pansament uleiat. Aspectul estetic este mai bun la tineri. Se poate aplica în pierderile de țesut din vecinătatea sau de la nivelul unghiului intern, care nu interesează nici pleoapele, nici canaliculele. Rezultatul estetic este bun datorită
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
delimitează spațiile areolare subarahnoidiene, din delicate fibre colagene elastice, tapetate de un singur rând de celule turtite, meningocitele. Între arahnoidă și duramater există anumite puncte de contact, realizate prin proliferări arahnoidiene, care constituie vilozitățile arahnoidiene și din care se dezvoltă granulațiile lui PACHIONI. Granulațiile lui PACHIONI, deși de origine arahnoiodiană, devin aderente la duramater, pe fața internă a căreia se găsesc atunci când se deschide cutia craniană și se secționează dura, dând falsa impresie că ar fi structuri durale. Ele se prezintă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
subarahnoidiene, din delicate fibre colagene elastice, tapetate de un singur rând de celule turtite, meningocitele. Între arahnoidă și duramater există anumite puncte de contact, realizate prin proliferări arahnoidiene, care constituie vilozitățile arahnoidiene și din care se dezvoltă granulațiile lui PACHIONI. Granulațiile lui PACHIONI, deși de origine arahnoiodiană, devin aderente la duramater, pe fața internă a căreia se găsesc atunci când se deschide cutia craniană și se secționează dura, dând falsa impresie că ar fi structuri durale. Ele se prezintă ca formațiuni nodulare
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
aplatizate, poligonale, și din capilare. Se găsesc localizate de-a lungul sinusurilor durale, în peretele cărora și pătrund. Se consideră că prin intermediul lor se realizează filtrarea LCR înainte de vărsarea lui în sângele venos din sinusurile durale. La persoanele în vârstă, granulațiile lui PACHIONI sunt aparent mai numeroase și adesea calcificate. Piamater sau meningele vascular are o structură complexă, ea reprezentând o membrană conjunctivo-vasculară și glială. Este formată dintr-un țesut conjunctiv lax, tapetat cu celule turtite, dintre care unele pot conține
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Metoda uscării la etuvă. Este obligatorie în caz de litigiu și se bazează pe uscarea unei probe de lapte, până la greutatea constantă a reziduului. Aparatură: balanță; etuvă electrică; exicator; fiole de cântărire; pipete pentru lapte; baghetă de sticlă; nisip cu granulație de 0,15-0,30 mm (fiert timp de 30 min., tratat cu acid clorhidric concentrat, spălat cu apă distilată, uscat, calcinat și cernut). Mod de lucru: într-o fiolă de cântărire se introduc 10 g nisip, după care se usucă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
probei 3.5.3.3. Determinarea substanței uscate Substanța uscată totală se determină prin metoda uscării la etuvă sau cu radiații infraroșii. Metoda uscării la etuvă Aparatură: balanță; etuvă electrică; exicator; fiole de cântărire; pipete; baghetă de sticlă; nisip cu granulație mică (0,15-0,30 mm). Mod de lucru: într-o fiolă de cântărire se introduc 10 g nisip, după care se usucă la +102°C, se răcește la exicator și se cântărește; se notează rezultatul cântării. În fiolă se adaugă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
se bazează pe uscarea până la greutate constantă a unei probe de brânză, după care, pe baza datelor obținute, se calculează indirect conținutul de apă, exprimat în procente. Aparatură: balanță; etuvă electrică; exicator; fiole de cântărire; baghetă de sticlă; nisip cu granulație mică (0,15-0,30 mm). Mod de lucru: într-o fiolă de cântărire se introduc 15 g nisip și se usucă până la greutate constantă; se notează greutatea fiolei+nisip. Se cântăresc 2-3 g brânză și se trec în fiola respectivă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
8.4.3.2. Determinarea umidității Se stabilește prin metoda uscării la etuvă. Principiul metodei: uscarea unei probe de lapte praf, până la greutatea constantă a reziduului. Aparatură: balanță; etuvă electrică; exicator; fiole de cântărire; balanță; baghetă de sticlă; nisip cu granulație mică (0,15-0,30 mm). Mod de lucru: într-o fiolă se cântăresc 10 g nisip, se usucă la temperatura de +102 °C, se răcește și se cântărește. În fiola adusă la greutate constantă, se pipetează o suspensie de lapte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
a clipeului din vecinătatea palpilor are o bordură îngustă ........ ....................................5 Hygrotus Steph. -.Clipeul fără o bordură vizibilă...........................................6 Coelambus Thoms. 7.Pronotul și elitrele netede, nepunctate, sau cu rugozități extrem de fine..................8 -.Suprafața pronotului întotdeauna punctată, adesea și elitrele prezintă granulații sau puncte dese................................................................................................11 8.Marginile laterale ale pronotului lipsite de un șanț longitudinal............................9 -.Pronotul prezintă pe marginile sale laterale câte un șanț alungit sau ± scurtat ..............................................................11 9.Elitrele gălbui cu benzi longitudinale negre. Al 4-lea articol antenal
