491 matches
-
reducerea capacității de aluvionare a Dunării (construirea de baraje cu lacuri de retenție, lucrări și măsuri de combatere a eroziunii solului în bazinul Dunării) are un efect eroziv asupra litoralului românesc, cu o evidentă periclitare a plajelor turistice. Iar marele grind litoral deltaic de la nord de gura Sf. Gheorghe, Grindul Sărăturile, este în curs de erodare și dispariție. Schimbări de amploare geologică au avut loc și în nord-estul Câmpiei Române, într-un proces ce a determinat abaterea către est și nord
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu lacuri de retenție, lucrări și măsuri de combatere a eroziunii solului în bazinul Dunării) are un efect eroziv asupra litoralului românesc, cu o evidentă periclitare a plajelor turistice. Iar marele grind litoral deltaic de la nord de gura Sf. Gheorghe, Grindul Sărăturile, este în curs de erodare și dispariție. Schimbări de amploare geologică au avut loc și în nord-estul Câmpiei Române, într-un proces ce a determinat abaterea către est și nord a unor cursuri de apă, pe urma scufundării seismice
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
numită Marea Neagră, precum în colindul "Mînăstirii Albe", de pe "prundul" Mării 17. Pentru Dimitrie Cantemir, cărturar român de la începutul secolului XVIII, numele Mării Negre, din "Descrierea Moldovei", este Marea Neagă, așa cum îl consolidaseră lucrările cartografice ale Evului mediu. De la Insula Peuce la Grindul Caraorman. Istoria celor două insule ale Mării Negre corespunzând litoralului dobrogean leagă mitologia vechilor greci cu aceea a poporului român. Ne vom referi mai întîi la Peuce, identificată astăzi cu marele grind acoperit cu nisipuri al Caraormanului, având un fundament continental
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lucrările cartografice ale Evului mediu. De la Insula Peuce la Grindul Caraorman. Istoria celor două insule ale Mării Negre corespunzând litoralului dobrogean leagă mitologia vechilor greci cu aceea a poporului român. Ne vom referi mai întîi la Peuce, identificată astăzi cu marele grind acoperit cu nisipuri al Caraormanului, având un fundament continental loessoid. Originea acestei insule este legată de originea și formarea Deltei Dunării. Încă din primul stadiu de formare a acestei delte, către finele lui, adică între anii 6900 și 5200 î.e.n.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
carbonizate ale unuia din turnurile de poartă ale cetății romano-bizantine Halmyris, din apropiere (la Murighiol), s-a găsit lemnul de conifere. De fapt și nisipul folosit în mortarul zidăriei acestei cetăți este un nisip cochilifer, identic cu cel al marelui grind din vecinătate. Astăzi pe acest grind, numit Caraorman, o pădure rară de stejari monumentali se luptă să supraviețuiască asaltului nisipurilor mobile, ce iau sub lumina soarelui o culoare strălucitoare alb-roz. Trecerea de la clima mai rece și umedă a perioadei regresiunii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
poartă ale cetății romano-bizantine Halmyris, din apropiere (la Murighiol), s-a găsit lemnul de conifere. De fapt și nisipul folosit în mortarul zidăriei acestei cetăți este un nisip cochilifer, identic cu cel al marelui grind din vecinătate. Astăzi pe acest grind, numit Caraorman, o pădure rară de stejari monumentali se luptă să supraviețuiască asaltului nisipurilor mobile, ce iau sub lumina soarelui o culoare strălucitoare alb-roz. Trecerea de la clima mai rece și umedă a perioadei regresiunii Dacice, la clima caldă a transgresiunii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
transgresiunea Valahă), explică înlocuirea pădurii de conifere cu o pădure de foioase, iar numele turcesc actual Caraorman - Pădure Neagră - dacă nu este o traducere exactă a numelui antic, caracterizează totuși corect aspectul întunecat al unei păduri de conifere. Pe acest grind, arheologii au cercetat tumuli din antichitate cu morminte de incinerare 18. Cea mai veche știre despre insula Peuce o găsim în "Argonauticele" (IV.309-312) lui Apollonios din Rhodos (sec. I î.e.n.). Strabon, în "Geografia" (VII.306), arată că pe această
