1,396 matches
-
unchi și a început să devoreze cărțile. Erau multe romane polițiste, dar a avut importanță pentru adolescentul dornic să înțeleagă lumea: atât pentru dezvoltarea gândirii, cât și pentru formarea stilului literar. Iar la școală - respectiv la Liceul Evreiesc numit „Liceul Graur”, după numele directorului său, ulterior academicianul Alexandru Graur - a avut învățători de elită: profesori universitari și alți intelectuali evrei de clasă, alungați din învățământ de legile rasiste. Nivelul elevilor era ridicat datorită lor. După schimbarea regimului, a trecut la liceul
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
multe romane polițiste, dar a avut importanță pentru adolescentul dornic să înțeleagă lumea: atât pentru dezvoltarea gândirii, cât și pentru formarea stilului literar. Iar la școală - respectiv la Liceul Evreiesc numit „Liceul Graur”, după numele directorului său, ulterior academicianul Alexandru Graur - a avut învățători de elită: profesori universitari și alți intelectuali evrei de clasă, alungați din învățământ de legile rasiste. Nivelul elevilor era ridicat datorită lor. După schimbarea regimului, a trecut la liceul „Sf. Sava”, pe care l-a absolvit cu
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
si bunăvoință dar și ambiție să știe carte. Înaintam zi de zi cu scrierea, dar și cu citirea. Ajunsesem cam pe la jumătatea abecedarului, când într-o dimineață, după ce m-am trezit, în jurul casei era o liniște totală, auzindu-se numai graurii și vrăbiile de prin răchiți, iar când m-am uitat înspre șatra din spatele casei am văzut locul gol, iar corturile dispăruseră ca prin farmec, iar izvoarele Ciofului își continuau simfonia veșnică. Lumea vorbea că noaptea veniseră mulți milițieni care în
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
șansa să audieze cursurile și să participe la seminariile unor profesori renumiți: Gheorghe Brătianu, N. Marinescu, N. Bănescu, I. Hudiță, A. Oțetea (Facultatea de de Istorie), Gh. Gruia, Anibal Theodorescu, I. Dongorozi, G. Strat (Facultatea de Drept), V. Grecul, Alexandru Graur (Facultatea de Filologie). În anii 1949-1953 a lucrat în calitate de preparator, asistent și șef de lucrări la Catedra de Filologie Clasică a Acad. Alexandru Graur, în perioada 1953-1966 a lucrat în cadrul Academiei R.P.R. la Institutul de Istorie, la Institutul de Arheologie
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
de Istorie), Gh. Gruia, Anibal Theodorescu, I. Dongorozi, G. Strat (Facultatea de Drept), V. Grecul, Alexandru Graur (Facultatea de Filologie). În anii 1949-1953 a lucrat în calitate de preparator, asistent și șef de lucrări la Catedra de Filologie Clasică a Acad. Alexandru Graur, în perioada 1953-1966 a lucrat în cadrul Academiei R.P.R. la Institutul de Istorie, la Institutul de Arheologie, la Institutul de Lingvistică și la Institutul de Studii Sud Est-Europene. Între anii 1965-1974 a predat istorie universală veche și medie, istorie universală modernă
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
pentru munca pe care o face, pentru că un dascăl ca și un medic și un preot bun trebuie să dea ceva studenților, ucenicilor săi”. A considerat că cel mai mare dintre profesorii pe care i-a avut a fost Alexandru Graur și a făcut cunoscut că ultima descoperire a Domniei sale în materie de cercetare se referă la cauzele transformărilor din limba bulgară. Ionuț Pătularu, un fost doctorand, a afirmat că pentru studenții și doctoranzii pe care i-a coordonat Domnul Profesor
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
