1,485 matches
-
ing. Dumitru Răchitan (Gură Văii, Oltenia), Președintele Asociației Culturale Române, cel care gândește, organizează și dirijează toate activitățile Câmpului Românesc de la Hamilton ; Dna Emilia Răchitan, economist (Turnu-Severin) ; Dna tehnologist Neli Cornea (Turnu-Severin), care ne-au răsfățat cu bucate alese și gustoase ,,ca la mama acasă’’. Aici întâlnim vechii prieteni sociologul Cristian Medelean, din Țară Moților și pe poetul și publicistul basarabean din Vadul- Leca Iacob Cazacu-Istrati ; Dl. ing. Aurel Olteanu (Giurgiu-București) ; Dna prof. Anca Olteanu (Sibiu) ; fiul lor, Daniel Olteanu (pe
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
549 din 02 iulie 2012. 2 iulie 2012 Din ciclul „DEFINIȚII” „Un goût d’éclosion et de choses juteuses” („La verger”) Anna de Noilles, comtesse de Brancovan FERICIREA Fericirea este o pară zemoasa Îmi înfig dinții în ea - e pură, gustoasă, Un pic amară, uneori, Că soarele strivit de nori... Și, apoi, fericirea mai este... REALITATEA ... Citește mai mult 2 iulie 2012Din ciclul „DEFINIȚII”„Un goût d’éclosion et de choses juteuses”(„La verger”) Anna de Noilles, comtesse de BrancovanFERICIREAFericirea este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
Și, apoi, fericirea mai este... REALITATEA ... Citește mai mult 2 iulie 2012Din ciclul „DEFINIȚII”„Un goût d’éclosion et de choses juteuses”(„La verger”) Anna de Noilles, comtesse de BrancovanFERICIREAFericirea este o pară zemoasăîmi înfig dinții în ea - e pură, gustoasă,Un pic amară, uneori,Ca soarele strivit de nori...Și, apoi, fericirea mai este...REALITATEA... ÎI. PE CERUL MINȚII MELE, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 510 din 24 mai 2012. Cristina LILA sus, pe cerul minții mele mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
februarie 2012. Cristina LILA poeme 28 februarie 2012 Din ciclul „DEFINIȚII” „Un goût d’éclosion et de choses juteuses” („La verger”) Anna de Noilles, comtesse de Brancovan FERICIREA Fericirea este o pară zemoasa Îmi înfig dinții în ea - e pură, gustoasă, Un pic amară, uneori, Că soarele strivit de nori... Citește mai mult Cristina LILA poeme 28 februarie 2012Din ciclul „DEFINIȚII”„Un goût d’éclosion et de choses juteuses”(„La verger”) Anna de Noilles, comtesse de BrancovanFERICIREAFericirea este o pară zemoasăîmi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
strivit de nori... Citește mai mult Cristina LILA poeme 28 februarie 2012Din ciclul „DEFINIȚII”„Un goût d’éclosion et de choses juteuses”(„La verger”) Anna de Noilles, comtesse de BrancovanFERICIREAFericirea este o pară zemoasăîmi înfig dinții în ea - e pură, gustoasă,Un pic amară, uneori,Ca soarele strivit de nori...... VI. UN FULG DE ZĂPADĂ, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012. UN FULG SE ZĂPADĂ O pană de înger mi-a căzut la picioare - Era
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
pâine uriașă, pe care, cu cât o frângi, sporește și se înfrupta cât mai mulți din ea, fără să se împuțineze. La ce bun o bucurie gustata de unul singur? Te saturi repede și chiar ți se apleacă. Aroma pâinii gustoase străbate aerul și face să palpite nările. Încântă privirile. Cu ce plăcere o împărți celor din jur! Cred că truda frământatului și a coacerii are drept răsplată această comuniune care-i strânge pe toți în jurul mesei și-i satura. Atunci
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357147_a_358476]
-
începu să tragă vinul. Cu degetul mare astupă orificiul tâlvului și deșertă într-un canceu vinul rubiniu. Puse la loc tâlvul, a luat canceul de toartă și urcă scara. Se îndreptă spre masă, lăsă vasul pe ea. -E rece și gustos! Mă duc să iau și cănile de vin. Bătrânul se îndreptă spre bucătăria de la mijlocul casei și se întoarse cu trei căni din lut ars înflorate cu motive naționale de diferite culori. Le așeză pe masa lustruită de vreme și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > DRUMUL POEZIEI SPRE ÎNDUMNEZEIRE Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cuvântul civilizat în grecește înseamnă domesticit, cultivat, altoit, pentru a produce roade mai hrănitoare și mai gustoase. Omul civilizat ar fi omul altoit, acela care se altoiește el însuși și altoirea se face cunoscând. Cu privire la necesitatea îmbogățirii cunoștințelor din viața noastră, Andrei Pleșu spune în cartea sa Despre Îngeri : „Ești ceea ce știi să-ți adaugi.” Civilizația era
