492 matches
-
veșnicie! Nu-i bai, dragă prietene. Mai găsim noi niscai pricini s-o luăm din nou la picior... Ieșeanul a privit către mine cu sclipire de lumină în ochi, semn că în sufletul său a renăscut speranța că vom mai hălădui pe ulițele sau în jurul cetății Iașilor... ... Și lăutarii se întrec în a pune în cântec tot harul pe care l-au primit - cu dărnicie - de la Cel de Sus... Vioara parcă este mângâiată de lăutarul care își pleacă obrazul pe trupul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
am luat-o pisicește după el, să dibui unde șade... Și?... Și într-o dimineață i-am bătut la ușă... Apoi... am hoinărit prin toate cotloanele Iașilor și, ca rezultat, a ieșit cartea „Ești ieșean, vere?” În această toamnă am hălăduit prin vechile podgorii ale bătrânei cetăți. Și cum ieri a fost sfânta zi în care am isprăvit trebușoara asta, astăzi ne aflăm aici la un pahar de vorbă, alint de muzică lăutărească și nu ne săturăm privind la ochii frumoși
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
aproape, îmi dă binețe ca unei vechi cunoștințe.... Îi răspund, dar nu mă pot opri să nu-l întreb: „Da’ cine ești, părinte?” „Suntem vechi cunoștințe, fiule, și dacă stau bine și mă gândesc chiar un pic de... prietini. Am hălăduit cândva împreună pe drumuri lungi și întortocheate, căutând limanul dincolo de ceață... Uneori l-am bănuit a fi aproape, alteori se depărta precum stelele în univers... Și asta nu din nepriceperea noastră, ci pentru că bunii noștri străbuni nu au însemnat totul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care-și arăta, printre copacii deși, turlele acoperite de curând cu tablă vopsită-n verde. În spate era cimitirul în care-și dormeau somnul veșnic înaintașii lui, Dumnezeu să-i odihnească în pace. De câte ori nu se gândise la dânșii, când hălăduise prin Iașul devenit orașul lui, mai ales când trecea pe lângă Mitropolie și Trei Ierarhi! În centrul satului, deoparte și de cealaltă a drumului pavat cu piatră de râu, casele negustorilor evrei, oameni de treabă care dădeau pe datorie, erau văruite
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
celor din comandamentul rusesc... ― Și... le-am prins! ― Nu se putea altfel! După vreo trei sferturi de noapte... Era musai să le dăm de capăt! Acuma, ascultă comanda la mine! Mâine o iei pe „fata moșului” la braț și... vom hălădui prin Iași. ― Dacă ai să-mi spui și la ce oră plecăm „În misiune”, vom fi gata de „luptă”, frate. ― Apoi așa cam pe când soarele va fi de două suliți pe cer, eu voi fi cu bihunca la poarta voastră
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
făcut pe Rusalin să-și hotărască plecarea în Italia? Îmi scrisese că se duce "în cea mai bună dintre lumile imaginate, deci posibile" și am înțeles c-o să rămînă. Așa a și fost. Dar s-a întors, a reînălțat casa, hălăduiește acolo, dacă a hălădui e verbul potrivit pentru un pictor care orbește. Ne-am instalat pe malul iazului, cu sprîncenele de stuf netăiate. Totul părea imitare proastă, de teatru de provincie. Decor ieftin, jerpelit. Cerul cel adevărat, soarele cel adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-și hotărască plecarea în Italia? Îmi scrisese că se duce "în cea mai bună dintre lumile imaginate, deci posibile" și am înțeles c-o să rămînă. Așa a și fost. Dar s-a întors, a reînălțat casa, hălăduiește acolo, dacă a hălădui e verbul potrivit pentru un pictor care orbește. Ne-am instalat pe malul iazului, cu sprîncenele de stuf netăiate. Totul părea imitare proastă, de teatru de provincie. Decor ieftin, jerpelit. Cerul cel adevărat, soarele cel adevărat, apa cea adevărată fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la țară. Își instalează cortul prin vreun loc cu verdeață, fac picnicuri pe malul vreunui râu, străbat drumurile Franței cu bicicleta sau tandemul. Tinerii, cazați în tabere de tineret care apar ca ciupercile după ploaie, sunt și ei liberi să hălăduiască în voie. Cu rucsacul în spate, pleacă fredonând "S-o luăm-naintea vieții, s-o luăm-naintea dimineții"117. Se dezvoltă astfel o nouă sensibilitate, pe care o exprimă perfect "nebunul care cântă" "înveșmântat în soare", Charles Trenet. Interpretul cunoaște
