748 matches
-
relativismului postmodern (semnalat de mulți intelectuali, inclusiv de Benedict al XVI-lea): scepticismul urmărit cu încăpățînare și onestitate trebuie să se nege pe sine în final. (Acest tip de paradox logic a fost deja observat de către unii filozofi ai antichității greco-romane.) O anumită echivalență între diverse ideologii sau filozofii ia naștere inevitabil, iar religia devine imposibil de ținut prea mult timp în afara acestei sfere publice. E clar că oameni precum Charles Taylor (mai deschis și cu mai multă putere) și Jürgen
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
elementele fundamentale : analogia, dubla viziune, imaginea senzorială revelatoare a imperceptibilului, proiectarea animistă. Aceste patru elemente nu sunt niciodată prezente în aceeași măsură : atitudinile variază de la națiune la națiune și de la o perioadă estetică la alta. După părerea unui teoretician, metafora greco-romană este limitată aproape numai la analogie (constituind un paralelism cvasüegal), în timp ce das Bild (simbolizarea prin imagine) este o figură de stil specific germanică. *32 Această diferențiere a culturilor pe baza figurilor de stil cu greu s-ar putea însă aplica
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
formă. La fel și cu genurile. Fiecare "cultură'' își are genurile ei : cea chineza, cea arabă, cea irlandeză ; există și "genuri" orale primitive. Literatura medievală abunda în genuri. *28 311 Noi n-avem de ce să apărăm caracterul "fundamental" al genurilor greco-romane. N-avem de ce să apărăm, în forma ei greco-romană, nici doctrina purității genurilor care apelează la un singur fel de criteriu estetic. Nu încape îndoială că teoria modernă a genurilor este descriptivă. Ea nu limitează numărul genurilor posibile și nu
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
are genurile ei : cea chineza, cea arabă, cea irlandeză ; există și "genuri" orale primitive. Literatura medievală abunda în genuri. *28 311 Noi n-avem de ce să apărăm caracterul "fundamental" al genurilor greco-romane. N-avem de ce să apărăm, în forma ei greco-romană, nici doctrina purității genurilor care apelează la un singur fel de criteriu estetic. Nu încape îndoială că teoria modernă a genurilor este descriptivă. Ea nu limitează numărul genurilor posibile și nu cere scriitorilor respectarea anumitor reguli. Ea consideră că genurile
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
la anul 110, au izbucnit conflicte între italici și asiaticii care erau majoritari. Aceste conflicte reizbucnesc după mișcarea montanistă și italicii sînt hotărîți să pună mîna pe frîiele iudeo-creștinismului din peninsulă. Începînd cu secolul lll iudeo-creștinismul are un caracter puternic greco-roman dar scriiturile lor de învățătură rămîn cele ticluite de Filon în Alexandria. Pe la mijlocul secolului lll este perioada cînd occidentul latin cunoaște o expansiune maxi-mă. Cultul se răspîndește prin mici frății în Galia, Spania, Italia de Nord, Iliria. Pînă la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
special În a doua jumătate a nopții. Epistaxisul post-traumatic apare frecvent În urma accidentelor tot mai frecvente apărute la tineri și la sportivi care primesc lovituri violente și repetate la nivelul nasului și al feței (boxeri, participanți la arte marțiale, lupte greco-romane, lupte libere) sau la sportivii care fac eforturi mari În condiții de temperaturi ridicate, În ore de caniculă (tenis de câmp, fotbal, maraton, ciclism). Ca factori locali declanșatori ai hemoragiei nazale pot fi: -strănutul zgomotos și suflarea incorectă a nasului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sînt deja conturate, a început, sub influența marilor civilizații mediteraneene, să capete o identitate proprie, cu contribuția populațiilor celor mai evoluate. Născută în Grecia orașelor cetăți, dar răspîndită de cucerirea romană pe teritoriile pe care le-a anexat Imperiul, civilizația greco-romană constituie fondul comun pe care Europa și-a construit destinul. Ea își regăsește în această civilizație originea concepțiilor sale politice, bazele unei tehnici încă rudimentare, canoanele estetice, o gîndire filosofică și, fără îndoială, prima tentativă de a realiza un imperiu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o gîndire filosofică și, fără îndoială, prima tentativă de a realiza un imperiu universal avînd tendința să se întindă pînă la capătul lumii cunoscute. Dar adevărata bază a acestei identități europene se regăsește fără îndoială mai puțin în această civilizație greco-romană, care nu s-a răspîndit pe întreg continentul, și mai mult în creștinism, veritabil principiu unificator după prăbușirea entității politice romane. Principiu unificator relativ totuși, dacă ținem cont că această credință comună provine din două izvoare diferite. Europa occidentală și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vieții prin muncă. Școala luminează orice popor și-i cristalizează sentimentul libertății și demnității umane. În istoria lumii, drumul parcurs în asimilarea științei de carte s-a integrat organic în dinamica de ansamblu a societății. Timp de secole - în antichitatea greco-romană, dar mai ales în epoca medievală -, știința de carte s-a menținut la un nivel modest, perpetuându-se prin sudoarea slujitorilor Bisericii și a iluștrilor dascăli anonimi. Secolul ,,Luminilor”, secolul al XVIII-lea, marchează o dezvoltare fără precedent a sistemului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
