2,011 matches
-
vechime iar o ramură se întinde în familia Marinoi. Era un rotar foarte căutat pe vremuri, îmi povestea când eram mai mărișor, despre drumurile lui peste munți în Ardeal, după lemn de ulm pentru roți, despre întâlnirea lui cu vestiții haiduci de-ai locurilor și ascunzișurilor de sub Piatra Craiului, Fulga și Budac și multe alte aventuri care le-a petrecut în viața lui. Era un moșneguț blând, puțin adus de spate, nu prea înalt, cu părul alb ca un patriarh bătrân
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
pentru o oră, ce lecții aveam de făcut, din moment ce mami spăla. Nu se merita să-i întrerup munca, să mă asculte recitând. Cu cea mai bună intenție când înghițeam ultima bucată de prăjitură, închizând poarta în urma mea, cu vitejia unui haiduc, m-am aruncat în “focul jocului”. Trecuse de ora cinci, când mami, după ce și-a întins ultimele rufe și-a amintit de mine. Și-a aruncat privirea peste gard și mi-a făcut semn cu mâna să intru în curte
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
aleargă somnambulă printre degetele ierbii, în vreme ce brotacii din iaz se ceartă pe un guler de papură. Pântecul unei case,trezit din vise, își șterge pleoapele pe banca din ulița mare. Un guguștiuc sughite în stejarul uitat de vreme, ca un haiduc hăituit de potera vânătorilor de pripas. Pe gardul zdrențuit în coate își deșiră pomii șoldurile dolofane. Nimeni nu mai trece pe dâra gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântâna cu ciutura strâmbă, ce viețuiește în fiece
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
aleargă somnambulă printre degetele ierbii, în vreme ce brotacii din iaz se ceartă pe un guler de papură. Pântecul unei case,trezit din vise, își șterge pleoapele pe banca din ulița mare. Un guguștiuc sughite în stejarul uitat de vreme, ca un haiduc hăituit de potera vânătorilor de pripas. Pe gardul zdrențuit în coate își deșiră pomii șoldurile dolofane.Nimeni nu mai trece pe dâra gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântâna cu ciutura strâmbă, ce viețuiește în fiece
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
aleargă somnambula printre degetele ierbii, în vreme ce brotacii din iaz se ceartă pe un guler de papura. Pântecul unei case,trezit din vise, isi șterge pleoapele pe banca din ulița mare. Un guguștiuc sughițe în stejarul uitat de vreme, ca un haiduc hăituit de potera vânătorilor de pripas. Pe gardul zdrențuit în coate își deșira pomii soldurile dolofane. Nimeni nu mai trece pe dara gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântână cu ciutura strâmba, ce viețuiește în fiece
LACRIMA DE TARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358025_a_359354]
-
sacrificial acestor bravi patrioți din comuna Nucșoara, Poenărei, Stănești, Domnești și Galeși, care s-au înrolat într-o luptă pe viață și moarte, sub conducerea locotenentului Toma Arnăuțoiu, constituind, prin jurământ sacru pe cruce și pistol, formația de luptă anticomunistă ,,Haiducii Muscelului”. Nesupunerea românilor în fața cizmei rusești, a comunismului devastator care spulbera credința în Dumnezeu, distrugerea gospodăriilor țărănești, luarea pământului moștenit din tată în fiu, subjugarea fără milă a celor ce trudiseră o viață întreagă prin muncă cinstită, batjocorirea bunelor obiceiuri
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
în fața plutoanelor de execuție, fără a se abate de la Sfântul crez al Libertății și Dreptății. Rar mi-a fost dat a citi o asemenea carte scrisă de un condeier rafinat, cunoscător al zonei Râului Doamnei și muntelui - prieten adevărat al haiducilor - care le-a fost tată și mamă aproape 10 ani de luptă crâncenă, când acești eroi au dovedit prin faptă, tărie și iubire de neam, și n-au dat înapoi măcar un pas, au înfruntat greutățile vitrege ale tipului și
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
