1,078 matches
-
coerent, sănătos, având statura unui semizeu ori un rege cu ascendență divină”, este unul de respingere, de permanent conflict, cele două personaje fiind înfățișarea frumuseții și a urâtului în forma unor șabloane umane. Literatura fantastică aduce un extraordinar sprijin exprimării grotescului sub formă comică, introducând o perspectivă mult mai accesibilă lectorului prin stabilirea de convenții între instanța narativă și cititorul abstract. La nivelul acestor creații, elementele caricaturale, urâtul hiperbolizat și pamfletul de orice tip pot fi exagerate, tușate în linii cât
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
de pătrundere în universuri limitate prin redarea lor în manieră comică. Scriitori din literatura universală dar și română utilizează satira, ironia, sarcasmul pentru a cuprinde semnificațiile urâtului într-o esență moralizatoare, ludică. S-au dezvoltat, astfel, diferite forme concrete ale grotescului prin care se produce umorul, conservându-se, totodată, spiritul principial. Scrierile fantastice antrenează deseori în acțiunea lor complexă personaje încadrate altor planuri existențiale, determinate de fracturi ontologice în planul firescului: titani, ciclopi, uriași ș.a.m.d. Trăsăturile odioase, hiperbolizate ale
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
independent de cotidianul conformist. În concordanță cu uniunea celor două megateme, este subliniată în operele de factură imaginară o uniune a conceptelor de comic și urât, cel din urmă fiind schițat prin intermediul stilului hiperbolizant, având ca rezultat nașterea noțiunii de grotesc. Această uniune ce se dorește a fi o machetă virtuală a celei dintre joc și fantastic, un caz particular de anvergură minimalizată. Caracterul neplăcut al anumitor personaje, respectiv obiecte din opere, este diminuat, grație măiestriei autorului, prin redarea în nuanțe
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
manifestă fără scop, fără profit, doar prin efectul unei mâncărimi interioare”. Scriitorul reprezentativ al acestei tehnici narativo-descriptive, ce transformă opera într-o pseudo-comedie, se constituie în François Rabelais, recunoscut pentru scrierile sale de natură satirică, în care ironizează noțiunea de grotesc. Renascentistul francez transpune în operele sale ideologii umaniste prin intermediul unui umor dus până la ridiculizarea unor trăsături inestetice. Rabelais a creat două personaje cu o constituție asemănătoare, pe nume Gargantua și Pantagruel, pe care le-a introdus în cadrul a patru opere
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
de factură umanistă. În sfera operelor din cadrul românesc, se evidențiază ca și stil ironic de tratare a subiectelor I.L.Caragiale, considerat cel mai mare dramaturg român, cu deosebirea că acesta nu atinge limitele impuse de categoria urâtului - cele descrise de grotesc, ci se limitează la un umor fin, discret, creând opere cu caracter de pamflete. Talentul său constă în trezirea conștiinței fiecărui cititor, într-un mod aparent involuntar. O analiză amănunțită a operelor sale - schițe și piese de teatru - conduce la
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
lui Harap-Alb sunt ridicați la rangul de eroi, asemenea calului năzdrăvan, neavând vârsta, ci fiind doar expresii ale stăpânirii și folosirii benefice a elementelor naturii. Aceste secvențe narative sunt cele mai expresive din cuprinsul basmului, îmbinând sublimul acțiunilor adjuvante cu grotescul personajelor, dialogul sclipitor cu efectele narative cele mai neașteptate, umorul irezistibil al situațiilor cu ironia fină la adresa împăratului Roș, care asistă stupefiat și neputincios la scenele incredibile prin care oaspeții săi desființează orice obstacol pus în calea dobândirii fetei de
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
hangul...”), efecte creionate cu ajutorul personificărilor și hiperbolelor („..vântul gemea ca un nebun, copacii din pădure se văicărau, pietrele țipau, vreascurile țiuiau, și chiar lemnele de pe foc pocneau de ger”). Caracterizarea directă surprinde portretul fizic al personajului, ce relevă impresia de grotesc, și creează totodată un efect comic prin utilizarea augmentativelor, diminutivelor cu rol de augmentare, formelor populare și hiperbolelor: „Ș’apoi afară de aceasta omul acela era ceva de spăriet: avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
anume convertirea unor ființe iluzorii, fragmente ale propriei persoane,în instrumente adjuvante și reintegrarea lor în sinele de care s-au detașat odată cu nașterea acestuia în cosmosul teluric. Obliterați sub nume simbolice sugestive ce favorizează conservarea spiritului comic născut din grotesc prin satira folclorică a scriitorului, Flămânzilă și Setilă sunt instanțe pe care eroul le identifică în cadre separate,deși sub protecția aceleiași convenționale spațialități de basm. Cu toate acestea, ele există sub forma unui cuplu senzorial, reprezentând același simț esențial
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