funcționat de-a lungul unei epoci istorice etc. Cercetarea istorico-pedagogică rămâne cu predilecție o investigație teoretică, aplicarea acesteia materializându-se în diferitele moduri de organizare a sistemului de învățământ, precum și în didactica disciplinelor de specialitate. ȘCOALA ȘI EDUCAȚIA ÎN LUMEA GRECO-ROMANĂ Înflorirea vechilor civilizații a fost posibilă datorită prefacerilor economice, social-politice, culturale, dar și datorită instituțiilor de educație a căror organizare a însemnat acum mai bine de două milenii în urmă o necesitate obiectivă. Vechiul Egipt, Mesopotamia, India și China, primele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în perioada elenistică, femeia va putea accede la instrucție și cultură. În epoca clasică, orice femeie care ar fi urmărit să-și înfiripe o educație culturală și artistică ar fi fost bănuită că este de o moralitate îndoielnică. În civilizația greco-romană s-a produs pentru prima oară în istorie o desprindere a gândirii de sub autoritatea religiei, edificându-se astfel o adevărată cultură rațională, științifică, astfel încât primele științe particulare și primele discipline științifice își găsesc începuturile în vechea Eladă. Tot în acest
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
științifică, astfel încât primele științe particulare și primele discipline științifice își găsesc începuturile în vechea Eladă. Tot în acest spațiu pot fi regăsite și primele preocupări sistematice de pedagogie și de organizare propriu-zisă a învățământului. Analiza aspectelor de gândire pedagogică antică greco-romană le-a permis cercetătorilor să conchidă că primele referiri asupra învățământului activ mai evoluat, în cadrul căruia cel care învață este pus să gândească, aparțin lui Socrate (469-399 î. Hr.). Fiind un eminent orator și un desăvârșit moralist, Socrate n-a reușit
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
stat tot mai pronunțat. Școala elementară oferea cunoștințe teoretice și practice de bază și avea menirea să pregătească tipologia cetățeanului supus imperiului, în timp ce școlile de grad superior urmau să pregătească funcționarii și militarii superiori ai statului. Puternica înflorire a civilizației greco-romane n-ar fi fost posibilă fără organizarea unui sistem de educație propriu, adecvat imperativelor economice, politice, sociale și culturale ale acelor timpuri. EDUCAȚIA RELIGIOASĂ MEDIEVALĂ Zămislit în primul secol al e. n., creștinismul, prin intermediul vieții lui Iisus, viață relatată în Evanghelii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
intelectuală a tinerilor, așa cum se procedase în antichitate, în favoarea unei educații moral-creștine sistematice. Prin contribuția ,,părinților Bisericii” (patres eclesiae, de aici și denumirea de patristică, sintagmă atribuită epocii fondatorilor dogmaticii creștine), credința creștină se răspândește cu repeziciune în întreaga lume greco-romană, cu care stabilește un gen de compromis de ordin religios și filosofic. Între acești ,,părinți” misionari ai Bisericii s-au remarcat Vasile cel Mare (330-379), Pseudo-Dionisie Areopagitul (aprox. secolul al V-lea), Ioan Damaschinul, Grigore cel Mare etc., toți aceștia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a predestinării. Marele teolog a avut un rol decisiv în cristalizarea dogmaticii catolice în general, a concepției creștin-medievale despre om în special. În lucrarea sa Confesiuni, teologul se străduia să realizeze o punte de legătură între educația preconizată de antichitatea greco-romană și educația creștină. Învățământul devenise un monopol al clerului în Apusul Europei, unde Biserica Romano-Catolică deținea supremația în stat. Prin contribuția ordinelor călugărești (dominican, franciscan etc.) se organizau școli mănăstirești în spațiul mănăstiresc propriu-zis sau în catedrale episcopale, unul dintre
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
redescoperirii omului și a naturii umane, proces care atrăgea după sine reafirmarea omului ca subiect al libertății, ca entitate demiurgică mereu perfectibilă. Fondarea și cristalizarea unui nou ideal de umanitate impunea, într-o primă etapă, reîntoarcerea la cultura și spiritualitatea greco-romană, cea care cu multe secole înainte ilustrase tipologia omului universal. Secolele XIV-XVI au rămas în istoria culturii și civilizației europene sub simbolul Umanismului, perioada Renașterii și a Reformei. Stilul de viață renascentist a generat schimbări majore în toate planurile vieții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
