996 matches
-
prima secvență (Pn5'-Sn1') și Situația finală din a doua (Pn1''-Sn2) coincid modelului de relație liniară a secvențelor narative. Sylvestre vine, mai apoi, cu Complicația-Pn2'': Sylvestre (1 urmare): ... desele lui vizite sînt respinse de slujnica devenită, prin moartea mamei, guvernantă. Dumnealui e disperat. Stăruie, neagă, imploră: de pomană. Și se spune că fata, deși fără avere și fără ocrotire, e de neam ales și dacă n-are de gînd s-o ia de soție să-și vadă de drum. Piedicile
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dezvoltării e bine să o faceți. Vă vom oferi informațiile necesare accesării fondurilor UE. România are disponibile din partea UE fonduri de peste 30 miliarde Euro în perioada 2007-2013. Acești bani nu pot fi accesați doar prin simpla dorință a cetățenilor sau guvernanților. Aceste fonduri sunt grupate pe 9 “Programe Operaționale” și au ca scop susținerea investițiilor în infrastructură, agricultură, educație, cercetare, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale și urbane. Dintre cele 9 Programe Operaționale, cele
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
sunt dejucate: este acuzată de crimă, judecată, găsită vinovată și, deși însărcinată (nu se știe cine este tatăl), este condamnată la închisoare. Între timp avocatul, a cărui soție murise în urmă cu câțiva ani în condiții neclare, se căsătorește cu guvernanta sa norvegiană în vârstă de douăzeci și șapte de ani. Cu această informație își încheie Didion povestirea, lăsând-o în închisoare pe Lucille care tocmai a născut; încheierea este tipică stilului incomplet al autoarei, ilustrat de satirizarea anunțurilor formale de
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
-o în închisoare pe Lucille care tocmai a născut; încheierea este tipică stilului incomplet al autoarei, ilustrat de satirizarea anunțurilor formale de nuntă din ziare (încă un atac la adresa materialismului jurnalismului) atunci când fostul amant al Lucillei se căsătorește cu tânăra guvernantă: "Mireasa avea o rochie albă, lungă, de satin și în mână ținea un buchet în cascadă de minirosa cu panglici de iasomie. O coroniță de perluțe îi susținea voalul iluziei" (Slouching, 28). Astfel, pare să ne șoptească Didion, avem de-
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu Machiavelli (Lottieri, 1999, p. 201). Dar optimismul democratic inspirat de Iluminism nu a fost pus în discuție și nu a fost confruntat cu realitatea regăsită a unei constante a istoriei universale - distincția dintre dominatori și dominați, conducători și conduși, guvernanți și guvernați -, decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Gaetano Mosca (1 aprilie 1858, Palermo-8 noiembrie 1941, Roma) Politolog și sociolog italian. După studii de drept și științe politice, Mosca a predat dreptul constituțional la Universitatea din Palermo, economia politică
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Elita guvernamentală Nimeni n-a fost mai clar ca Pareto în privința imposibilității de a concepe o societate organizată mai mult sau mai puțin stabil fără o elită conducătoare. În Traité de sociologie générale, el scrie următoarele: Pretutindeni există o clasă guvernantă, chiar și acolo unde avem de-a face cu un despot; dar formele sub care apare aceasta sunt diferite. În guvernările absolutiste în scenă apare numai suveranul; în guvernările democratice apare parlamentul. Dar cei care joacă un rol important în
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
diferite. În guvernările absolutiste în scenă apare numai suveranul; în guvernările democratice apare parlamentul. Dar cei care joacă un rol important în guvernarea efectivă se află în culise (Pareto, 1916, § 2253). Continuarea argumentației arată că Pareto include în această „clasă guvernantă” o elită guvernamentală și una neguvernamentală, care îi este strâns asociată. „Clasa guvernantă nu este omogenă. Ea însăși are un guvern și o clasă mai restrânsă sau un lider, un comitet care, efectiv și practic, domină (ibidem, § 2254). Pareto: reziduurile
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
parlamentul. Dar cei care joacă un rol important în guvernarea efectivă se află în culise (Pareto, 1916, § 2253). Continuarea argumentației arată că Pareto include în această „clasă guvernantă” o elită guvernamentală și una neguvernamentală, care îi este strâns asociată. „Clasa guvernantă nu este omogenă. Ea însăși are un guvern și o clasă mai restrânsă sau un lider, un comitet care, efectiv și practic, domină (ibidem, § 2254). Pareto: reziduurile și derivațiile Pentru a înțelege rolul atribuit de Pareto elitei guvernamentale și relația
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
societăți și de epoci: poate fi vorba despre valoarea militară, despre naștere, bogăție sau meritul personal. Totuși, este important să se înțeleagă bine că aceste caracteristici - izolate sau combinate - nu pot fi suficiente pentru a garanta în mod durabil autoritatea guvernanților. În plus, mai trebuie ca minoritatea conducătoare să fie organizată, fapt care asigură forța conducătorilor în fața maselor neorganizate (Bobbio, 1972, p. 18; Valade, 1996, pp. 421-426). Referitor la acest aspect, Mosca anticipează concluziile lui Michels, care, de altfel, recunoaște că