în om, înfățișând caracterul vremelnic și dependent de lumesc al ființei. Conexiunea cu umanul este sugerată și de afirmațiile personajului central, dirijat de intenționalitatea narativă, care îl numește „namilă de om”, facilitând continuitatea comică a contextului, pornită din necesitatea convertirii grotescului în text cu aspect caricatural și alimentarea concepției lectorului cu pasaje pline de haz.Este mascată tragedia degenerării umanului în himeric prin intermediul modalității de abordare a situației personajelor pantagruelice, aceasta fiind una degajată, ornamentată cu folcloric și hiperbolizată într-o
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
situației, fără a acționa la nivelul intrigii (oricum slab sau deloc delimitată în parametri logici), ci doar apelând la atitudinea calmă. Pe de altă parte, personajul himeric Setilă, descris în aceeași termeni fantastici cu inserții consistente și bine evidențiate de grotesc, se dezvoltă pe un parcurs paralel cu Flămânzilă, acesta constituind, de fapt, jumătatea sa firească în ordinea umanului („o arătare de om”). Trăsăturile somatice ale acestui uriaș, dominate de nelipsitul caracter curios și nemaipomenit, sunt conturate în linii ce echilibrează
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i un boț, chilimboț boțit, în frunte cu un ochi, numai să nu fie de deochi!”. Naratorul sugerează cititorului, într-o manieră ocultată, semnificația tehnicilor folosite, explicând procesul de convertire a grotescului în comic, prin introducerea în text a frazei „Pe de-o parte-ți vine a râde, și pe de alta îți vine a-l plânge”, demonstrând că modalitatea de caracterizare a uriașului funcționează pe baza unui principiu bifacial, cel al
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
a fi și unul ca mine pe-acolo, degeaba vă mai bateți picioarele ducându-vă; Umanizat: are sentimente, limbaj specific omului, gândește, are simțuri, mentalități („o pocitanie de om”). Stăpânind văzduhurile, el este “ciuma zburătoarelor”, căci, situate tot în sfera grotescului si primitivului monstrous, “le prindea cu mana din zbor, le răsucea gâtul cu ciudă și apoi le mânca așa crude, cu pene cu tot”. Harap-Alb numește și desemnează prin descrieri și formulări sintetice și fulgurante entitățile din ambianță de care
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
de referință a scriitorului francez. Identificarea, “botezul” lui Păsări-LățiLungilă urmează o enumerație a definițiilor populare:”Dar te mai duce capul ca să-l mai botezi? Să-i zici Păsări-Lăți Lungilă, mi se pare că e mai potrivit cu năravul și apucăturile lui”. Grotescul este mai accentuat, mai greu suportabil de cititor la François Rabelais, pe când la Creangă avem de a face cu un grotesc jovial, care provoacă un râs senin, reconfortant. Migala lui Creangă este totuși tehnică. Este o realizare de artist dar
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
-l mai botezi? Să-i zici Păsări-Lăți Lungilă, mi se pare că e mai potrivit cu năravul și apucăturile lui”. Grotescul este mai accentuat, mai greu suportabil de cititor la François Rabelais, pe când la Creangă avem de a face cu un grotesc jovial, care provoacă un râs senin, reconfortant. Migala lui Creangă este totuși tehnică. Este o realizare de artist dar și de artizan. Harap-Alb a înșirat o adevărată litanie a Omului Universal, o evocare treptată și incandescentă a lui, sub aspectul
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
cu capacități extrasenzoriale, sunt mărci ale utilizării comicului în Povestea lui Harap-Alb, ca formă de discreditare a influenței urâtului și ca modalitate de metamorfozare a textului dintr-un scenariu tragedian, de groază, în unul ilarian; cu alte cuvinte, naratorul preface grotescul în comic. În cele mai multe și mai importante sistematizări și teoretizări filosofice din spațiul european și nord-american de cultură, comicul este recunoscut drept o categorie estetică, ce exprimă ambivalența condiției umane. Astfel, se constată cu ușurință că, pe de o parte
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
sens pe care inflexiunea vocală îl subminează. Opera lui, ieșită din cea mai mare irecuzabilă matrice populară, contaminat și mai cu seamă eliberator optimistă, învață pe oameni îndeosebi dragostea de viață chiar sub forme de care putem râde, sub formele grotescului. Creangă râde din toată inima, dar dintr-o inimă bună, largă și îngăduitoare, râde de semeni, de ființe care îi seamană lui însuși și râde de sine, cum ar râde oricare altul. Râsul în opera sa nu pedepsește, nu cenzurează
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
societate, o anumită profesiune, o mânie individuală; râsul lui e o petrecere pe seama limitelor naturii omenești, care sunt în primul rând limite proprii, ale celui care râde, și numai în al doilea rând sunt și ale altora. Himericul învăluit în grotescul arhaic constituie un fundament imagistic predominant în creația fantastică a prozatorului I.Creangă, conservator al mitologiei biblice precum și a celei folclorice, pe care le exploatează în formatul pur, neprelucrat artistic, transpunându-le în epic prin intermediul unor tehnici tradiționaliste bazate pe
