2,429 matches
-
scut, Doar ocrotit de Sfântu-n toate, de toate care-s la trecut. 11 august 2004 „La plăcinte, înainte, Iar la trudă înapoi!” Iată-n câteva cuvinte Ce cangrenă roade-n noi. „Ce-i în gușă, și-n căpușă”, Dar de gușa este goală Și nu-i truda ca țepușă, În căpușă e răscoală. Am trudit precum părinții - Poate puși în rând cu sfinții; Ei mi-au dat de la născare Dorul de sacrificare. Zi prostului că-i om deștept, „Că ți-ai
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
pregătea totuși să primească În cuibul ei zglobiu toate cele trei țevi umflate În extaz și toate cele șase clopote care se agitau În aer; puiul golaș și auriu Își căscă din ce În ce mai nerăbdător ciocul său arămiu spre ele, Își pregăti gușa uriașă ca să Înghită Întreg conținutul revărsat de acea uriașă pasăre-tată; paiele și ierburile și penele din cuib se umeziseră din nou, cochiliile de melci se târau și ele prin iarbă, deodată Însă Mașa se trezi din beție auzind glasul vizitatorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
istoria este încă o dată ocultată de actorii ei: unii au de apărat „eroice experiențe personale” sau niscaiva certificate de revoluționar și buticul aferent; alții nu vor să fie deconspirați, iar alții se tem să nu fie arătați cu degetul. Din gușile lor, toți secretă aceeași iluzie lăptoasă. Eu ce pot să fac aici, măi frate? Mai nimic, decât să izolez perioada asta „istorică” și să înfig în ea un par cu o tablă: „Trecut radioactiv! Pericol de contaminare!”. N-are rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
este a purta fustă înfoiată și ciuboțele galbene. Găinărița cea desculță n-a știut să găsească vorbe de mulțămire, numai s-a făcut roșie și și-a plecat ochii spre degetele picioarelor; iar boierul, râzând ușurel, a apucat-o de gușă ș-a lovit-o încetinel cu palma peste obraji... Când s-a arătat prin odăile de dindos, Cristina, fata pândarului, cu fusta ei înfoiată și cu ciuboțele galbene, a băgat-o numaidecât în samă Alexa, vechilul cel bărbos al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
afară. Te duc la Urgență la St Martin’s. — E-n regulă, am spus eu, și mi-am golit paharul. Nu e nimic rupt. Pare doar mai rău decât e în realitate. Trebuie să recunosc că arăta groaznic - ca o gușă vulcanică. Și mi se părea că fața îmi era sfâșiată de la maxilar până la ochi. Orice mi se putea întâmpla acolo. Am auzit scrâșnetul cartilajului când am închis gura. Aud zornăitul țesuturilor când întorc capul. Un căscat ar fi o idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
proprietar în satul unde locuiam, unul dintre fruntașii de odinioară ai așezării. Ieșea (îl scoteau) în înserat „la șosea“. Stătea pe o buturugă de stejar, pe care i-o adusese unul pe care-l botezase prin ’30, și contempla, cu gușa sprijinită în baston, mersul lumii pe șoseaua ce străbătea satul. Îl priveam de câte ori treceam pe acolo lung, iscoditor, dând să descopăr în ființa lui ceva care să mă înspăimânte. Mă făcea să plâng mai mult, văzând dâra de urină care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Domnului Hristos? Dacă Iisus a spus că păsările cerului nu muncesc, atunci apostolul cum Îndrăznește să spună că muncesc?” Își spuse masterandul. Oliver a căutat să pună În practică preceptele lui Iisus: săptămâni Întregi a umblat pe câmp, umplându-și gușa cu semințe de in și floarea-soarelui... Și-a clădit un cuib din rămurele, din lut și paie Într-un stejar Înalt și a Înnoptat acolo multă vreme. Seara Își făcea culcuș, ascunzându-și capul subsuoară, iar dimineața, după ce Înălța un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și nici nu arau. Și nici nu-și adunau grâne În hambare. După cum nu munceau nici crinii sălbatici de pe câmp... Da, Învățătura lui Pavel Îndreptase lumea pe calea rătăcirii. Vrabia, zicea Oliver, nu-și făcea hambare cu grâu fiindcă În gușa ei nu Încăpeau mai mult de zece boabe. Pe când omul, da. Hălăduind pe câmp, masterandul ajunsese la concluzia că munca e o prostie, iar grija omului pentru ziua de mâine o nebunie. După părerea sa, orice copac, orice animal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