întâi cuibul. Copilul să învețe mai întâi limba și apoi gramatica, întâi prin exemple, apoi prin reguli; întâi să facă observații științifice și apoi să formuleze legi.” Principiul conformității educației cu etapele de vârstă a fost inițiat încă din perioada greco-romană, dar fundamentarea teoretico-pedagogică a acestuia o realizează Comenius. Pedagogul ceh admitea că dezvoltarea psiho-afectivă și rațională a copilului și a tânărului se face în patru stadii, fiecăruia dintre ele corespunzându-i un sistem de educație și învățământ după cum urmează: de la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Evului Mediu cu structura sa ierarhică rigidă, dominată de economia agrară și sub puternica influență a Bisericii Catolice, a început să se destrame. În decursul Renașterii, un rol determinant l-au avut oamenii de cultură și artiștii, înclinați spre clasicismul greco-roman. Perioada este martora formării unor state teritoriale, începând cu statele orășenești italiene și continuând în Germania, Franța și Spania. Acest proces este favorizat de o diplomație modernă, care în afara războaielor devine un important instrument politic. Clerul în special cel înalt
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ale dinastiei Zhou (1100-400 î.Hr.), în vechiul manuscris indian Ramayana (500 î.Hr.) precum și în papirusurile vechiului Egipt (3700-1600 î.Hr.). Descris în urmă cu 3700 de ani în papirusul Edwin Smith cancerul pulmonar a atras și atenția marilor medici ai antichității greco-romane: Hippocrate în sec. IV î.Hr. numește acest proces karkinos. Termenul de neoplasia a fost introdus de Claudius Galenus (129-199/217), cunoscutul medic greco-roman definind-o drept o sporire „contra naturii“ a masei tisulare. În secolele următoare, boala canceroasă a fost
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
3700 de ani în papirusul Edwin Smith cancerul pulmonar a atras și atenția marilor medici ai antichității greco-romane: Hippocrate în sec. IV î.Hr. numește acest proces karkinos. Termenul de neoplasia a fost introdus de Claudius Galenus (129-199/217), cunoscutul medic greco-roman definind-o drept o sporire „contra naturii“ a masei tisulare. În secolele următoare, boala canceroasă a fost descrisă de numeroși scriitori medicali, dar o abordare științifică a naturii și etiologiei ei nu s-a produs decât către 1÷48 PC•RI
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
au aceeași disponibilitate de a explora o lume apusă. Prezent în mai multe literaturi, fenomenul revenirii la izvoarele antice apare, sporadic, dar nu inconsistent, și în dramaturgia română. În general, scriitorii români care se inspiră în piesele lor din Antichitatea greco-romană își cunosc bine sursele. Unii dintre ei traduc din elină și latină, ca Victor Eftimiu, Dan Botta și Nicolae Ionel, alții au o cultură clasică solidă. Aluziile livrești, reluarea cadrului, a personajelor, a argumentelor și chiar a replicilor originale dovedesc
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și mijloacele pentru realizarea acestui deziderat există. De-a lungul secolelor și a confruntărilor care le-au marcat, bătrîna Europă descoperă că dincolo de diferențele de limbă și de obiceiuri, populațiile sale sînt tributare unei civilizații comune care, de la îndepărtatul trecut greco-roman la o revoluție industrială mai mult sau mai puțin precoce, trecînd prin creștinism (roman sau bizantin), prin modelele artistice ale Evului Mediu, ale Renașterii, Barocului sau Clasicismului, prin influența Revoluției franceze sau a principiilor naționale, o privesc în mod direct
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de ce tinerii noștri trebuie să ignore infamiile religioase, umane, familiare, sociale și politice care erau legalizate de civilizația păgână, așa încât în mintea lor civilizația creștină, singura care a reînnoit lumea într-adevăr, pare pur și simplu o evoluție a celei greco-romane? De ce nu se profită de cunoștințele științifice pentru a se înălța un imn înțelepciunii infinite a Creatorului, folosind chiar și limbajul atâtor oameni de știință creștini? Subiectul ar putea fi îmbogățit cu aspecte relevante, dar sunt suficiente aceste indicii pentru
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Vă dați seama că erau aproape două echipe de fotbal?? A rămas în comună până al vârsta încorporării, timp în care s-a făcut remarcat prin frumusețea corpului său atletic, comportament ireproșabil, forță fizică: nu avea rival la trânte, lupte greco-romane, skandenberg ori săltarea greutăților. Era cel mai bun cosaș din comună. În momentul încorporării, a fost repartizat să satisfacă stagiul militar la jandarmerie, în orașul Cernăuți. Nu întâmplător, desigur. Cei din comisie s-au îndrăgostit pur și simplu de acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Vechiul Testament. Este foarte dificil de spus dacă acolo există o anume influență iraniană (...)”4, iar mai târziu se va pronunța cu destulă eleganță: „Nu sunt calificat să rezum acele probleme despre influența iraniană asupra religiilor Bibliei și asupra religiilor sincretismului greco-roman. Dar nu mă pot abține să nu regret că discuția urmează un pattern prea vechi și depășit. Pentru mine, problema este: într-o religie dată, constituie eshatologia parte integrantă a sistemului religios sau nu? Este religia respectivă inconceptibilă fără eshatologie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]