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
jian. Mulți, mi-am dat eu seama, erau curioși să vadă cum acoperiseră cei de la pompe funebre rana mortală. „Dumnezeule mare!“, i-am auzit șoptind clar Între ei. Sinceră să fiu, eu Însămi am fost șocată să văd cât de grotesc mă pregătiseră pentru a-mi face intrarea În moarte. În jurul gâtului mutilat Îmi legaseră o eșarfă argintie lucioasă cu o fundă imensă. Arătam ca un curcan garnisit cu folie de aluminiu, gata să fie băgat la cuptor. Ba mai rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
durmentație... Ji doduji, univerzul ajesta oscur îmi e fameliar... nu pot afirma gă-i gunosc detaliile, dar amsanblul îmi face impreșia de ceva deja văjut, gare mă toropejte, mă gufundă în zomn... Nemaiatașându se de cuvinte, eliberată parțial de servituțile trivialului, grotescului sau macabrului, imaginea se desprinde...” Se” desprinde din sclipirea ochilor tăi, profilându-se vag și plăcut - ca un corp evanescent de ceață colorată, născut brusc în miezul minții tale - în fața ochilor tăi ... trece o clipă prin cameră, ca un rățoi
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
ale cărui vârfuri ascunse străluceau prin singura ei fereastră. Nu era o cameră frumoasă și probabil că ar fi părut complet neinteresantă de n-ar fi fost sculpturile. Sculpturile erau hidoase. Asta nu pentru că ar fi fost grotești, fiindcă și grotescul, măiestrit lucrat, devine frumos. Nu pentru că subiectele lor ar fi fost hidoase - chiar și capetele urâte pot fi emoționante atunci când sunt lucrate cum trebuie. Sculpturile erau pur și simplu - și fără urmă de îndoială - extrem de urâte, părând să nu aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
adorat pentru eternitate, până la nebunie...”, „Nae mă traduce”. Verva Miței, vulgaritatea ei justifică legătura cu vechile personaje comice pe care o face I. Constantinescu: „Mița e construită după tiparele mimusului străvechi: vulgară, violentă, nu fără un anume farmec al comicului grotesc. Ca și alte personaje ale comediilor Mița face parte din categoria păcălitorilor-păcăliți: pitorescul ei nu se explică numai prin descendența mimică a personajului și desigur, în mai mare măsură prin meridionalismul ei”<footnote I. Constantinescu, op. cit., p. 168. footnote>. Vociferările
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
comice, soțul (bărbatul) păcălit, încornoratul. Caracterizând statutul încornoratului în opera caragialeană, I. Constantinescu îl califică drept modern: „tipul încornoratului este la Caragiale un tip modern: el indică începutul unui proces de înstrăinare a omului și sensul unui comic în care grotescul împrumută unele nuanțe absurde”<footnote I. Constantinescu, op. cit., p. 159. footnote>. Trahanache, Jupân Dumitrache, Pampon și Crăcănel sunt „încornorați fără ieșire” ca și spațiul căruia îi aparțin. Tipul este ilustrat cum nu se poate mai potrivit de Zaharia Trahanache - o
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
teatrul - astfel se poate defini specificul viziunii lui Caragiale ca dramaturg. În această privință, opera sa este o excepțională cronică a evoluției burgheziei, prezentată în toată gama de viziuni comice: de la cronica binevoitoare până la satiră și de la simpla caricatură, la grotescul monstruos: „simt enorm și văd monstruos”, zice Caragiale. Având simțul și gustul comicului enorm, Caragiale sa îndreptat cu deosebire spre caricatură. Despre aceasta, Paul Zarifopol notează: „Caricatura în opera lui Caragiale este îndeobște [...] amuzantă. Caragiale a fost un demon al
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
morții” Făcând parte din categoria ordinarului, noțiunea de dezgustător opune - conform lui Rosenkranz grosolănia animatului, atrăgătorul hidosului. Prin grosolănia sa, dezgustătorul provoacă neplăcere, prin mortificare inspiră groază, iar prin hidoșenie-scârbă, aspecte și sentimente implicate deopotrivă în macabru ca și în grotesc. De altfel, grosolanul displace mai ales prin “ caracterul inform al masei sale”, de aceea mișcările sale vor fi greoaie, stângace și chiar brutale, aspecte ce fac din grosolan o “pârghie importantă a comicului gros”. La rândul său, hidosul, ca diformitate
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
serios al realității este deseori persiflat de “exuberanța parodică a arbitrarului” specifică burlescului. În interpretarea lui Al. Ciorănescu, burlescul “își propune ecuații între abstract și concret - dar un concret ales la nivelul cel mai scăzut cu putință - reunind nobilul cu grotescul și frumosul cu urâtul” (Barocul sau descoperirea dramei). Repertoriul burlesc - gesturi indescriptibile, înclinări, salturi, grimase și farse - prezintă interes atâta timp cât aceste elemente specifice pantomimei sunt în mișcare și în contrast cu ambianța lor. Pantomima, caricatura veselă sau vodevilul comic sunt îndrăgite mai
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]