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
a elitrelor scurtată anterior, cea de-a 4 a este întreruptă median, iar banda a 5-a se prezintă sub forma unei pete longitudinale scurte. Benzile de pe elitre pot fi ± confluente în partea lor posterioară. Partea anterioară a capului cu granulații fine, în rest suprafața lui prezintă o punctuație fină și rară, ușor accentuată posterior. Marginile laterale ale pronotului ușor rotunjite, punctuația sa este fină și rară, la bază pronotul dispune de o punctuație deasă și accentuată. Elitrele au rânduri longitudinale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
accentuate, al 4-lea rând este mai puternic imprimat, fiind ondulat postmedian. Atât ♂ cât și ♀ au suprafața 23 corpului lucioasă. Specie comună, frecvent răspândită. l=4-5 mm. ♂ Tarsele anterioare și mediane ușor lățite. -var. lineellus Gyll. ♀ prezintă pe suprafața corpului granulații fine, iar rândurile de puncte de pe elitre sunt foarte greu vizibile. 3 Coelambus parallelogramus Ahrens (lineatus Marsh., punctum Gebl.) Galben-roșcat, cu vârful articolului terminal al antenelor maroniu. Capul prezintă 2 pete postoculare negre. Partea posterioară a capului, o pată discală
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ceva mai late decât diametrul punctelor ce formează rândurile longitudinale...9 marginatus Duft. --.Dorsal cu o punctuație relativ deasă. Interstriile evident mai late decât diametrul punctelor............................................ ..........................................................12 12.Suprafața pronotului și a elitrelor prezintă rugozități granulate.......................... 13 --.Elitrele netede, fără granulații vizibile, pronotul total sau parțial granulat cel puțin în partea sa anterioară............................................................................................15 13.Talia mare (4-5 mm). Capul roșcat, întunecat între ochi. Pronotul negru cu marginile laterale roșcate. Elitrele maronii, baza lor are o nuanță mai deschisă ....................................10 rufifrons
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
late. Marginile laterale ale pronotului drepte, puternic îngustate anterior. Pronotul negru, elitrele maronii, de nuanță deschisă sau castaniu-negricioase cu baza și umerii de culoare mai deschisă.....................................................14 pubescens Gyll. --.Suprafața pronotului granulată, în dreptul scutelului există o porțiune mare, semicirculară, fără granulații vizibile. Antenele cu articolele 5-9 de 1,3 ori mai lungi decât late. Marginile laterale ale pronotului ușor arcuite, ± convergente anterior. Pronotul și elitrele negre-unicolore, lucioase și pubescente.......15 discretus Fairm. 18.Partea dorsală roșcată, de nuanță închisă sau deschisă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mai deschisă................................................................................................19 19.Talia mare (3,8-4,5 mm). Partea dorsală are o nuanță variabilă de la castaniuînchis la negru. Pronotul adesea castaniu, marginile lui laterale prezintă o bordură roșcat-maronie. Corpul lucios, prevăzut cu o punctuație relativ deasă și o granulație fină. Coloritul corpului extrem de variabil, de la castaniu-închis la exemplarele sudice până la negru la cele nordice. În pâraiele reci din păduri. Specie rară,răspândită în întreaga Europă. Probabilă și la noi................... (memnonius Nic.) --.Corpul de dimensiuni mai reduse (3,4-3,6
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
tivitură roșcată îngustă, prezentă îndeosebi în partea lor posterioară. În băltoacele din păduri. l=3,5 mm. ♂ Tarsele anterioare lățite cu ghearele egal dezvoltate. 7 Hydroporus erythrocephalus Linné Corpul oval, puternic bombat. Partea dorsală cu excepția capului are suprafața lucioasă cu granulații microscopice fine și șterse, fiind acoperită de o pubescență cenușie. Capul roșcat-maroniu cu pete postoculare negre. Articolele antenale alungite. Palpii, primele 3 articole de la baza antenelor, picioarele și prosternul roșcate. Pronotul negru, marginile lui laterale sunt puternic îngustate anterior, prevăzute
