999 matches
-
locuințe, 177 locuitori români; 82 bărbați (47 necăsătoriți, 30 căsătoriți, 5 văduvi), 95 femei (49 necăsătorite, 34 căsătorite, 12 văduve). 1869: 225 locuitori, români greco-catolici 1880: 41 case, 186 locuitori (181 români, 3 unguri, 2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
greco-catolici 1880: 41 case, 186 locuitori (181 români, 3 unguri, 2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind avuția satului: erau 72 de gospodării care dețineau 239 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 106 iugăre de
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Coastea Mihuț, Clejia Popii, Balta Pescilor, Cânepiște, Lunca, Vârful Șanț și Valea Vacii." 1906: 326 locuitori 1910: 71 case, 350 locuitori (308 români, 35 unguri și 7 de altă naționalitate); statistica arată că 316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914: 366 locuitori 1920: 336 locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
7 de altă naționalitate); statistica arată că 316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914: 366 locuitori 1920: 336 locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348 locuitori (346 români,1 ungur și 1 de altă naționalitate); 342 erau greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348 locuitori (346 români,1 ungur și 1 de altă naționalitate); 342 erau greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977: 354 locuitori români 1992: 327 locuitori (321români, 2 unguri și 4 țigani) din care 281 erau ortodocși, 1 reformat și 42 baptiști
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
8 locutori romano-catolici, 244 locuitori greco-catolici și 267 locuitori reformați. În anul 1890 localitatea avea 433 locuitori din care: 177 maghiari, 1 german, 247 români și 8 locuitori cu alta naționalitate. Încadrarea lor confesionala, din același an:: 18 romano-catolici, 248 greco-catolici, 155 reformați, 11 izraeliți și o persoană de altă religie. Economia așezării este preponderent agrara, cultivarea pământului și creșterea animalelor fiind activitatea de bază a majorității locuitorilor.
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
datează de la 1598 și era din lemn. Astăzi există două locașuri de cult, unul aparținând Bisericii Ortodoxe, iar celălalt Bisericii Greco-Catolice. Recensământul din 2002 arată că, din totalul de 995 de cetățeni (populație stabilă) - 895 sunt ortodocși (89,9%), 97 greco-catolici (9,8%), doi baptiști (0,2%) și un penticostal (0,1%). Cea mai veche mențiune scrisă despre învățământul din Marin este din anul 1830, când aici exista o școală confesională greco-catolică, cu o singură sală de clasă. Astăzi există o
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
de 543 de mărinani, 537 erau greco-catolici, unul era ortodox, iar cinci erau de religie mozaică. În 1880, găsim în Marin 475 de români, nouă maghiari, un german și 12 persoane cu limbă maternă necunoscută. După religie apar 488 de greco-catolici și nouă israeliți. În anul 1900, din cele 577 de persoane 561 sunt de naționalitate română, iar 16 de naționalitate germană; după religie sunt 561 de greco-catolici și 16 israeliți. În anul 1910 populația Marinului este de 702, după cum urmează
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
german și 12 persoane cu limbă maternă necunoscută. După religie apar 488 de greco-catolici și nouă israeliți. În anul 1900, din cele 577 de persoane 561 sunt de naționalitate română, iar 16 de naționalitate germană; după religie sunt 561 de greco-catolici și 16 israeliți. În anul 1910 populația Marinului este de 702, după cum urmează: 689 români, un maghiar, 12 germani; 689 greco-catolici, un reformat, un evanghelic și 11 israeliți. Din cei 913 mărinani, care formau populația satului în anul 1930, trei
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cele 577 de persoane 561 sunt de naționalitate română, iar 16 de naționalitate germană; după religie sunt 561 de greco-catolici și 16 israeliți. În anul 1910 populația Marinului este de 702, după cum urmează: 689 români, un maghiar, 12 germani; 689 greco-catolici, un reformat, un evanghelic și 11 israeliți. Din cei 913 mărinani, care formau populația satului în anul 1930, trei sunt ortodocși, 899 greco-catolici, un romano-catolic și 10 mozaici. În recensămintele care au urmat, centralizările s-au făcut pe total comună
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
În anul 1910 populația Marinului este de 702, după cum urmează: 689 români, un maghiar, 12 germani; 689 greco-catolici, un reformat, un evanghelic și 11 israeliți. Din cei 913 mărinani, care formau populația satului în anul 1930, trei sunt ortodocși, 899 greco-catolici, un romano-catolic și 10 mozaici. În recensămintele care au urmat, centralizările s-au făcut pe total comună, iar în perioada comunistă nu apar informații cu privire la religia cetățenilor chestionați. În aprilie 1940, în Marin apar 1199 de români și 10 evrei
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
1948 al statului comunist Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, iar bunurile ei au fost trecute fie în proprietatea statului, fie în proprietatea Bisericii Ortodoxe. În aceste condiții mărinanii au devenit ortodocși în majoritate covârșitoare. Greco-catolicii din Marin au fost nevoiți să activeze în ilegalitate timp de 41 de ani. Ei erau în majoritate credincioși terțiari din Ordinul al III-lea Franciscan, înființat de preotul Miron Biluca. Biserica greco-catolică din Marin a dat și un preot
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
În 1996 a fost sfințit locul pentru construcția unei noi biserici, iar pe data de 21 noiembrie 1998 a fost sfințită biserica unită din Marin, cu hramul “Intrarea în Biserică a Preacuratei Fecioare Maria”. De menționat faptul că, deși reapariția greco-catolicilor în anii ‘90 a fost privită cu rezerve și chiar cu ostilitate de către unii săteni, ulterior relațiile enoriașilor din cele două culte au intrat în normalitate. Adică ajutor, colaborare și respect reciproc. La multe evenimente, slujitorii altarului de la cele două
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cele 1.199 de persoane cu domiciul stabil în Marin sunt în totalitate de naționalitate română. Statisticile din anul 2002 consemnează și religia populației stabile din Marin; din totalul de 995 de cetățeni (populație stabilă) - 895 ortodocși (89,9%), 97 greco-catolici (9,8%), doi baptiști (0,2%) și un penticostal (0,1%). Cea mai veche mențiune scrisă despre învățământul din Marin este din anul 1830, când aici exista o școală confesională greco-catolică, cu o singură sală de clasă. Cu siguranță, începuturile
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
una de ruteni (6,65%), una de evrei (1,45%). Alte persoane s-au declarat: ruși (5 persoane) și cehi/slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (51,15%), dar existau și ortodocși (42,25%), greco-catolici (4,7%), mozaici (1,45%) și evanghelici/luterani (0,45%).