astfel un întreg ansamblu de sunete care își așteaptă ecoul. Mioara Băluță “nu am citit decât cărțile pe care le-am mințit nu am scris decât poemele pe care le-am înșelat sperjur și trădător las contradicție între vișini și grauri germinez culori aparente pe fața nepigmentată a lumii nu am iubit decât femeile care m-au ucis pe îndelete nu am sădit decât copilul care m-a primit în el când urc în vale din pământul prieten salut respectuos doi
SCURT TRATAT DESPRE SUNETE de MIOARA BĂLUŢĂ în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372284_a_373613]
-
dorind ca să apară-n poezii nemuritoare. Totu-i colorat în juru-mi și-ntomnată e natura, Dar în mintea mea și-n suflet început-a aventura; Rimele se mișcă-n cercuri de aramă și de aur, Iară toamna îmi transmite sunetele unui graur. Dragă toamnă aurie, dă-mi puțin din a ta forță, Ca să mă aprind ca tine în a versului meu torță! Pseudonim - Bonnie Mihali ... Citește mai mult Ploaia se așterne-n suflet ca o mantie incoloră,Picuri străvezii dansează în armonioasa
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
dorind ca să apară-n poezii nemuritoare.Totu-i colorat în juru-mi și-ntomnată e natura,Dar în mintea mea și-n suflet început-a aventura;Rimele se mișcă-n cercuri de aramă și de aur,Iară toamna îmi transmite sunetele unui graur.Dragă toamnă aurie, dă-mi puțin din a ta forță,Ca să mă aprind ca tine în a versului meu torță!Pseudonim - Bonnie Mihali... XI. RUGINIUL TOAMNEI, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016. Când crengile
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
destramă, Încovoiate-n toamna aurie, Copacii goi sunt răstigniți în ramă De-o pană iscusită, plumburie. Pădurea-și plânge frunzele căzute, Pictate cu aramă și cu aur, Când sufletul umil, pe nevăzute, Ar vrea să se înalțe-n glas de graur. Misterioasă, toamna se ferește De vânturile rele și hoinare; Speranța, însă, tot mai tare crește, Găsind în arămiu o alinare. Și suflet și speranță - împreună Se vindecă-n ideile profunde, Mai răbdătoare-n razele de lună... Lumina gândului mereu pătrunde
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
se destramă,Încovoiate-n toamna aurie,Copacii goi sunt răstigniți în ramăDe-o pană iscusită, plumburie.Pădurea-și plânge frunzele căzute,Pictate cu aramă și cu aur, Când sufletul umil, pe nevăzute, Ar vrea să se înalțe-n glas de graur.Misterioasă, toamna se fereșteDe vânturile rele și hoinare; Speranța, însă, tot mai tare crește,Găsind în arămiu o alinare.Și suflet și speranță - împreunăSe vindecă-n ideile profunde,Mai răbdătoare-n razele de lună... Lumina gândului mereu pătrundeîn rime și
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
ca o seceră. -Da, fă? Însă, trandafirii ăia galbeni îți vine să-i miroși! -Ei, lasă, de, că sunt și altele...mai frumoase. La alte odoare auzeam alte exclamații: -Văleleu! P-asta s-o pui într-un arac, să sperie graurii! -Ba, s-o pui preș la cățel, să nu răcească! Flăcăii strigau fiecare odor de două-trei ori: -Ăăă-ree! Al cuui e-acest o-door!? La odorul cel mai frumos, femeia sau fata care-l lucrase, venea lângă Govie, dar nu-l
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
mai trebuia să mai urc pe o uliță, după care să fac la dreapta către Bătășani, mi-am luat o traistă cu mine în care să încapă cât mai multe cărți. Mi-o aduc aminte și acum pe doamna bibliotecară Graur, cu chipul ei luminat de un zâmbet cald. Și pentru că biblioteca era departe, când mergeam la Căminul de la Mărgineni să iau cărți mergeam, cum spuneam, cu o traistă în care luam zece, cincisprezece cărți. Pentru că, citind tot timpul, când eram
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DUMINICILE,TOAMNA Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1354 din 15 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Duminicile ,toamna, au gust de tămâie, Câmpia respiră dintre lanuri solemn, Sus pe dealuri fură grauri gureși din grâie Cerul sculptează inimi livide în lemn. Duminicile, toamna ,sunt grele, rotunde, Frunzele galbene țipă-n stol de cocori, Ochiul vânăt al cerului se scurge-n unde , Peste apele tulburi trec valuri de nori. Duminicile, toamna ,au șerpi