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în considerație”; în acest fel, ea constituie „legătura morală dintre toți indivizii care fac parte din el” (ibidem, p. 322). Așadar, ea nu este doar un „instrument de legitimare”, ci poate fi și „legătura dintre sentimentele și valorile comune ale guvernanților și guvernaților” (Albertoni, 1987, p. 43). Așa cum remarcă Valade, ea este, așadar, „baza juridică și morală pe care este fondată în orice societate puterea clasei dominante” (Valade, 1990, p. 287). Unei formule politice îi corespunde întotdeauna un mecanism politic ale
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a luat forma unei priorități ce ar trebui acordată „teoriei elitei” sau „formulei politice” (Albertoni, 1987, p. 155). Dar e clar că „formula politică” (acceptarea ei fără rezerve sau discreditarea ei) este revelatoare pentru raporturile ce se stabilesc între minoritatea guvernantă (elita guvernamentală, după Pareto) și majoritatea guvernată. Așadar, putem vorbi, pe bună dreptate, despre „paradigma Mosca-Pareto” așa cum o face Albertoni (1987, p. 156), inspirându-se din lucrările lui Field și Higley. „Formula politică” în concepția lui Gaetano Mosca Noua metodă
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dumnezeu misiunea de a guverna autocratic Sfânta Rusie. Invers, când o formulă politică este în armonie cu mentalitatea unei epoci și cu sentimentele cele mai răspândite într-un popor, utilitatea ei este de netăgăduit. Pentru că ea servește uneori limitării acțiunii guvernanților și, în același timp, înnobilează într-un fel supunerea, pentru că aceasta nu mai este exclusiv rezultatul unei constrângeri materiale. Gaetano Mosca, Histoire des doctrines politiques depuis l’Antiquité jusqu’à nos jours, traducere în limba franceză, Payot, Paris, 1955, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să mai uzeze de forță; ceilalți sunt dispuși să recurgă la ea. În legătură cu aceasta, Pareto observă că „efectul nu urmează imediat cauzei”. În general, se produce un decalaj între situația grea în consecințe revoluționare și explozia revoluționară însăși. O „clasă guvernantă” care s-a menținut mult timp la putere prin forță, mai poate subzista și renunțând la folosirea forței; ea poate „cumpăra pacea de la adversarii ei” nu numai plătind-o, ci și distribuind onoruri (Pareto, 1916, § 2057-2059). Pareto este însă sceptic
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care, în principal, recurg la artificii și la viclenie, utilizate pentru a acționa asupra sentimentelor sau asupra intereselor. Când guvernările se sprijină înainte de toate pe forță, reziduurile din clasa a doua (persistența agregatelor) predomină asupra celor din prima în privința clasei guvernante. Avem de-a face cu guvernări care nu stimulează viața economică, fie că noutatea le repugnă la modul general, fie că nu agreează persoanele însuflețite de instinctul combinațiilor economice. În acest caz, circulația elitelor este mai degrabă lentă. Idealul guvernărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Sparta, Roma de pe timpul ultimilor împărați, Veneția decadentă”; în secolul XX, Uniunea Sovietică a furnizat exemplul unei societăți încremenite în mare parte timp de șapte decenii. Atunci când guvernările se sprijină înainte de toate pe artificiu și pe viclenie, în rândurile clasei guvernante predomină reziduurile din prima clasă. Astfel, pentru a acționa într-un mod eficient, fie că este vorba despre a influența sentimente sau interese, trebuie într-adevăr „să posezi în cel mai înalt grad instinctul combinațiilor și să nu te încurci
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atinge un maximum” (ibidem, § 2274-2276). Pe această bază, Pareto sugerează existența unor mișcări de circulație a elitelor care se combină cu ciclurile economice. Perioadele de creștere rapidă a prosperității economice sunt favorabile „speculatorilor”, care se îmbogățesc și pătrund în clasa guvernantă. Dimpotrivă, aceste perioade sunt defavorabile „rentierilor” cu venituri fixe sau aproape fixe, al căror rol în sânul clasei guvernante se află în declin. În perioadele de stagnare economică, observăm tendințe inverse. Dacă tendința generală este spre accelerarea progresului economic și
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