militare) impuse camarazilor, dar și un iubitor de oameni, oferind celor neajutorați, alimente și haine. Este un luptător tenace, fără a ceda în fața vicisitudinilor vremii din munți (fie iarnă, fie vară) și, mai ales nenorocirilor care sau abătut peste grupul ,,Haiducii Muscelului” și îndeosebi... bunii lui părinți, prieteni, cunoscuți, care au fost maltratați în mod bestial de către torționarii din pușcării, anchetați de organelle securității statului comunist, au suferit decăderi pentru ani mulți din drepturile civile, iar unii au fost întemnițați pe
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
pușcării, anchetați de organelle securității statului comunist, au suferit decăderi pentru ani mulți din drepturile civile, iar unii au fost întemnițați pe viață. Prietenia lui cu Maria Pop Prisecaru care, la numai la 22 ani, a intrat în gruparea anticomunista „Haiducii Muscelului”, devenindu-i soție, trece printr-un tragic moment. Când își ținea în brațe fiica, Speranța Victoria, este atacată în fața bordeiului de o haită de lupi, iar destinul face ca arma să nu percuteze și, în momentul când deschide ușa
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
de flori pentru eroi! GLORIE VEȘNICĂ! În final, propun ca acest roman de mare valoare “BORDEIELE SPERANȚEI” să fie ecranizat pentru a înfățișa o filă din istoria poporului român care a plătit cu jertfa multor eroi, LIBERTATEA. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu HAIDUCII MUSCELULUI Doină inspirată în urma citirii minunatei cărți a prof. Ion C. Hiru „BORDEIELE SPERANȚEI” Ei!... Munților, la frații mei Dă-le casă-n codrii tăi, Pe cărări lângă izvoare - În poeni fermecătoare, În dumbvrăvi înfloritoare... Bis: Lângă turma de mioare
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
-i feriți de ploi și zloată... Niciun vânt să nu mi-i bată, Soarele să nu mi-i ardă Bis: Și nici dușman să mi-i vadă. Au-uuu!...U-uuu!...U!... Ei!... Munților, părinți cu dor, Frații mușcelenilor, Prietenii românilor, Pavăza haiducilor... Dragii mei să îi păziți, Bis: De poteră să-i ferți. Au-uuu!...U-uuu!...U!... Ei!... Munților, prietenii mei, Să aveți grijă de ei... Că-s frații noștri iubiți - Musceleni, haiduci vestiți... Din Nucșoara și Domnești,Bis: În rai, Doamne, să
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
Ei!... Munților, părinți cu dor, Frații mușcelenilor, Prietenii românilor, Pavăza haiducilor... Dragii mei să îi păziți, Bis: De poteră să-i ferți. Au-uuu!...U-uuu!...U!... Ei!... Munților, prietenii mei, Să aveți grijă de ei... Că-s frații noștri iubiți - Musceleni, haiduci vestiți... Din Nucșoara și Domnești,Bis: În rai, Doamne, să-i primești! Au-uuu!...U-uuu!...U!... Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 656, Anul II, 17 octombrie
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
L. Minkus), „Suralê” (m. F.Z. Iarulin), „Giselle” (m. M. Adam), „Șeherezada” (m. R. Korsakov), „Carmen” (m. G. Bizet - R. Șcedrin), „Carmina Burana” (m. C. Orff), „Tricornul” (m. M. De Falla), „Corsarul” (m. R.E. Drigo), „La piață” (m. M. Jora), „Haiducii” (m. H. Jerea), „Priculiciul” (m. Z. Vancea), „Iancu Jianu” (m. M. Chiriac), „Primăvara” (m. C. Trăilescu), „Dacia Felix” (m. B. Hoinic), ș.a. Colaborator al Televiziunii Române din anul 1964 în calitate de interpret și coregraf. Coregraf al Operei Române din Timișoara: „Dans, dans
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ASTA-I "ȚARA TA, COPILE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 575 din 28 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 28 Iulie 2012 Cu șperacluri și cu pile, Cu boieri și cu haiduci, As ta-i țara ta, copile, Unde-n lume să te duci? Peste tot se înserează, Stai aproape lâng ' ai t ăi, Cel de sus ți-a dat-o-n pază Să o aperi de cei răi! Mă cuprinde iar
ASTA-I ŢARA TA, COPILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357641_a_358970]