DUMINICILE,TOAMNA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362176_a_363505]
-
am de trăit copilăria, toată adolescența petuniilor, viețile cailor din Pădurea Nebună, rodul pământului, cele 1001 de măști ale trecutului tău, coroana de spini a nenorocului, lungile boli clandestine ale trupului, frigurile Ecuatorului și limba melcilor din casta lombardă a graurilor ... ” Cel de-al patrulea element al cosmogoniei tradiționale - focul - este prezent cu toate valențele lui purificatoare, mistuitoare, izbăvitoare, ucigătoare: „De dragul tău las flacăra să ardă părul însângerat al nopții de sabat, neîmpăcat, neîmpăcat, neîmpăcat vâlvorește în triluri focul furat ... ” Atitudinea
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
sport au dat drumul la bandă și au grăit, in corpore, de imaginea României în lume, din America-n Bangladesh, îmbunătățită, iată, și de anvergura turneului tocmai încheiat. Vă închipuiți ce felicitări a primit subrețica de la colegii ei, Stoica, Prunea, Graur și compania, pentru ineditu-i "material". Dar... bombă: Muster însuși, occidentalul carevasăzică, eroul turneului, la conferința de presă ce a urmat finalei, a atacat, în cel mai delicat idiom vadimist, pe tenismanii yankei care nu-i lasă, imperialiști hrăpăreți cum îi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
martie 1951, sesie specială la Academie, ca urmare a ofertei făcute de sculptorul Brâncuși, prin care acesta donează statului român întreaga-i operă. Tovarășii academicieni: G. Călinescu, I. Iordan, C. Petrescu, Al. Rosetti, A. Toma, G. Oprescu, V. Eftimiu, Al. Graur ș.a., în virtutea proaspetei teze "Teoria leninistă a reflectării și arta", cu toată intervenția argumentată a lui Ion Jalea în favoarea marelui sculptor, mai viind la urmă și tov. acad. Sadoveanu, starostele secției, cu prestijul său ante și post belic, refuză, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că publicația încearcă să depășească orice fel de schematism estetizant, în favoarea unui eclectism binevoitor și "moale". E și asta o soluție. Deși, în ce mă privește, prefer cele hard. Micile bucurii ale unui idiot" sună, vag dostoievskian, textul lui Nelly Graur (din același Observator cultural nr. 43-44) și se referă la fenomenul care domină acum arta rusească, preluînd ecourile mișcării temerare a "underground"-ului din anii '70, ai brejnevismului neguros. Unul din eroii martiri ai perioadei, Valeri Cerkasov, a conceput, încă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Antoaneta Tănăsescu; în 1994, Paul Cornea este numit redactor-șef și Dan Horia Mazilu redactor-șef adjunct. Din 1995, Dan Horia Mazilu este redactor-șef. Au mai făcut parte din colectivele de redacție Al. Graur, Athanase Joja, Tudor Vianu, Al. Balaci, D. Păcurariu, Boris Cazacu, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Silvian Iosifescu, Valeria Guțu Romalo, D. Macrea, Ov. S. Crohmălniceanu, George Munteanu, Mircea Martin, Valentin Lipatti, Leon Levițchi, Victor Hanea, Ana Cartianu, G. Ivașcu, Al. Dima
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
Balaci, Ion Brăescu, Valentin Lipatti, Vera Călin, Leon Levițchi, Victor Hanea, T. Vianu (O problemă a periodizării Renașterii, 1959), Ana Cartianu, Valeria Alcalay, Eugen Cizek; cu studii de lingvistică, poetică și stilistică - Gr. Brâncuș, Valeria Guțu Romalo, N. Condeescu, Al. Graur, Pandele Olteanu, Lucia Wald, Iorgu Iordan, Edith Iarovici, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Liviu Papadima, Rodica Zafiu, Gabriela Pană-Dindelegan, Melania Florea, N. Constantinescu. C.A.