aminti vag de jeturile de apă ce țâșneau din toate părțile, dar și de mulțimea adunată În cerc care-l privea de pe margine și de guguștiucii ce se fugăreau unul după altul prin crengile răchitei aplecate peste mese, gângurind cu gușile umflate, precum și de copiii ce se apropiau de bazin, arătându-l cu degetul. Medicul Își mai aduse aminte, de asemeni, și de monumentul lui Cuza, ce se afla undeva În dreapta sa, precum și de un chelner, Îmbrăcat În redingotă, ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Bikinski. „Păi ar avea vreun rost să-i zgândăr cu vorba mea pe cei absenți?” Spunând acestea, starea de depresie a lui Noimann se accentuă. Ciripitul vrăbiilor, pleoscăitul apei din havuz, precum și gânguritul guguștiucilor ce se fugăreau, umflându-și mereu gușile, pe acoperișul de olane al terasei Îl aduse Într-o stare de muțenie. Noimann se pleoști și se adânci În sine. Ceilalți Îl Întrebau câte ceva, dar medicul Îi privea absent. La ora șase și un sfert, Noimann făcu un semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
spuse cu patimă de câteva tinere (40-45 ani) cliente ale firmei Neckermann deja bete, dar și chicotelile celor câteva manechine ale fabricilor de confecții din toată țara venite la „contractări“ Împreună cu directorii și șefii lor contabili care râdeau gros, din guși. La una din mesele lungi, timp „fileu“ se vorbea franțuzește, era expus steagul „bleublancrouge“ și se degustau mere Crețești cu cașcaval Dobrogea și Cabernet - Sauvignon de Murfatlar. Aceasta era o masă festivă (nu tovărășească) În jurul căreia se Învârteau vreo opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cum să se păzească de această primejdie. Urmându-i sfaturile , el a strâns în drum o sumedenie de ierburi umplându-și urechile cu ele; apoi a ascultat la cântecul păsărelelor și constatând că, deși, le vedea căscând ciocurile, umflându-și gușile și înfoindu-și penele, nu putea prinde nici o notă. A fost mulțumit de apărarea sa și s-a îndreptat spre lac. Acesta era mic dar adânc și avea apa atât de limpede și de liniștită încât îi puteai vedea fundul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
dezinvolt. Când se întoarse, Healy se ținea strâns de bar. Genunchiul lui Danny atinse accidental coapsa muzicantului - era doborât de tensiune. — Cât de bine l-ai cunoscut, Coleman? Fața lui Healy era acum trasă și sub barbă îi apăruse o gușă. — Am stat de câteva ori la taclale de Crăciun, chiar în barul ăsta. Chestii banale - despre noul disc al lui Bird și despre vreme. Ai vreo idee cine a făcut-o? — Doar un fir spre un suspect. Unul înalt, cărunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
era s-o pățim lată! Crăcănel, profesorul de Științe naturale, pe numele lui adevărat Octav Anastasescu, fusese poreclit astfel din pricină că era mic, gras, cu burtă, și mergea crăcănat. Era ras complet atât pe față, cât și în cap. Avea o gușă enormă, ce-i mai atrăsese și supranumele de Pelicanul sau Babița, firește, în legătură cu specialitatea lui de naturalist. Toată lumea îl știa, însă, de Crăcănel, iar foarte mulți elevi nou-sosiți habar n-aveau care e numele adevărat al profesorului și-l cunoșteau
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
făcuse Marinescu Gheorghe ― mi se pare că venise fără număr ― și Crăcăneî o poftise pe maică-sa la ora de dirigenție, ca să stea de vorba cu ea, așa după cum era obiceiul. De-abia terminase de făcut apelul și-și mângâia gușa, când se deschise ușa și intră o cuconiță tare nostimă, elegantă și parfumată. Ne-am ridicat respectuoși și admirativi în picioare. Dirigintele, cu ochii rotunjiți de plăcere că va sta de vorbă cu o persoană atât de drăguță, care desigur
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
chauffer", a încălzi, pe franțuzește! Și de aici a ieșit o întreagă încurcătură, că hotelierul a înțeles telegrama cu totul altfel de cum se gândise doamna... și a crezut că domnul dorește... ― Destul! țipă Cracănel înroșindu-se la chip ca o gușă de curcan. Destul! Restul să faci bine să i-l povestești lui tat'tu și să-i spui că-l rog să-mi scrie un bilet, dacă i-a plăcut această anecdotă deocheată și plină de neobrăzare. Lecția viitoare, dacă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Care Lică?. . . Lică vărul! Lică Trubadurul?. Ce căuta acolo? Pe cât știu oamenii valizi erau la război. . . Lică Trubadurul organizator de rechiziții?. . . Lică dezertorul?. Bine că știu!. Când mi-o mai face cu ochiul. Lina se roși și se înecă în gușa ei îndesată, așa cum făcea când era nemulțumită. Dar încercă să râdă. - Lasă-1 în pace, Nory! Zău, lasă-1! Să nu-i spui! Mă amărăște tot pe mine pe urmă. Era în spital la evacuare, bolnav de tifos Când s-a vindecat
