987 matches
-
prins a prinde fluturi împreună, doar știi că cine se-aseamănă se-adună! Și spusă mea, îngemănata fiind cu spusă ta, au prins a discuta nimicuri împreună, stii când ți-am spus cine se-aseamănă se-adună?! Lacrima mea, îngemănata greu doar cu a ta, au prins a plânge mama împreună și tot așa ți-am spus: cine se aseamănă se-adună! Și eu și tu, îngemănați că unul, vom trece, poate, pragul vieții împreună că tot așa, cine se-aseamănă
ȘI TOTUL EU de DORA PASCU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378466_a_379795]
-
1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului DE CE MĂ JUDECI? Cine te crezi tu de mă judeci? Da, omule, eu ție-ți spun! Din tot ce fac nimic nu-ți place, Arată-mi tu că ești mai bun. Atunci când greul mă doboară Și-ngenunchiat când tu mă vezi, Pe loc gândești că e momentul Sub talpa ta să mă pisezi. Și-arunci în mine vorbe grele Și cu priviri necruțătoare Mă seceri dur și fără milă Să-ți cad slugarnic la
DE CE MĂ JUDECI? de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378524_a_379853]
-
acest motiv, să scrie cartea „Iosif Ion Prunner. Trei generații la Ateneul Român”, apărută la Editura „All”, care oglindește biografia colosalului maestru Iosif Ion Prunner, nimeni nu poate să se repeadă a spune că știe. Un lucru, însă, e sigur: greul și ușorul au dat împreună plămadă de cuvinte pentru alcătuirea cărții, și sprint energic, până la capăt. Ea se dăruiește celor interesați de valorile străvechei cărți scrise pe hârtie, de nimic înlocuibile, în chiar zilele Festivalului „George Enescu”, ediția 2015, cu
IOSIF ION PRUNNER. TREI GENERAŢII LA ATENEUL ROMÂN” APARIŢIE LIVREASĂ BIOGRAFICĂ, A OANEI GEORGESCU, LA EDITURA „ALL” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379822_a_381151]
-
înlocuibile, în chiar zilele Festivalului „George Enescu”, ediția 2015, cu ocazia celor șase concerte de la Sala Palatului, cu Josef Prunner, bunicul, contrabasist, Iosif Prunner Jr., tatăl, pianist, Iosif Ion Prunner, fiul, pianist și dirijor al Corului Filarmonicii „George Enescu”. Dacă greul și ușorul s-au îmbrățișat în ființă și conștiință, pentru Oana Georgescu, întru nașterea cărții, atunci înseamnă că autoarei i-a fost și greu, și ușor și drag! Florarii autentici nu sunt acei ce seamănă florile, ci acei ce le
IOSIF ION PRUNNER. TREI GENERAŢII LA ATENEUL ROMÂN” APARIŢIE LIVREASĂ BIOGRAFICĂ, A OANEI GEORGESCU, LA EDITURA „ALL” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379822_a_381151]
-
de Ana Georgescu , publicat în Ediția nr. 913 din 01 iulie 2013. Doar ea ne dă aripi în viață, Și sensul unic aici de-a trăi ... Iubirea-i sentimentul sublim ce-atat de mult ni-l dorim, Prin ea și greul ne pare ușor, Viata-i poem când iubim ... Și chiar de trecut-au atâtea milenii, si generații întregi Cu-aceeasi candoare, iubirea, Te-ndeamna sprea ea să alergi. Nevoie avem de iubire, și fără de ea ne e greu, Iubire, eternă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
Citește mai mult Nevoie avem de iubire, oricine în lume am fi;Doar ea ne dă aripi în viață,Si sensul unic aici de-a trăi ...Iubirea-i sentimentul sublim ce-atat de mult ni-l dorim,Prin ea și greul ne pare ușor,Viata-i poem când iubim ... Și chiar de trecut-au atâtea milenii, si generații intregiCu-aceeasi candoare, iubirea,Te-ndeamna sprea ea să alergi.Nevoie avem de iubire, și fără de ea ne e greu,Iubire, eternă iubireCe vieți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
pomenise cu fața scăldată-n lacrimi de foc... Le ștersese, vrând să-și ascundă de-ai lui ochii înroșiți. În trecere spre baie, își zărise tatăl așezat la colț de masă, parcă împuținat de-o povară neștiută, nevăzută... Își ținea greul gândurilor cu mâinile împreunate sub frunte, iar umerii aduși treceau printr-un tremur ușurel... Dinainte-i tronau pe albul feței de masă lingura, cana și săcăteul din povestea aflată demult, întregind miezul visului avut cu adevărul trist, înțeles înainte de a
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
ierburi parfumate, Pășind agale spre nu știu unde, Mi-aduc aminte de altă etate Când nu mă rătăceam în gânduri... De mă vei certa, voi crede, Căci știu că slăbiciunea mă apasă, Dar simt că îngerul cel bun mă vede Și din greul meu mult lasă În urma mea. Referință Bibliografică: Mă plimb. Claudia Archip : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2027, Anul VI, 19 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Claudia Archip : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MĂ PLIMB. de CLAUDIA ARCHIP în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382107_a_383436]