DRUMUL POEZIEI SPRE ÎNDUMNEZEIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357309_a_358638]
-
unde nu bătea soarele direct... altă dată o serveau cu șampanie de soc... dar eu nu beau băutură, se scuza fata... stai liniștită Ana, nu e băutură, e socată... a fost nemaipomenită, nicăieri nu a mai băut așa un suc gustos, preparat în casă... mâncărurile erau deosebite, pregătite cu atâta pricepere și dăruire, cum numai bunicile sunt în stare. Ana se simțea minunat pe lângă cei doi nepoți, aflați și ei în vacanță în casa asta spațioasă și primitoare. De la ștrand veneau
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
pregătite cu rețete secrete și păinea coaptă în casă, a mătușelor. Este o tradiție seculară impregnarea femeii în familie prin creații culinare, o șansă sigură de a ajunge în istoria neamului pe lângă alte calități: duioșie, dragoste, simț al datoriei. Masa gustoasă se termina cu servirea socatei, cu bule de șampanie, apoi se cățărau într-un pat uriaș din camera de zi pentru lectura colectivă. Ana a deschis cartea să continue de unde a rămas cu o zi înainte, atenția în jur era
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
voi sta cu amândouă, si cu Anastasia. -De ce trebuie să stai? -Păi ... Dana trebuie să meargă până la scoala unde este contabilă să definitiveze niște acte. -Bine, mama! Să nu uiți ochelarii și telemobilul. -Nu! -Mulțumesc pentru clătite! Sunt tare gustoase! Interveni Constantin. -Am plecat! Se auzi ușa de la intrare cum se închide. Din când în când gălăgia făcută de copii ce se jucau în parcul de lângă bloc mai tulbură liniștea ce se așternuse în cameră. Am inceput sa citeasca un
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
Ha, ha, ha! De unde crezi că am supt atâta sânge, de suntem așa rumeni și frumoși? Când năvăleau turcii în țară, era sărbătoare! Ce ospățuri făceam noaptea prin tabăra lor! Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl priviră uimiți cu câtă bucurie își povestea isprăvile nocturne. - Vă ajutam în luptă subțiindu-le numărul! Totdeauna am fost alături de acest neam! Ca o ironie a sorții, turcii se transformau în vampiri și deveneau supușii valahului! Să
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
pe mine, și-n cap mi se făcu măciucă! - Pe noi ne preocupă mai mult grija zilei de azi și a celei de mâine. Ce a fost înainte nu prea ne interesează! - recunoscu Ciocoiu. - Dacă vrăjmașii noștri sunt atât de gustoși, serviți-i cu plăcere în fiecare noapte! - îl întărâtă Arnăutu. - Dacă va fi pace... e de rău pentru neamul nostru. Voi, boierii, nu prea sunteți gustoși, că aveți prea multă grăsime și ni se apleacă, iar țărănoii sunt prea slabi
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
fost înainte nu prea ne interesează! - recunoscu Ciocoiu. - Dacă vrăjmașii noștri sunt atât de gustoși, serviți-i cu plăcere în fiecare noapte! - îl întărâtă Arnăutu. - Dacă va fi pace... e de rău pentru neamul nostru. Voi, boierii, nu prea sunteți gustoși, că aveți prea multă grăsime și ni se apleacă, iar țărănoii sunt prea slabi și ne rupem caninii în oasele lor! Dar nu murim de foame, că mai e un imperiu spre soare-apune. I-am degustat, sunt acceptabili și ăștia
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
oraș, după cum îi permitea programul ce și l-a făcut, studiindu-l cu atenție pe al nostru, al celor din curtea lui, dar, de consumat, își consuma tot ce căpăta, numai acasă, în fața cotețului său, oricât ar fi fost de gustoase. Brutăria, foarte aproape de noi, era locul unde se desfăta cu covrigi, franzele, cornuri și plăcinte de toate felurile. Brutarul avea mereu câte ceva pus de-o parte pentru el, căci Ursu, dulău în toată puterea cuvântului de-acum, supraveghea și magazinul
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
peri și pruni pe care vi le-am lăsat (și pe care le-ați distrus, de asemenea), iertați-ne pentru sutele de hectare cultivate cu căpșuni care asigurau piața internă a României plus exportul. Unde sunt merele autohtone, frumoase și gustoase sau cele adaptate, ca Golden, Starkrimson de pe tarabele piețelor românești? Unde sunt țăranii români care-și vindeau legumele, zarzavaturile și fructele, putând arăta oricând un certificat legal de producător? Unde ne sunt lanurile de grâu, porumb și floarea-soarelui care își