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este numai una exagerată, ci chiar periculoasă pentru orice așezare religioasă. Ispita politicului nu a ocolit o parte a clerului ortodox care își manifesta dorința de a intra în arena publică, demonstrând o dată în plus că "în sufletul chiriarhilor români hălăduiește duhul papistaș al puterii pentru putere"6. Pătrunderea oamenilor Bisericii pe scena politică are consecințe grave, de la transformarea acesteia într-un instrument în mâna puterii politice, până la crimă 7. Dincolo de aceste cazuri flagrante de intruziune a religiosului în sfera politicului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rînd Dumitru Leancă, despre care scrie autorul: "M-am înțeles îndelung, în ciuda anilor săi grei, și care nu pregeta să-ți povestească întîmplări din copilăria cuconașului Mihăiță un băiet tare năzdrăvan cum spune el într-o frumoasă vorbire moldovenească care "hălăduia pi coclauri, prindea păsări și broaște, din iazul de lîngă sat, prevestea vremea, suna din bucium în pădure", "umbla cu șerchii în sîn, dar mai cu seamă făcea cîntece și băsnea tare cu dor... pînă ce a venit vremea de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
obicei făcut de iudei cu zeci, sute sau mii de tauri îl țin de divinație unică închinată dumnezeului ce merita a fi cinstit, chiar dacă i-au scos din sărite pe vechii egipteni și le-au pus jar la tălpi cînd hălăduiau prin Elefantina. Prea put asemenea judecăți parșive și idioate. Iar noi înjunghiem cu sutele de mii, nevinovații miei și nu ne rușinăm deloc! Neam de păstori, mioriticii carpatini își venerau animalele pentru că ele, prin darurile lor i-au scos din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se iveau în cale din cele gata ambalate. Amânam momentul până luam direct din cuvele de inox, iar de data asta am ales să fie cu niște nucă și niște iaurt și, normal, că nu am renunțat la ciocolată. După ce hălăduisem atâta pe străzi, m-am așezat jos, pe trotuar, de fapt nu chiar pe trotuar, ci pe niște scări prăvălite în stradă. Odată depășit entuziasmul, mereu același, pentru înghețată, am văzut că stăteam pe treptele unei biserici, a cărei fațadă
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
limita îngăduită de slăbiciunea omenească. Ascetismul și contemplația se întâlnesc în curăția inimii. În ultimile Convorbiri, Cassian îl pune pe Avva Pinufius să descrie transformarea inimii de la surghiunirea păcatelor anterioare și chiar viitoare, în așa fel încât să nu mai hălăduiască prin memorie sau imaginație, până la îndepărtarea ghimpilor vinovăției și ai conștiinței din inimă. În felul acesta, spune Cassian, cei ce au primit revărsarea iubirii dumnezeiești nu mai au dorințe păcătoase (Convorbirea duhovnicească XXI). 2. Contemplația. Contemplația este curăția inimii în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe anchetatori (excepțională ca tensiune dramatică, dar și ca divulgare a metodelor torționare e confruntarea dintre acesta și anchetatori). După trei ani, ieșind din închisoare, scenaristul întîlnește o tînără fostă prostituată în Italia. Împreună cu aceasta și cu un adolescent handicapat, hălăduiește pe drumuri de țară, pe maluri de apă spunîndu-le povestea lui și visul lui de a-și realiza filmul. Umblă toți trei pe biciclete,aleargă pe cîmp, se scaldă în apele lacului și vorbesc despre ei. Fata își spune povestea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-mi duce desene. Cea de la Căminul Artei (etaj), din 1982, se numea "Copacul" și era prelucrarea laborioasă a schițelor făcute într-o mirifică vară pe colinele Iașilor. Desuet? Ce reconfortant e să întrerupi, periodic, seria cvasiabstractă din atelier și să hălăduiești (așa cum o făceau atît de firesc iluștrii antecesori) cu blocul la subsuoară și creionul în mînă. Demodat? Cu ce plăcere întrerup, aici, lucrul la pînzele cvasiabstracte și fug la malul Loarei. Întorcîndu-mă cu notațiile crude (și arătîndu-i-le, colegial-provocator, suprematistului C.
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tezaurul nesecat al culturii noastre milenare. Controlând datele istorice prin vestigiile și trofeele rămase, îmbinând partea psihologică cu deducțiunea logică, analizând ca printr-o lentilă uriașă cel mai mic amănunt, ascultând cu atenție de medic cum bate inima celor ce hălăduiesc în această țară; întrezărind cele mai pale raze de lumină ce se ascundeau în ceața vremurilor - într-o elaborare de ansamblu - ne-ați pus în evidență câteva fațete din diamantul originalității geniului nostru. Cu o muncă fără preget ați pregătit
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și poposești alături de Olga Ilieș Pe ogoarele Nazârului, acolo unde moș Petrache, cu mâna ridicată și cu căciula de tăciune salută recunoscător pe tractoriștii de la S.M.T. 1 Mai Brăila, aducători de viață nouă și belșug în satul unde pe vremuri hălăduiau Șuțuleștii (...). Întorci încă o pagină din primul număr al Flacării și privirile îți rămân ațintite asupra imaginilor care oglindesc momente de la Congresul învățătorilor: iată-l pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la tribuna Congresului: iată-l pe B.P. Eșipov, conducătorul delegației sovietice
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]