-
joc de mine în ultimul hal! Se distrau pe seama mea. Le plăcea chiar să mă ardă cu țigara! Am fugit însă de la ei! În stradă! Mie nu mi-e frică, să stau în boscheți! M-am obișnuit de mică, cu greul. Trebuie să lupt pentru viața mea! Așa este, cu oamenii străini nu ți-e bine! confirmă un băiat șaten, bondoc, Marius. Adrian este crescut de părinți cu bani mulți, dar mai bătrâni, au peste șaizeci de ani. Aparent, totul pare
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
cuprins pe foarte multă lume, indiferent de statutul social ori nivelul intelectual și că se bazează pe fundamentul machiavelian care susține că „scopul scuză mijloacele!...” Uităm de indemnurile Mântuitorului dar mai ales de aversiunea Sa față de acest păcat, admonestat cu greul apelativ „Vai vouă!...” sau de îndemnul Sf. Ap. Iacov - ruda Domnul, care spune în epistola sa că la noi creștinii „ce este da trebuie să fie da, iar ce este nu să fie nu, iar ce este mai mult decât
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
-ndărăt tot dă ca racul/ Fără tihnă-i masa lui/ Și-i străin în țara lui.// Din Brașov pân’la Abrud/ Vai ce văd și ce aud/ Stăpânind ungurul crud/ Iar din Olt până la Criș/ Nu mai este luminiș/ De greul suspinelor/ De umbra străinilor,/ De nu mai știi ce te-ai face/ Sărace, român, sărace!// De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și s-așează pe la noi;/ Și cum vin cu drum de fier/ Toate cântecele pier/ Zboară paserile
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > ODĂ PRIMĂVERII Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Închipuiri de fluturi scurmă zarea, scrisori din meri le mângâie fierbinte, pe greul sloatei le-a tot plâns suflarea, aripi de înger adormind cuminte. Înțeapă-n suflet un bondar văzduhul, croindu-și drum prin ceata de albine, sub lujer de zambile doarme nucul, pe perne de mușchi și întomnare pline. Din pletele-i
ODĂ PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381332_a_382661]
-
-le complet. Copilăria e acolo unde- i mângâiere, Și dragoste de viață, si soare, si cădere, Iar tu sămânță infinitului îmi ești, Te- am răsădit în inimă, să-mi încolțești. Și- am vrut cu apă sfântă să te-alin, Si greul când îl treci, să nu-ți fie declin, Ci doar o treaptă nouă nemaiîntâlnita- De unii lăudată, de altii neauzita... Te rog, să nu fii supărat pe frunze- Ele te- așteaptă, cu verdele- n copilărie, Să- ți amintești descrieri de
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
Luca îl ajută să zboare pe șovăielnicul Icar-Marius Valinescu. Întregul roman este un caleidoscop al vieții de la sat. Este punctat de tradiții, dansuri, povești din alte timpuri spuse de bătrâni hâtri și de discursuri pline de trăiri dureroase ale tăranilor. Greul gospodăriei satului îl simte inginerul Valinescu odată cu boala lui moș Frunză, iar moartea acestuia ia cu el frenezia povestirilor și fantasticul trăirilor. Episodul final al romanului în care moș Frunză este pe moarte evidențiază calitatea de bază a țăranului: credința
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
-le complet. Copilăria e acolo unde- i mângâiere, Și dragoste de viață, si soare, si cădere, Iar tu sămânță infinitului îmi ești, Te- am răsădit în inimă, să-mi încolțești. Și- am vrut cu apă sfântă să te-alin, Și greul când îl treci, să nu-ți fie declin, Ci doar o treaptă nouă nemaiîntâlnita- ... Citește mai mult DE 1 IUNIE, COPILAȘILOR MEI SCUMPI ȘI TUTUROR COPILAȘILOR LUMII!...De la zăpadă spre firul cel de iarbă,Întreabă- mă, copile, încet și fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
-le complet.Copilaria e acolo unde- i mângâiere,Și dragoste de viață, si soare, si cădere,Iar tu sămânță infinitului îmi ești,Te- am răsădit în inimă, să-mi încolțești.Și- am vrut cu apă sfântă să te-alin,Si greul când îl treci, să nu-ți fie declin,Ci doar o treaptă nouă nemaiîntâlnita-... XXX. ÎNCREDEREA, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 1977 din 30 mai 2016. Încrederea nu e pentru oameni. L-aș auzi azi pe Nietzsche cum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
care mânau caravanele, care soseau și plecau, ori pentru cei care stătau acolo permanent. Negustorul pusese bazele acelei afaceri pentru a elimina intermediarii din afacere, intermediari care speculau și cel mai mic neajuns pentru a câștiga de pe urma celor care duceau greul afacerii cu amănuntul. Tocmise apoi însoțitori care trebuiau să păzească caravanele de eventualii tâlhari de pe traseu. Aflase mai demult că cetele de tâlhari aveau spioni peste tot și informau la timp mișcările convoaielor. Organiză în Yemen un fel de serviciu
