1,454 matches
-
multă credibilitate. Pe lângă decesele provocate, aceste acțiuni au determinat o creștere a gradului de tulburare socială și violență, care a depășit adesea pragul atins În timpul războiului civil de după revoluție. Milioane de oameni au plecat către orașe sau spre frontiere, infamul gulag și-a sporit considerabil proporțiile, starea de răscoală continuă și foametea au devastat zonele rurale și mai mult de jumătate dintre animalele din țară (inclusiv vitele de povară) au fost măcelărite. În 1934, statul „câștigase” deja războiul cu țărănimea. Dacă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Mihail Bahtin. A făcut traduceri și din literatura pentru copii, precum și basme rusești, ucrainene, lapone, tuvine. De succes s-a bucurat Călătoria diletanților de Bulat Okudjava (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducere). Pentru tălmăcirea unei scrieri dificile cum este Arhipelagul Gulag (I, 1997, III, 1998) de Aleksandr Soljenițân a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. Traduceri: Valentin Kataev, O pânză în depărtare, București, 1967; Cinghiz Aitmatov, Vaporul alb, București, 1972, Cocorii timpurii, București, 1977, Cântecul stepei, cântecul munților, București
ILIESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287520_a_288849]
-
Okudjava, Călătoria diletanților, postfață Ion Vasile Șerban, București, 1985, Întâlnire cu Bonaparte, București, 1999; Viața și isprăvile sultanului Az-Zahir Baibars (roman popular arab), București, 1987; Dostoievski despre literatură și artă, București, 1989 (în colaborare cu Albert Kovács); Aleksandr Soljenițân, Arhipelagul Gulag, postfață Al. Paleologu, I, București, 1997, III, București, 1998; Pascal Quignard, Sexul și spaima, București, 2000; Arkadi și Boris Strugațki, Orașul damnat, București, 2002; Arkadi Avercenko, Farsa lui Mecena, București, 2002; N.V. Gogol, Teatru, București, 2002; Nadejda Mandelștam, Fără speranță
ILIESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287520_a_288849]
-
Ciorbă, Adrian T. Sârbu, Traian Ștef, Ioan Moldovan, Biografia unei cărți: „Fenomenul Pitești” de Virgil Ierunca, F, 1990, 7; Ion Buzera, Infernalul Pitești, R, 1990, 6; Elena Ștefoi în dialog cu Virgil Ierunca, CNP, 1990, 48; Gabriel Dimisianu, Cărți despre gulagul românesc, CC, 1991, 1; Nicolae Manolescu, Crimă și pedeapsă, RL, 1991, 3; Mihaela Șchiopu, Itinerariul publicisticii românești a lui Virgil Ierunca, JL, 1991, 15-18; Alex. Ștefănescu, Adevărul, tot adevărul și numai adevărul, RL, 1991, 36; Ion Buzera, Panteonul imposturii, R
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
lucrări, Închisoarea noastră cea de toate zilele (I-V, 1991-1997), un excelent memorial, poate cel mai complet și mai amplu din câte s-au scris la noi despre universul concentraționar. Autorul a intenționat să alcătuiască „un dosar de mărturii despre gulagul din România”. Dispunând de o memorie excepțională a figurilor, a numelor, a spațiilor, el descrie închisorile prin care a trecut (Jilava, Timișoara, Oradea, Pitești, Aiud) cu cea mai mare minuțiozitate, până la a le reprezenta prin scheme și planuri, cu precizia
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
guvernului basarabean, dintre care doi chiar foști deputați ai Dumei de Stat în Rusia țaristă și doi reprezentanți ai minorităților naționale (un ucrainean și un grec). În ciuda vârstei înaintate, fiind acuzați de înaltă trădare, aceștia au cunoscut foarte repede calvarul „Gulag“-ului, mulți dispărând din viață la scurt timp după deportare. Este vorba de Alexandru Baltaga 41, Constantin Bivol 42, Vladimir Bodescu 43, Ștefan Botnariuc 44, Teodosie Cojocaru 45, Ion Codreanu 46, • O situație similară a existat și în alte republici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în ziua de 27 martie 1918, dar a activat ulterior în cadrul Primăriei municipiului Chișinău. A doua zi după intrarea trupelor sovietice, Balamez a fost arestat, A fost arestat la 25 iulie 1940 și a reușit să scape cu viață din „gulag“-ul sovietic (Colesnic, Sfatul Țării, p. 106; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1889 în satul Cărpineni (Chișinău). Absolvent al Școlii de Ofițeri din Pskov și al Școlii Superioare de Documentare și Științe Administrative din București. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fiind încarcerați alături de figuri reprezentative ale elitei românești 58. Dintre aceștia, semnificative sunt cazurile lui Pantelimon Halippa 59, Ștefan Holban 60, Daniel Ciugureanu 61, Ion Pelivan 62, Ion Rășcanu 63, • A se vedea, în acest sens, Vasile Țepordei, Amintiri din Gulag, București, 1992; C. C. Giurescu, Amintiri, București, 2000; Gheorghe Ciugureanu, Un mormânt-simbol, în „Arhivele Sighet“ (București), vol. 1, București, 1995, p. 324-326. • Născut în 1883 în satul Cubolta (Soroca). Și-a făcut studiile la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Comunist 2. Pactul a fost respectat în mare măsură de ambele părți până la 14/15 mai 1948, când Ministerul de Interne a început arestări masive în rândurile legionarilor, îndeosebi a activiștilor. Mulți dintre ei au fost prinși și aruncați în Gulagul românesc, de unde unii au ieșit în anii ’50, alții abia în 1963-1964, nu puțini găsindu-și sfârșitul în gherlele comuniste. Cei care au scăpat de arestare în primăvara anului 1948 au încercat să se reorganizeze atât la vârf, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București, 1999; Cine l-a ucis pe Marx?, București, 2001; Enigme în orașul nostru, București, 2001; Rață cu portocale, București, 2002; Vacanță în infern, I-II, București, 2003; Creșterea iguanelor de casă, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, Poezia gulagului universitar - Horia Gârbea și Cristian Popescu, PSS, 1993, 9; Sebastian Vlad Popa, Charles Bovary sunt eu, TTR, 1995, 3-4; Călin Căliman, Texte, pretexte, subtexte, contexte, Alceste, Aneste..., CC, 1995, 1-2; Dan Silviu Boerescu, Horia Gârbea, personaj și autor, CNT, 1996
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
și din alte părți); și, nu În ultimul rând, Simpozioanele de la Sighet (care, de-a lungul anilor, au fost particularizate cronologic pe diferitele etape ale represiunii comuniste În România, dar și În alte țări-satelit ale Moscovei). Foarte puținele cursuri despre Gulag și istoria recentă care există În câteva universități din România (la facultăți de istorie, jurnalism, litere) Încearcă și ele să atragă atenția studenților asupra destructurării mecanismelor de manipulare În comunism și În postcomunism. Acestor instituții li se adaugă - cu semnul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pozitivismul modernist. Comunismul a formulat ideea luptei de clasă, ideologia după care o singură clasă (cea proletară) are sarcina de a prelua puterea și de a le anihila pe toate celelalte, distrugându-le material și economic, psihologic și fizic, prin Gulag, domicilii forțate, clinici de boli mentale și alte sisteme de radiere a „dușmanului”. Chiar dacă societatea comunistă a dispărut, reflexul de negare a alterității a rămas Încă activ, dacă ne gândim, În România actuală, la diverse forme de incomprehensiune sau de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
diferite clici politice Încercau să-l impună. Sistemele totalitare au ca obiectiv introducerea unui model unic la toate nivelurile societății. La nivelul claselor sociale e vorba de predominanța („dictatura”) unei singure clase - proletariatul -, celelalte trebuind să fie distruse, inclusiv prin Gulag; la nivelul politicii - partidul unic, opus pluripartidismului; la nivelul culturii - o singură filosofie și o singură știință, cea marxistă; la nivelul individului - omul nou, cetățeanul comunist. Să ne aducem aminte cum, În anii ’50 ai secolului XX, a fost impus
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
desigur, dar ei nu reprezintă toată societatea românească. Ruxandra Cesereanu: Reeducarea nu a reușit În România În forma ei brutală, ci Într-o formă rafinată și insidioasă (prin frică și supunere ideologică, În primul rând). Ceea ce s-a realizat prin Gulag a fost exterminarea creierelor libere Într-o primă etapă, dar ceea ce s-a izbutit din 1964 până În 1989 a fost un dresaj performant. Ei bine, intenționez să arăt cum a avut loc acest dresaj și ce se poate face pentru ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
așa. Ruxandra Cesereanu: Am uitat să amintesc un moment foarte important, radical, de opoziție autohtonă față de regimul comunist: luptătorii din munții României, câteva sute, atâți câți au fost ei, cel mult o mie. Această rezistență a existat În paralel cu Gulagul, pentru că ultimii luptători din munți au fost capturați și executați În 1962. Corin Braga: De aceea nici nu au fost reeducați... Mihaela Ursa: Susțin observația Sandei că ar trebui departajate tipurile de reeducare. Mi se pare, Ruxandra, că vorbești În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Piteștiului). Și atunci i-au omorât, fiindcă nu i-au putut lobotomiza. Am spus doar că atunci când deținuții au ieșit din Închisoare, lumea presupusă a fi liberă era de fapt atât de timorată și hărțuită de ceea ce se Întâmplase În Gulag și de teroarea de afară, Încât dresajul a izbutit În cele din urmă. Spaima de Gulag și presiunile Securității, apoi ritualurile ideologice obligatorii, nu În ultimul rând delațiunea și frica de a fi turnat au făcut ca reeducarea să reușească
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