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de la începutul secolului XIV de către Marino Sanudo cel Bătrân. În secolul XV, savantul Papă Pius al II-lea, cunoscut sub numele de Silvio Piccolomini, vorbește în lucrarea "Cosmografia" despre valahii ce locuiesc insulele Dunării, între care și Peuce. În prezent, Grindul Caraorman adăpostește o pașnică așezare de pescari. În apropiere, spre apus, se află una din rezervațiile Deltei, loc preferat de pelicani. De la Insula Leuke la Insula Șerpilor. Cealaltă insulă, Leuce la romani, se află în largul mării, la răsărit de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Oală" este un vârtej de apă, o bulboană, de la latinul olae, iar o vale rotundă, puțin adâncă, "strachină", de la latinescul catinum, ce a dat cățîn - farfurie. Tot din latină vine și cuvântul "chei" din clavem și "vad" din vadum. Pentru "grind", popular "adausătură", avem latinul adauctus, iar în Țara Făgărașului, unde se irigă pășunile cu pomi prin derivare, "abături" sau "bătătoare" sunt mici canale abătute, de la latinul abductum sau abitus. Am menționat mai înainte evoluția interesantă ce a avut cuvântul latin
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pp. 107-113). 15 Izvoare privind ist. României, I, Edit. Acad. RSR, Buc., 1984 (p. 386). 16 Vulcănescu R., Mitologie română, Edit. Academiei RSR, București, 1985. 17 Teodorescu G. Dem., Poezii populare române, București, 1885. 18 Simion G., Descoperiri arheologice pe grindurile din Delta Dunării, Peuce, II, 1971 (41). 19 Densușianu N., Dacia preistorică, Edit. Meridiane, București, 1980. 20 Teodorescu G. Dem., op. cit., 1885 (p. 43). 21 Macrea D., Studii de istorie a limbii și lingvisticii rom., București, 1965. 22 Vraciu A
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
diferite puncte ale teritoriului, aparținând acum localității de a cărei istorie ne ocupăm. Le vom prezenta pe scurt în ordinea identificării în timp și pe criteriul dispunerii în teritoriu. La Bucur, în partea de nord-vest a satului Tămășeni, pe un grind de 1-2 ha, grădini și loc de arătură, au fost descoperite bucăți de chirpic, provenit de la locuințe străvechi sau de la vetre de foc, zgură metalică rezultată, probabil, de la recipiente de redus minereu, un cui din fier pătrat în secțiune transversală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fructiere dacice, cu decor și fără decor, completează bogatul inventar arheologic prezent în acest loc. Ar mai fi de semnalat o mare cantitate de cenușă, ce se observă în diferite puncte din acest areal. Pe Boiereasca, odinioară a fost un grind, între timp aplatizat; de aici provin mici bucăți ceramice de factură dacică. Același tip de materiale poate fi întâlnit și pe partea de nord a plantației de salcâmi din marginea estică a satului Siliștea, ca și în alte numeroase puncte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe vetre diferite. Reputatul cercetător de la Institutul de Arheologie din București, dr. Eugen Comșa, a realizat o periegheză „de-a lungul terasei Bârladului”, între Drăgănești și Ivești, și i-a comunicat autorului, la 1 martie 1972, rezultatele cercetării: pe un grind, din dreptul Torceștilor, „din loc în loc se găsesc fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din București, relata următorul aspect: „La aproximativ 1 km nord de digul (sic) de la Ivești (e vorba de terasamentul de cale ferată ce ducea la moara Torcești, n. I. S.) este o ridicătură scundă, ce se pierde în luncă. Pe grindul amintit, din loc în loc, se găsesc fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse, din epoca feudală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse, din epoca feudală timpurie sec/olele/ VIII-IX”. Evident că așezarea menționată se circumscrie perioadei de cultură Dridu, adică începutului afirmării etniei românești. Grindul trebuie localizat la poala terasei inferioare de la est de apa Bârladului, cursul vechi. Într-un capitol precedent am afirmat că, inițial, perimetrul satului și moșiei Torcești făceau parte integrantă din vastul spațiu al obștei umbrăreștene. Deci, comunitatea umană, ce se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mehedința Călinești Gresia Hăbud Nucșoara de Jos Cătunu-Berceni Gură Crivatului Hătcărău Nucșoara de Sus Chițorani Independența Inotești Olteni Ciocrac Izvoru Loloiasca Perșunari Cireșanu Lopatnița Măgula Pisculești Coadă Mâlului Lutu Roșu Malu Vânat Podurile Cocorăștii Colț Malamuc Matița Poiana Mierlei Cocorăștii Grind Mărlogea Măgura Posești Cocorăștii Mislii Melicești Măgureni Predești Cocoșești Nucet-Gornet Meri Priseaca Colțu de Jos Păcureți Minier Rachieri Conduratu Perepa Rușani Olari Sicrita Corlătești Piatră Mănești Olarii Vechi Șirna Cornu de Jos-Cornu Plaiu-Provița de Ostrovul Tăriceni Cornu de Sus Sus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]