1,720 matches
-
definit ca o structură în continuă schimbare, se poate afirma că esența evoluției instituțiilor mediului social poate fi surprinsă printr-o schemă explicativă în care partidele politice joacă un rol central. În această schemă, esențiale sunt cele două părți sociale: guvernanții și guvernații. Corpurile intermediare care realizează contactul între cele două părți constituie esența democrației pluraliste. Ele sunt extrem de diverse: asociații profesionale, religioase, colectivității locale, sindicate și partide politice. Partidele joacă în această schemă rolul de barometru al schimbării sociale. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a fi exportat, deși felul în care s-a lucrat în zona dialogului interetnic, chiar și cu prezența, fie în guvern între ’96 și 2000 și acum a minoritarilor maghiari, și apoi cu interesele comune care au existat între vechii guvernanți până în 2004, arată că poate fi un model pentru ceea ce s-ar putea întâmpla dacă într-o bună zi societatea moldovenească ar avea de-a face cu societatea românească de astăzi. Pentru că acolo sunt patru milioane și ceva de locuitori
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Din punct de vedere politic, guvernul a căutat din ce în ce mai intens, având în vedere fără îndoială și experiențele Uniunii Sovietice și Iugoslaviei, să îndepărteze politica de descentralizare a lui Deng, să învinovățească cadrele locale neglijente pentru problema corupției și să plaseze guvernanții de la Beijing în poziții-cheie în administrația provincială. Totuși, în pofida reformelor semnificative începând cu perioada clasică, sistemul legal rămâne extrem de deficient și, în practică, servil executivului din punct de vedere organizațional. Este adevărat, pe site-ul web oficial China Today se
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
în momentul intrării în luptă nu mai era vorba de schimb, compensație etc., și Basarabia ar fi rămas a noastră împreună cu Dobrogea. Dar asupra tuturor acestora vom reveni. [2 august 1878] ["ȘTIM PREA BINE... Știm prea bine că până acuma guvernanții noștri nu au nici o idee clară despre ceea ce trebuie să facă în Dobrogea. Știm de ex. că înțelepciunea guvernamentală așteaptă ca englejii să organizeze Ciprul, austriacii Bosnia și Herțegovina, Rusia provinciile din Asia Mică și apoi să întrebe prin agenții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cunoaștem. Acum venim iar la punctul de la care am pornit. Numai pe locurile acelea cari nu sânt într-adevăr ale nimărui s-ar putea așeza colonii. Auzim că lumea noastră oficială e încîntată de propunerea bancherilor de la Viena și că guvernanții noștri așteaptă proiectele de organizație ale Angliei, Rusiei și Austriei pentru a aranja administrația Dobrogei, care ar avea a se face de o comisie de diurnași. Părerea noastră este alta. Ar trebui trimis un om cu foarte întinse cunoștințe administrative
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
porumbii cruzi de pe câmp, în fine a purtat-o câmpiile, fiind în parte rău comandată, și daca această armată n-ar fi avut curagiul personal și sângele rece moștenit de la străbunii ei, adecă de la niște rase mult mai nobile decât guvernanții noștri, campania ar fi fost o mare rușine. Să judecăm în analogie ocuparea Dobrogei. Ministrul nostru de esterne a promis că nu va face mari cheltuieli, că ele se vor acoperi din chiar venitul provinciei. Permită-mi-se a crede
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu Steaua României și Virtutea militară, dreptul de-a cumpăra o casă ce-i era ipotecată. Alianța izraelită s-a servit de faptele acestea la Congres, iar acesta a otărît cestiunea într-un mod zdrobitor pentru interesele și demnitatea României. Guvernanții își pierdură capul. D. C. A. Rosetti, ad-interim la interne, primi o deputație izraelită căreia, amintindu-i actele sale de la 1848, îi dete asigurare despre sentimentele sale ebreofile și promise votarea unei legi de cătră Camerile actuale, prin care ar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să câștige personalele mijloace ale unui gheșeftar. Noua scrisoare pe care ne-o trimite d. Moldoveanu arată în sfârșit că meschinăriile întrebuințate aici în țară contra intendenții imperiale a silit-o pe aceasta să acorde transpoarte aceluia cu care și guvernanții noștri erau dispuși a se înțelege prin personale mijloace. Totodată ni se arată și pagubele sau, mai bine zicând, obiectul asupra căruia s-au tocmit. și pe care l-au împărțit între ei gheșeftarii ruși cu capii liberalismului din România