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o parte și de alta prezintă câte o impresiune transversală adâncită. Marginile laterale ale pronotului dispun de o bordură îngroșată. Elitrele ușor strangulate după umeri. Marginile laterale ale elitrelor ± paralele în primele 2/3 din lungimea lor. Elitrele punctate cu granulații dispuse uniform pe întreaga lor suprafață. Marginile laterale ale metasternului au o punctuație accentuată. Coxele posterioare și primul sternit abdominal cu o punctuație fină. Sporadică, întâlnită în masivele montane unde trăiește în izvoare și pârâuri reci. O mai întâlnim în
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cât și prin conformația lobilor coxelor posterioare (fig.23a, pag.19). De Porhydrus se deosebește prin existența unei suprafețe reticulate foarte fine situată pe partea dorsală a corpului, vizibilă numai la microscop, pe când la speciile genului Porhydrus se observă o granulație fină, ușor vizibilă. marginile laterale ale pronotului ușor rotunjite. Elitrele prezintă pete galben-roșcate sau benzi alungite extrem de variabile ca formă. Genul conține aproximativ 20 de specii răspândite din sud-vestul Europei până în Siberia. În fauna noastră 2-3 specii. 1.Corpul oval
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
impresiune laterală alungită și arcuită. Vârfurile lobilor coxelor posterioare divergente și ascuțite (fig.23c, pag.19). Partea dorsală dispune de un desen format din benzi alungite negre pe o culoare de fond gălbuie. Suprafața capului cu o punctuație și o granulație fină. Cuprinde aproximativ 20 de specii răspândite în regiunea holarctică, dintre care 3 sunt prezente în Europa Centrală, unde populează apele curgătoare reci de munte. La noi a fost semnalată până în prezent o singură specie. 1.Talia mare (4-4,5
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
neagră. l=6,5-8 mm. (Pl. II, fig.7) ♂ Tarsele anterioare și mediane lățite, prevăzute cu 4 rânduri de ventuze adezive. ♀ Punctele din jumătatea anterioară a corpului sunt grupate sub forma unor șiruri drepte. Interstriile elitrelor și partea ventrală prezintă granulații fine. 17 Genul Platambus Thomson Cuprinde o singură specie central-europeană întâlnită și în țara noastră. Trăiește în bălțile inundabile ale râurilor mari. Specie reofilă. Platambus maculatus Linné Oval-scurtat, destul de bombat, dorsal ușor lucios, nepunctat, prevăzut cu reticulații microscopice. Jumătatea posterioară
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
redusă sub forma unei pete scutelare foarte mici. -ab. imperfectus Meier Banda anterioară transversală a elitrelor se prezintă sub forma unei pete mici situată lângă marginile laterale. 2 Agabus labiatus Brahm (femoralis Payk., assimilis Sturm) Oval-alungit, dorsal acoperit cu o granulație punctată foarte fină. Corpul maroniu cu luciu metalic, partea anterioară a capului, 2 pete pe vertex și marginile laterale ale pronotului roșcate. Marginile laterale și epipleurele elitrelor galben-maronii. Partea ventrală a corpului neagră, iar marginea posterioară a sternitelor abdominale roșcată
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
formațiuni lucioase dispuse pe disc. Prelungirile laterale ale metasternului triunghiulare și înguste. În băltoacele de pe pajiști. l=6,5-7 mm. 14 Agabus affinis Paykull (guttulus Schönh.) Oval-alungit, cu marginile laterale ± paralele, ușor bombat. Partea dorsală cu rugozități microscopice și cu granulații extrem de fine. Câmpurile lucioase sunt mici, dreptunghiulare și extrem de dese. Corpul negru cu un luciu metalic slab. Piesele bucale, 2 pete pe vertex, antenele, palpii și picioarele roșii. Vârful ultimului articol antenal și femurele maronii. Elitrele cu câte o bandă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
anterior, prevăzute cu o bordură îngustă. Unghiurile anterioare ale pronotului proeminente și ascuțite. Bordura de la baza pronotului ușor curbată spre marginile laterale. Elitrele cu rânduri de puncte fine, greu vizibile. Sternitele abdominale cu strii crestate scurte, marginile lor laterale au granulații fine. Adesea întreaga parte ventrală a corpului prezintă granulații microscopice, mai accentuate la nivelul coxelor posterioare. l=10,5-11,5 mm. 20 Genul Colymbetes Clairville în fauna noastră o singură specie, ce se deosebește de Rhanthus prin marginea laterală a
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pronotului proeminente și ascuțite. Bordura de la baza pronotului ușor curbată spre marginile laterale. Elitrele cu rânduri de puncte fine, greu vizibile. Sternitele abdominale cu strii crestate scurte, marginile lor laterale au granulații fine. Adesea întreaga parte ventrală a corpului prezintă granulații microscopice, mai accentuate la nivelul coxelor posterioare. l=10,5-11,5 mm. 20 Genul Colymbetes Clairville în fauna noastră o singură specie, ce se deosebește de Rhanthus prin marginea laterală a pronotului lipsită de o bordură vizibilă și prin suprafața
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]