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
ruși (2 persoane), ruteni (1 persoană) și polonezi (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,83%), dar existau și minorități de romano-catolici (1,65%), luterani\evanghelici (0,68%) și mozaici (0,83%). Restul locuitorilor erau: greco-catolici (1 persoană) și adventiști (2 persoane). Terenul pentru clădirea bisericii a fost dăruit de Balan Dumitru și fiul său Toader și de Sofian Ilie. Biserica parohială este așezată în partea de sus a parohiei. Este zidită din piatră și cărămidă
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
sunt ucraineni (69,67%), cu o minoritate de români (28,83%). Pentru 1,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,61%), dar există și minorități de penticostali (7,56%), greco-catolici (6,91%), martori ai lui Iehova (6,09%), creștini după evanghelie (4,04%) și baptiști (1,01%). Pentru 1,34% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Bălcăuți se ridica la 1933 locuitori
Comuna Bălcăuți, Suceava () [Corola-website/Science/301928_a_303257]
-
evrei (0,65%), una de români (39,65%), una de polonezi (0,5%) și una de ruși (0,7%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (98,5%), dar existau și romano-catolici (0,84%), mozaici (0,65%) și greco-catolici (0,01%).
Comuna Bălcăuți, Suceava () [Corola-website/Science/301928_a_303257]
-
declarat: armeni (1 persoană), maghiari (2 persoane), ruși (5 persoane) și cehi\slovaci (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (53,35%), dar existau și romano-catolici (25,45%), mozaici (12,2%), evanghelici\luterani (3,45%) și greco-catolici (5,55%). Comuna are o zonă importantă împădurită; drumurile rele împiedică însă venirea turiștilor. Într-o pădure de pe teritoriul comunei se află o păstrăvărie. În comuna Brodina activează două Ocoale Silvice, Fabrica Falcău și mai multe societăți comerciale. Nu trebuie
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
0%). Restul locuitorilor erau: ruși (1 persoană), ruteni (2 persoane) și evrei (9 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (89,45%), dar existau și minorități de romano-catolici (9,84%) și baptiști (0,5%). Restul locuitorilor erau: greco-catolici (1 persoană), luterani/evanghelici (9 persoane), mozaici (9 persoane).
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
persoane), ruși (2 persoane) și cehi\slovaci (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (95,12%), dar existau și ortodocși (2,27%) și mozaici (1,72%). Alte persoane au declarat: ortodocși pe stil vechi (2 persoane), greco-catolici (7 persoane), evanghelici\luterani (34 de persoane) și reformați\calvini (2 persoane).
Comuna Dornești, Suceava () [Corola-website/Science/301949_a_303278]
-
85). Restul locuitorilor s-au declarat: cehi\slovaci (4 persoane), polonezi (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,0%), dar existau și minorități de romano-catolici (1,0%) și mozaici (1,55%). Restul locuitorilor au declarat: greco-catolici (3 persoane), evanghelici\luterani (4 persoane).
Călinești (Șerbăuți), Suceava () [Corola-website/Science/301939_a_303268]
-
6%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (1 persoană), polonezi (4 persoane) și maghiari (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (87,1%), dar existau și romano-catolici (5,0%), mozaici (0,6%), evanghelici\luterani (6,6%), greco-catolici (0,6%) și reformați\calvini (0,1%). Date istorice și geografice pe JudețulSUCEAVA | în imagini și cuvinte
Comuna Ciocănești, Suceava () [Corola-website/Science/301940_a_303269]
-
Alte persoane s-au declarat: polonezi (1 persoană), [ruși]] (1 persoană) și ruteni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,7%), dar existau și baptiști (1,45%) și mozaici (0,75%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (9 persoane), romano-catolici (9 persoane) și evanghelici\luterani (3 persoane).
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
de germani (2,2%), una de evrei (0,05%) și una de ruși (0,5%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,2%), dar existau și romano-catolici (1,25%), mozaici (0,05%), evanghelici\luterani (0,95%) și greco-catolici (0,5%). Alte persoane au declarat: fără religie (21 de persoane).
Costișa, Suceava () [Corola-website/Science/301943_a_303272]