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înainte în loc de a lucra din proprie inițiativă și pe proprie răspundere: cestiunea {EminescuOpX 284} Basarabiei. Nu negăm că păhar mai amar decât acesta nici Mântuitorul pe muntele Măslinilor n-a avut să-l beie, dar părerea noastră este că, odată guvernanții noștri văzând că Basarabia va fi în orice caz pierdută și că nu vor avea pe nimenea în Congres pentru a-i susținea, trebuiau să-l beie, trebuiau să primească marile foloase materiale propuse de puternica, prea puternica noastră vecină
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
treceți Dunărea, luați cel puțin garanții; încheiați un tractat cu Rusia pentru a stipula avantajele ce trebuie să tragă statul român dintr-un război costisitor și plin de pericole. Este o jale de a citi răspunsurile ce ne dau atunci guvernanții noștri, precum și acuzațiunile ce ei aruncau în contra noastră, pentru a atrage asupra opozițiunii mânia Rusiei! Oare a spune asemenea adevăruri și a constata asemenea fapte este a face insinuări falșe? Și întrebăm pe "Romînul": Nu ar fi mai prudent de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încordare oarecare există între Rusia și Germania, ar fi un act nu tocmai prudent de provocațiune din partea Germaniei și cu totul imprudent din partea noastră. Nouă îndeosebi ni se pare că "Binele public" e jertfa unei mistificațiuni bine mânuite de cătră guvernanții roșii. Pentru a stâmpăra turburarea produsă în România prin convenția de răscumpărare roșii cred de cuviință a spune: Iată prețul ce l-am obținut noi prin răscumpărare, alianța Germaniei și implicite a Austro-Ungariei". "Binele public", făcîndu-se organul de propagare a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu alte lucruri, și mai cornorate, care să-i ia ochii din capul locului, pentru ca răscumpărarea să treacă repede și fără multă vorbă în domeniul faptelor pe jumătate uitate. Cu ce ni se vor mai lua ochii de către iubiții noștri guvernanți? Cu drumul de fier spre Dobrogea, cu podul peste Dunăre, cu Banca de Scompt și Circulațiune. Se știe că socoteala noastră răzășească despre marile întreprinderi de transport și comunicațiune e cam simplă, însă cu atât mai adevărată. Noi zicem așa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Capitalul, infrastructurii economice și introduce În scenă alte două elemente esențiale: puterea politică și grupurile de statut. La rândul lor, Vilfredo Pareto, Gaetano Mosca și discipolii lor (așa-numitul „neomachiavelism”) preferă să pună accentul pe problematica circulației elitelor, pe dihotomia guvernanți/guvernați și pe legea necruțătoare a aristocrației (sau a oligarhiei). De oriunde s-ar inspira (din funcționalism, structuralism sau interacționism), teoriile moderne ale stratificării atrag atenția asupra unui ansamblu de caracteristici legate de poziția profesională: sector de activitate, nivel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
implantarea de Întreprinderi multinaționale, care profită de nivelul redus al salariilor și Își impun propriile condiții: acestea realizează profituri colosale pe care nu le reinvestesc neapărat În țările În care le realizează. Cea de-a treia este Înglodarea În datorii: guvernanții locali au fost Împinși să se Împrumute pe plan internațional, Într-un moment În care pe piețele financiare exista un excedent de capital (petrodolari, după 1973); de atunci, au de rambursat sume gigantice, care ating uneori jumătate din valoarea exporturilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dacă se Îndepărtează de obiectivele sale legitime, cei guvernați au dreptul să o reorganizeze. În felul acesta, sunt mai ușor de determinat condițiile În careinsubordonarea sau rezistența sunt Întemeiate. Așa se Întâmplă atunci „când utilizarea forței sau a violenței de către guvernanți, În special de către legiuitor, distruge ordinea juridică ce este Însăși condiția puterii lor și instaurează Între ei și popor o stare de conflict” (Kervégan, 1995, p. 657). Drepturile individului sunt În același timp fundamentul și limita autorității politice. Regăsim cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