atunci când deținuții au ieșit din Închisoare, lumea presupusă a fi liberă era de fapt atât de timorată și hărțuită de ceea ce se Întâmplase În Gulag și de teroarea de afară, Încât dresajul a izbutit În cele din urmă. Spaima de Gulag și presiunile Securității, apoi ritualurile ideologice obligatorii, nu În ultimul rând delațiunea și frica de a fi turnat au făcut ca reeducarea să reușească și chiar să fie acceptată prin pasivitate. La urma urmei, au murit sute de mii de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ultimul rând delațiunea și frica de a fi turnat au făcut ca reeducarea să reușească și chiar să fie acceptată prin pasivitate. La urma urmei, au murit sute de mii de deținuți politici, În aproape douăzeci de ani (1945-1964), etapa Gulagului clasic, iar luptătorii Înarmați din munți au fost și ei anihilați În zece-cincisprezece ani. Iar cei care nu cunoscuseră Închisorile, dar știau ce se Întâmplă acolo, au ales ca de la un punct să nu se mai opună, să nu mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu mai protesteze, pentru a fi lăsați În pace. Chiar dacă „mohicani” au mai existat pe ici, pe colo, aceștia erau rara avis. Înșiși deținuții politici eliberați au dorit să fie lăsați În pace. Rareori povesteau familiei despre viața lor În Gulag. Evitau să vorbească, În general, sau vorbeau doar Între ei, ca Între niște inițiați, despre maleficiile din Gulag. Iar unii au fost atât de hărțuiți Încât, din păcate, au acceptat chiar colaborarea cu Securitatea. Dar au fost puțini, totuși. Turnătorii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceștia erau rara avis. Înșiși deținuții politici eliberați au dorit să fie lăsați În pace. Rareori povesteau familiei despre viața lor În Gulag. Evitau să vorbească, În general, sau vorbeau doar Între ei, ca Între niște inițiați, despre maleficiile din Gulag. Iar unii au fost atât de hărțuiți Încât, din păcate, au acceptat chiar colaborarea cu Securitatea. Dar au fost puțini, totuși. Turnătorii de marcă s-au ales dintre cetățenii fideli regimului comunist. Ștefan Borbély: Uite, eu am trăit povestea aceasta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
organe de difuzare a modelului concentraționar... Eu așa am Înțeles. Ruxandra Cesereanu: Îmi atribui idei false și chiar contrare a ceea ce susțin eu. Ai Înțeles greșit. Ar fi un paradox și o absurditate ca, după ce am scris o carte-sinteză despre Gulag, despre memorialistica Închisorilor din România, În care am demonstrat și cum s-a cedat, dar mai ales cum s-a rezistat În Închisorile comuniste, să vin acum cu o teorie prin care să susțin că deținuții politici au fost reeducați
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceea au făcut Închisoare, fiindcă erau refractari la spălarea creierului și la implantul ideologic. Să o iau de la capăt, deci. Regimul comunist din România a inițiat un proiect de dresare și reeducare a populației atât În Închisori și lagăre (În Gulag), cât și În afara lor, pe cei presupuși a fi rămas liberi. Proiectul de interior a eșuat (el a izbutit doar la Pitești și Gherla, Într-o perioadă anume, și la Aiud), În schimb proiectul la nivelul Întregii populații a reușit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Închisoare au format niște insule tăcute, care abandonaseră protestul, fiindcă erau timorați de ceea ce pățiseră. O parte dintre ei, o minoritate, fuseseră reeducați și aveau reacții schizoide. Alții, foarte puțini, mai aveau totuși curajul să povestească ce se Întâmplase În Gulag. Existau, prin urmare, trei tipuri de deținuți eliberați din Închisori: tăcuții nereeducați (majoritatea), „limbuții” nereeducați (care povesteau pătimaș despre Gulag și Își manifestau anticomunismul) și reeducații (dintre care, o parte, au devenit colaboratori ai Securității). Răspund acum la un alt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
minoritate, fuseseră reeducați și aveau reacții schizoide. Alții, foarte puțini, mai aveau totuși curajul să povestească ce se Întâmplase În Gulag. Existau, prin urmare, trei tipuri de deținuți eliberați din Închisori: tăcuții nereeducați (majoritatea), „limbuții” nereeducați (care povesteau pătimaș despre Gulag și Își manifestau anticomunismul) și reeducații (dintre care, o parte, au devenit colaboratori ai Securității). Răspund acum la un alt reproș: nu m-am referit la intelectualitate, la intelighenție, ca fiind reeducată; În orice caz, chiar dacă și printre intelectuali au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale opozanților, fragmente din literatura lor anticomunistă etc. E clar că reeducarea nu a izbutit neapărat la nivelul intelectualității, ci la nivelul maselor. Deși, pe de altă parte, există contraexemplul Noica; dar contraexemplul Noica există pentru că Noica a trecut prin Gulag și a fost hărțuit cu tenacitate până când a cedat (a cedat interior, asta vreau să spun, Întrucât, din fericire, Noica nu a devenit delator, a refuzat așa ceva). Tu spui că nu a fost reeducat. După mine, Noica este, din păcate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]