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mere coapte Dulci de zi, ba dulci de noapte Și pe stîngu-s și pistrui ! Buzele-s ulcioare pline Ce-n hangița-aduce must Mă îmbăt, sînt treaz, te gust Cît în brațe te-oi mai ține Berze-n sud își poartă gușa Ploi cu frunzele valsează Cât pe câți îi enervează Că e vremea să-nchid ușa... Șuier Pe-un peron, în lung de gară Unde timp nu mai există După dragostea de-aseară Ochii tăi nu cer, insistă Să nu plec
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de care se agățau roți lucitoare în lumină. Cerca parcă să prindă muștele muzicale suflate din instrumente. De la spectacol ieșeam plin de o emoție curată. Peste acoperișe cerul așternea teroarea unor nori ale căror burți violete se înfuriau ca o gușă de cocoș. Deasupra turlelor unei biserici evolua un zbor de porumbei. Părea că sub cer plutesc petale străvezii care strălucesc ireal în soare. Un joc naiv și delicat de artificii conjura furtuna să se depărteze, pierzîndu-se sub imensitatea norilor ca
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
domnițe care tindea mîneci largi spre cerul inversat. Pe deasupra înota, argintat de vreme, un crap. Sub sălcii pîrîiau scîntei. Apoi părerea de lumină era schimbată de vîrteje. Dihanie iscată în mister, pe unde se legăna un trunchi putregăit. Zimțată de gușa brotăcelului, doar tăcerea păzea pacea în livadă. - Să mergem în salonaș, cîrîi fericit Goilav. Tresării. - N-ar fi mai bine să rămînem aici? - Atunci mă duc să pun de cafea. Coana Sofica va scoate și șerbet din borcanul pe care
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
bătrînul dispăru sub copaci. Pe masa din scînduri geluite se afla o coală de hîrtie. Într-un colț, Goilav avea o însemnare: „Azi am ascultat un ciripit de păsăruică. N-am văzut-o, dar am înțeles că-și gîngurea din gușă dragostea.” Cînd, toamna, conteneau ploile, Goilav își lipea de geam profilul cabalin ca să contemple cireșul de sub streașină. Cu clonțișor subțire ca de ac, mută, o păsărică se pitea pe sub frunzișul care lucea de apă. Foarte demult, într-o astfel de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și penele din târtiță semețe; amestecate, oi cu miei, vaci cu viței, căprioare cu iezi și un cerb cu niște coarne falnice, În care neînfrânata fantezie a stăpânului casei m-a pus să pictez ciocănitori cu capul roșu, dumbrăvenci cu gușa verde-albăstruie și pestriță; pe spinarea cerbului, două veverițe și o ghindă; toate orătăniile se uitau la ciobănița din mijlocul pajiștii. Picioarele le ține drepte ca la armată. E Încălțată cu șosetuțe albe și pantofi negri, cu catarame aurii. Poartă veșminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai dezgolite, mai ațâțătoare decât prima dată. Toate acestea, Însă, se Întâmplaseră cu câțiva ani În urmă. Cu o vară Înainte, fuseseră din nou s-o vadă pe circăreasă. Se Îngrășase, țâțele dădeau să iasă din hamurile cu sclipici, făcuse gușă și burtă. Șarpele Își Îngroșase și el trupul, iar femeia nu izbutea să le stârnească la fel de mari fiori ca prima oară. De aceea, chiar dacă Îi Încerca puțin mâhnirea, Își spuseseră În acea duminică plină de soare că ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nou, Împletită cu iubirea de tradiție și la care eram invitat să colaborez și eu, deocamdată numai prin dactilografierea textelor, dar cu Îmbucurătoarea perspectivă de a participa la alcătuirea rubricii de sport; am aflat că În vara asta vrăbioii au gușile zbârlite, ceea ce e semn negreșit de iarnă grea; nea Mitu Păcătosul se Îmbolnăvise, abia ieșea din curte până la poartă, pleoapele Îi erau pline de puroi și plângea cu lacrimi mari de singurătate și de apropierea morții; Primarul a convocat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iubire neîmpărtășită, precum și În concordanță cu ferme principii filozofice, În timp ce se afla În serviciul de gardă - singura misiune de luptă pe timp de pace -, și-a tras un glonț În cap cu arma din dotare; meteorologul satului prognozează - pe baza gușilor zbârlite ale vrăbioilor, a desimii perișorilor galbeni de pe perechea de picioare dinspre spate a cărăbușilor ori din zborul neobișnuit de razant al libelulelor - că ne așteaptă o iarnă grea, viforoasă, geroasă, cu zăpezi fioroase până peste streșini, ca În copilăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]