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
telegrame adresate familiei Ceaușescu, totul culminând cu discursurile prilejuite de alegerea președintelui statului ca membru titular și președinte de onoare al Academiei RSR. Seria a patra a „Memoriilor Secției de științe filologice, literatură și arte” conține o casetă redacțională: Al. Graur (redactor responsabil), Jean Livescu (redactor responsabil adjunct), Șerban Cioculescu, Virgil Vătășianu, Al. Balaci, Boris Cazacu, G. Ivănescu, H. Mihăescu, Matei Socor (membri), Al. Ionașcu (secretar științific). În Cuvânt înainte, Al. Graur dezvăluie preocupările care intră în profilul Secției în seria
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
filologice, literatură și arte” conține o casetă redacțională: Al. Graur (redactor responsabil), Jean Livescu (redactor responsabil adjunct), Șerban Cioculescu, Virgil Vătășianu, Al. Balaci, Boris Cazacu, G. Ivănescu, H. Mihăescu, Matei Socor (membri), Al. Ionașcu (secretar științific). În Cuvânt înainte, Al. Graur dezvăluie preocupările care intră în profilul Secției în seria reluată „după o foarte lungă întrerupere”. Preocuparea prioritară a publicației este „elaborarea tratatului de Istoria limbii române”. La secțiunea de lingvistică publică Ion Coteanu, Alexandru Niculescu, Al. Graur, Mioara Avram, Valeria
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Cuvânt înainte, Al. Graur dezvăluie preocupările care intră în profilul Secției în seria reluată „după o foarte lungă întrerupere”. Preocuparea prioritară a publicației este „elaborarea tratatului de Istoria limbii române”. La secțiunea de lingvistică publică Ion Coteanu, Alexandru Niculescu, Al. Graur, Mioara Avram, Valeria Guțu Romalo, Tatiana Slama-Cazacu ș.a. Studii de folcloristică semnează Adrian Fochi, Iordan Datcu, iar de literatură, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mircea Anghelescu, D. Vatamaniuc. Un eveniment notabil în direcția efortului de emancipare de sub tutela ideologiei și de
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
subliniindu-se mereu necesitatea și rolul unei publicații științifice într-un peisaj dominat de reviste literare. Într-adevăr, preocupările de arheologie și de istorie (colaborează Marin Nica, Gh. Popilian, Șt. Ștefănescu) se îmbină cu cele de filologie (I. Coteanu, Al. Graur, Gh. Bolocan), sociologie, filosofie, economie și uneori cu cele literare. Cu studii și articole de istorie literară sunt prezenți Ovidiu Ghidirmic (despre G. Călinescu, Mateiu I. Caragiale, maiorescianism), M. Andreescu-Schenker (Poezia lui Mircea Dinescu), Const. M. Popa (despre Rebreanu, Sadoveanu
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
linguistique dès le début de șa carrière universitaire. Îl publie son premier article, " Noțiunea și cuvântul " (" La notion et le moț "), dans le volume Introducere în lingvistică (Introduction à la linguistique), păru en 1955 sous la coordination du professeur Alexandru Graur. Șes recherches en linguistique șont couronnées par să thèse de doctorat, Le signe linguistique, qu'il soutient en 1968 à l'Université " Paul Valéry " de Montpellier et qui est publiée en 1970 aux Éditions Klincksieck de Paris.1099 En 1971
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]