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
Iliană! Citește Săndele... Și iartă-mă că te-am întrerupt... Nu face nimica, nenea Necea! Mai vorbim, ...mai citim și, ...trece vremea. A-cu-și-ca ne cheamă mama la masă! Așa și era, căci mie îmi și rupsese nasul mirosul de mâncare gustoasă care-și trimetea aburii până la noi dinspre bucătărie. Și când mama ne chema la masă, odată cu ei lăsam și eu Cartea ce mi-o cumpărase tata - „Biblia mea cu ilustrații” − și fugeam direct în brațele ei, cuibărindu-mă acolo ca
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
și Indonesia i se adaugă un strop de condiment sau iaurt, iar în India se pune deasupra frișcă. Indiferent că este preparat cu fructe proaspete ori din conservă, acest desert este la fel de hrănitor și de sănătos, fiind un final dulce gustos și plin de arome pentru orice masă. Este vorba bineînțeles, de salata de fructe. Salată, înghețată sau cocktail de fructe? O salată de fructe care respectă rețeta trebuie să conțină cel puțin trei feluri de fructe diferite. Acestea sunt servite
SALATĂ DE FRUCTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357986_a_359315]
-
ospătarului ce și-a dorit fiecare. Săndica a preferat o ciorbă de perișoare și un escalop, mâncarea sa preferată, pe când Mircea a fost consecvent în a mânca o pastramă cu mămăliguță după o ciorbă de văcuță. Mâncarea a fost deosebit de gustoasă și nu prea scumpă, cu toate că alimentele se aduceau cu mare greutate pe munte. În mai puțin de o oră, erau pregătiți de a lua muntele „în piept”, dar parcă nu mai aveau același entuziasm ca cel înainte de intrarea în cabană
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
mai durat prea mult până i-am făcut de petrecanie. Aveam fetele șoferițe, așa că nu ne puneam problema cine va conduce până acasă. Saramura a rămas în seama soției, pentru că avea mai multă experiență la gătit pește. A ieșit foarte gustoasă, mai ales că avea caras, biban, somotei și crap ca materie de bază. La câtă mâncare pregătisem, puteam să mai săturăm încă zece flămânzi. Le aminteam celor tineri de vremea când eram obligați să mergem la defilare ,,la județ” și
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
degeaba în deșertul acesta spiritual și pustiu! Mai bine ascultați visul ce l-am visat: Agar începu a le povesti visul. Iar în timp ce le povestea, celelalte doamne, însetate de aromele visului ei, începură să se înfrupte din merele mari și gustoase împărțite prin sala congresului. - Azi-noapte Soarele uriaș strălucea neîncetat, iar pământencele nu mai cunoșteau dulceața odihnei. Istovite, unele de prea mult întuneric și singurătate, altele de prea multă lumină și căldură, i-au cerul batrânului Soare uriaș să le dea
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
acest mic secret, pe care știu că nu îl va da mai departe, așa cum nici eu nu-l voi dezvălui decât urmașului meu Maitre Cuisiner când îmi va lua locul la Caru cu Bere! Mititeii preparați de Dânsa sunt extrem de gustoși, dar simțul meu gustativ mi-a dezvăluit imediat lipsa coriandrului, a anisului stelat și al chimionului turcesc. Cu aceste mirodenii, mititeii Doamnei Măriuța vor fi inegalabili! Vă aștept luna viitoare, când vă întoarceți cu regimentul din manevre, dimpreună cu Domnii
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
cu vârful limbii. Imediat ni s-au luminat privirile, fetele ni s-au destins și fiecare a scos câteva interjecții admirative. Nu știam cum să facem să nu o mâncăm prea repede. Pentru cactușii prăjiți am prins mai mult curaj, gustoși și ei, mâncați cu economie, în bucățele mici. Carnea de bizon semăna cu carnea bovinelor noastre, dar am înregistrat-o și pe ea într-un fel tot la noutăți pentru noi. Nu a fost singura dată când am mâncat meniuri
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
păscut pe câmpul de la marginea satului dinspre dispensar, lăsând miei acasă, să nu apuce să guste din iarbă, chiar dacă îl enerva zbieratul oilor ce-și chemau continuu miei. După spusele bătrânilor, acest lucru făcea ca miei să aibă carnea mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. În timpul școlii în vacanțe trebuia să-l ajute pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]