privilegiate a deciziei politice, cât și menținerea la distanță a „claselor periculoase”. Nu este Însă suficient pentru asigurarea păcii sociale: edificiul astfel constituit rămâne la discreția unei revolte populare. Sufragiul universal Își arată acum avantajele comparative: convertindu-se la acesta, guvernanții ajung să dezamorseze orice acțiune rebelă fără să abandoneze nici cea mai mică parte din putere. Decizia politică rămâne concentrată În câteva mâini, Însă nimic nu-i oprește pe cei care o dețin să dea impresia că lucrurile stau de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de a rezista, una copleșitoare, tuturor celor închiși de puterea comunistă, cu scopul de a-i distruge fizic, psihic, moral și intelectual, pentru a-i transforma în simpli executanți, unelte docile în mîinile partidului și securității. Speriați de revoluția maghiară, guvernanții, în anii 1956-1957-1958, reeditează teroarea din anii 1947-1948. Ținta principală: studenții creatori de focare protestatare. Mișcări protestatare au loc în centrele universitare din Timișoara, Cluj, București, Iași, Tg. Mureș. Mii de tineri de pe băncile facultăților, în temeiul unor farse juridice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
grup, pentru stabilirea comportamentelor tuturor membrilor grupului prin reguli de influențare și de control social.<footnote C. Schifirneț, Sociologie, Editura Economică, București, 1999, pp. 5-6. footnote> Apariția instituțiilor politice este legată de apariția relațiilor politice, care presupune stratificarea socială între guvernanți desemnați prin proceduri publice solemne și guvernați. În lipsa unor relații politice de tipul conducători-conduși, nu se poate vorbi despre instituții politice. Autoritatea exercitată de instituțiile politice prezintă următoarele caracteristici: are putere de constrângere exterioară în numele voinței majorității populației și în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
misiunii sale<footnote B. Tricot, R.H. Lebel, Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris, 1985, p. 16. footnote>. Cerințe pe care ar trebui să le întrunească instituțiile politice: adaptabilitatea la cerințele vieții sociale și la mentalitățile politice ale noilor generații de guvernanți și guvernați; asigurarea funcționalității coerente a actului de guvernare; adaptabilitatea la cerințele managementului crizelor; permanenta preocupare pentru menținerea și sporirea legitimității populare; capacitatea de inovare a noi valori politice și tipuri de comportament politic și de difuzare a acestora în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în condițiile „personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora, de a le garanta funcționarea liberă și rolul lor de corpuri intermediare între guvernant și guvernanți; disponibilitatea de promovare a unor mecanisme constituționale și reglementare, care să permită raporturi instituționale de natură democratică între majoritate și opoziție; recurgerea cât mai puțin posibil la violență în activitatea de guvernare și abilitatea de realizare și menținere
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora, de a le garanta funcționarea liberă și rolul lor de corpuri intermediare între guvernant și guvernanți; disponibilitatea de promovare a unor mecanisme constituționale și reglementare, care să permită raporturi instituționale de natură democratică între majoritate și opoziție; recurgerea cât mai puțin posibil la violență în activitatea de guvernare și abilitatea de realizare și menținere a armoniei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
granițelor sale<footnote J.C. Plano, M. Greenberg, The American Political Dictionary, The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois, 1976, p. 18. footnote>. Statul este o colectivitate umană constituită istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a muncii<footnote E. Durkheim, De la division du travail social, PUF, Paris, 1960, p. 205. footnote
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a muncii<footnote E. Durkheim, De la division du travail social, PUF, Paris, 1960, p. 205. footnote>. Această idee a fost preluată de Marx, potrivit căruia statul este un
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
puterii (respectând Constituția) și corecta folosire a acestei puteri (în conformitate cu legile statului). Legitimitatea puterii indică și capacitatea guvernanților de a obține din partea celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]