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
SACRIFICIU Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului un urlet îi zorește și dau fugă într-un desiș de umbre din pădure ea nu mai poate goana s-o îndure de greul dus și i-a oprit cu-o rugă dă muget cerbul turmei să adaste atent pândind la vreo sclipire sfârșită de efort și opintire începe ciuta truda de a naște un ied plăpând ce frigu-l aburește se zbate, se înalță
SACRIFICIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374296_a_375625]
-
aș lăsa-o Să ajungă la barbă! În mâna mea Cu palma făcută căuș Aș strânge-o Ca pe -o apă vie S-o beau când dorul Mă cheamă, mă leagă. Tu știi? Nici eu nu mai pot, Să duc greul...și tot... Mi-ar prinde bine Un moment de răgaz Cu tine, lângă tine... O pală de mângâiere pe obraz De ce numai off-uri mereu Și un jug ce-l simțim, tot mai greu? Dureri infinite Amăgiri, dezamăgiri Nesfârșite... Și
DORINȚE ŞI ÎNTREBĂRI de GICA CIOBANU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374323_a_375652]
-
Oprește-te! Să n-ai habar Cine ești tu ? Să vrei alt eu E degradant ! Pășește demn ! În tine e acel îndemn De-a fi tot tu mai bun mereu. Adaugă să te-mplinești! Păstrează miezul firii tale! Altfel, când greul se prăvale, Vei părăsi chiar ce iubești! Nimic nu-i scris! Predestinat E-n fiecare dintre noi Să creadă-n stele sau noroi, Fie femeie ori bărbat. 09.10.2015 *** Din volumul "Clonapolis" programat să fie lansat la Editura Coresi
DESTINUL PĂPUŞAR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374312_a_375641]
-
poate mai scapă ei, puțin, de grija noastră, dar nu de tot, pentru că un părinte continuă să-și facă griji pentru copiii săi, prin natura firii, până în ultima clipă. Însă, în acest moment, din nefericire, pentru dragii noștri părinți începe greul. Anii au trecut, viața și-a pus amprenta, bolile se adună, singurătatea îi invadează, iar noi, copiii, devenim prea ocupați, plictisiți, poate, de prea multele probleme ce le au "acești bătrâni" și unii, poate, uităm cu totul de ei. Nu
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
când în toate diminețile/ soarelee răsare din aceeași parte/ ce greu e să știi/ că atâtea vapoare/ ridică ancora în fiecare zi”, dictează tragedia existenței. „Ca un fluid”, poetul se insinuează în cuantele realului, în fluidele umanului - „...e atât de greu/ să curgi în neștire, mereu/ doar pietrele din râu o știu/ și eu”, curgerea fiind asociată trecerii. În plasticizarea ideii trecerii, Ion Iancu Vale dă concretețe abstractului prin asocieri revelatorii: „...și oul crăpase/ în cuibul moale al timpului...” Solitudinea îi
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
younger generation, Tudor Opriș was awarded the Național Order of Merit în the rank of Knight. For lifetime achievement, he was awarded Opera Omnia from the Writers Union în Bucharest, Department of Literature for Children and Youth, în December 2014. *** „GREUL” LUMII DE AZI... (Mie la 84 de ani, tot român și tot în România) De-un timp simt aripile cum îmi cresc Și cum le-ncerc - un pui de ciocârlie Furat de ne-nțeleasa vitejie Ce-l înșurubă-n cerul nefiresc
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
vertical țâșnesc Spre-un țărm nemărginit de bucurie... Și, plini de slavă, anii de chindie De împliniri și lauri îmi vorbesc. Dar mă-nspăimântă-această ascensiune Spre azuriul smuls dintr-o minune, Prin transparență vidului celesc. Ieșind din metafizica mea râma Simt „greul” lumii de-azi cum ma înhamă Și-n jos mă trage-asemeni unui lest. (Sonetele cetății, București, 2010) “THE BURDEN” OF TODAY’S WORLD... (To myself at the age of 84, still Romanian and still în România) For a while I
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
o datorie de împlinit și mă simțeam obligată, în fața lui și în fața Domnului, să rezist pentru a-i fi de ajutor. Da, repet, nu-mi puteam permite să-l descurajez în vreun fel... Sunt atât de multe de povestit, dar..., greul a fost trecut e mai bine să uităm multe din acea vreme...” Cu o mână puternică și sigură Marian Malciu dăltuiește în piatra veșniciei foii de hârtie și alte chipuri de oameni, care făuresc prezentul Ruginoasei și vor fi, în
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]