combină cu ciclurile economice. Perioadele de creștere rapidă a prosperității economice sunt favorabile „speculatorilor”, care se îmbogățesc și pătrund în clasa guvernantă. Dimpotrivă, aceste perioade sunt defavorabile „rentierilor” cu venituri fixe sau aproape fixe, al căror rol în sânul clasei guvernante se află în declin. În perioadele de stagnare economică, observăm tendințe inverse. Dacă tendința generală este spre accelerarea progresului economic și dacă perioadele de prosperitate în creștere predomină asupra celor de stagnare, clasa guvernantă atrage tot mai mulți „speculatori”. Aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al căror rol în sânul clasei guvernante se află în declin. În perioadele de stagnare economică, observăm tendințe inverse. Dacă tendința generală este spre accelerarea progresului economic și dacă perioadele de prosperitate în creștere predomină asupra celor de stagnare, clasa guvernantă atrage tot mai mulți „speculatori”. Aceștia întăresc reziduurile din prima clasă, respectiv instinctul combinațiilor. În schimb, proporția de „rentieri” scade, provocând astfel o slăbire a reziduurilor din a doua clasă: permanența agregatelor. O astfel de schimbare în compoziția clasei guvernante
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
guvernantă atrage tot mai mulți „speculatori”. Aceștia întăresc reziduurile din prima clasă, respectiv instinctul combinațiilor. În schimb, proporția de „rentieri” scade, provocând astfel o slăbire a reziduurilor din a doua clasă: permanența agregatelor. O astfel de schimbare în compoziția clasei guvernante are efecte cumulative: ea incită la dinamism economic și provoacă o creștere a prosperității. În acest moment „apar forțe noi, ce neutralizează mișcarea”. Ne putem aștepta la un proces invers, atunci când predomină perioadele de stagnare economică (ibidem, § 2310, 2311). Descriind
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
libere le repugnă, iar culpa colectivă impune rapid sentimentul fraternității. Împăcarea cu satrapii este proclamată înaintea spovedaniei durerii. Pentru că liderii morali ai suflării creștinești refuză mărturisirea, rănile de pe memoria noastră națională încă sângerează. Oricât de abuziv, agravant și iresponsabil, comportamentul guvernanților poate fi explicat prin apelul la năravurile tranziției. Mult mai greu poți pricepe refuzul dialogului public în cazul atâtor episcopi chemați să slujească Evanghelia. Graba cu care se vrea lichidată, în termeni retorici, problema relației cu fosta poliție politică arată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
asistat la desfășurarea evenimentelor cu cea mai desăvârșită indiferență și nu are nici o opinie, mărginindu-se la cercul strâmt al preocupărilor individuale, nu-și formulează aspirațiiile, chiar atunci când îi sunt lovite interesle, nu are păreri despre desfășurarea lucrurilor și purtarea guvernanților. Dacă suferă, atribuie cu resemnare suferința destinului și nu participă la o manifestare politică decât dacă e împins fie de guvern, fie de un partid în acțiune"217. Același Nicolae Suțu într-o manieră proprie demonta tot acum o altă
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
reproșurile nejustificate și ofensele pe care le-a îndurat. Această pacientă a ajuns în imposibilitatea de a bea vreun lichid, chiar pe vreme toridă, tocmai din cauza tăcerii păstrate „din politețe” după ce a asistat cu dezgust la o scenă în care guvernanta sa englezoaică îi dădea unui cățel să bea dintr-un pahar. Ea nu a scăpat de acest simptom decât după ce „și-a exprimat energic furia până atunci înfrânată”. Este un lucru cert că și alți factori se află la baza
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o vădită concurență spre a-și dobândi mijloacele de comuniune cu Europa Luminilor. La Sibiu, Blaj și Alba-Iulia, la Târgu-Mureș și Aiud, la Cluj și Oradea, la Arad, Radna și Timișoara, cartea intră prin intermediul intelectualilor, al aristocraților, prin eforturile casei guvernante, prin negustorii care străbat continentul din vestul franco-german până în estul rusesc, din nordul polonez până în sudul constantinopolitan. Nu poate să ne uimească, în aceste condiții, faptul că Brukenthal înființează o bibliotecă publică cel puțin de rang central-european; că la Blaj
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
oficial, el esteconsiderat În continuare, atât de populația evreiască, cât și de autorități, adevăratullider al evreilor. După cum remarca, În iunie 1943, un diplomat elvețian În funcție la xe "București"București, În anii războiului, xe "Fielderman"Fielderman „a rămas În ochii guvernanților «evreul notabil» prin excelență. Antonescu Îl consulta adesea. xe "Israel"Israel șîn sensul de „evreii” - L.R.ț nu făcea jurământ decât pentru el”1. După căderea regimului fascist, Wilhelm xe "Fielderman"Fielderman revine În fruntea Federației Uniunilor de Comunități, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
capitalei. S-a întâmplat atunci un episod emoționant care a demonstrat eroismul și forța unei populații descătușate. Leonida Lari împreună cu fiicele sale, Grigore Vieru, Ion Hadârcă, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija au oprit coloșii de oțel ai tancurilor. Cu toată opunerea guvernanților, reformele odată pornite s-au derulat cu succes și în martie 1990 alegerile au fost câștigate de Frontul Popular Moldovenesc. În funcția de președinte al republicii a fost ales Mircea Snegur iar în cea de prim ministru Mircea Druc personalitate
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]