-
etaje, cel de sus servind ca loc de observație. Fortificația a jucat un rol important în luptele pentru stăpânirea acestei zone. Cetatea avea sarcina de a opri incursiunile turcilor. A fost stăpânită pe rând de austrieci, de turci și de haiduci. Astăzi, unul dintre turnuri este acoperit de apele lacului de acumulare. - Se susține că, una dintre cele mai pitorești văi este Valea Liubotina-Rudina. Ce argumente pledează pentru a fi un itinerar ecoturistic? - Valea Liubotina are versanții acoperiți cu păduri de
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
aveam televizor. Doar un tranzistor amărât, agățat de o creangă, mai mult țipa și hârâia, decât cânta. Cât timp ne frigeam în țepușe cina, eram la “Înșiră-te mărgărite” despre câte în lună și în stele... Ne simțeam ca niște haiduci, fără grija zilei de mâine. Așteptam doar ca zdrăngănitul clopoțeilor, atașați la bambinele fosforescente să ne trezească vigilența. De fapt, aceste bambine erau niște brățări vândute copiilor pe litoral, la tarabele din stațiuni, mai ales când se plimbau seara. În
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau țânțarii în haită... Am mai prins amândoi câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
Articolele Autorului 7 Mai 2014 Frunză verde din Carpați, Țara mea de dezbinați, Din Moldova, în Ardeal, De din Vale, până-n Deal, De cu zori și până-n seară, Dinăuntru și-n afară, Peste tot unde te duci Numai vorbe de haiduci! Între-aceste zări divine Unde-s doi spurcatul vine! Nenăscuții prunci ne plâng, Pumnii de durere-i strâng, Mamele în somn suspină, Cine, Doamne, ne dezbină? Numai înspre Tine frig, Floarea tremură de frig! Frunză verde nu mai pot, M-aș
DOINĂ PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350665_a_351994]
-
interes pentru Europa. Europa muzical caută astăzi, ca și întotdeauna, descrierea frumoaselor ținuturi locuite, a obiceiurilor și cutumelor popoarelor componente, a aspirațiilor lor. Dovada este că primul loc a fost luat de cel mai improbabil candidat. O fată, travestită în haiduc spre a demonstra mai elocvent tema locală pe care a cântat-o. Oare primul nostru ministru, prezent la spectacol a tras vre-un învățământ din el? Cred că nu, deoarece nu este în favoarea Federației Republicilor Autonome Baronale pe care o
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
Lăpușnei, Vornicenii, Căpriana”. A fost botezat creștinește, în biserica din sat, primind numele marelui ierarh Nicolae. 1934 - 1941: Urmează școala primară din satul natal, unde se remarcă prin strădania de a cunoaște istoria neamului său (mai ales despre voievozi și haiduci), folclorul și obiceiurile folclorice și creștine. Se afla printre premianții clasei, deși își ajuta părinții la muncile câmpului. Amintiri duioase păstrează mamei sale, Vera, pe care o consideră primul său profesor, trecută la cele veșnice la 2 iulie 1936, când
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
ajuns foarte repede în inimile fanilor și ai familiilor neîndreptățite de regim. În 1994, în aceeași formulă dar cu un membru în plus ( Lucian Bucataru-claviaturi), a apărut albumul "Evenimentul zilei și altele". Discul conține printre altele și piesă "Amintire cu haiduci", pe care Vali Sterian a avut curajul să o compună și să o interpreteze încă din anii 80, dar care nu a putut fi înregistrată în acea perioadă. Fanii au fost încântați de piese că "Reportaj", "În al nouălea cer
FESTIVALUL DE FOLK ´´ VALI STERIAN´´ -RAMNICU SARAT 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359327_a_360656]
-
Republicană spaniolă, împreună cu numeroși civili, se refugiază, trecând Pirineii, în Franța. Membrii Brigăzilor Internaționale au fost internați în lagărele de la Saint-Cyprien și Gurs. Vida ilustrează cu desene și linogravuri Gazeta săptămânală a lagărului, linogravurile fiind semnate „Grigore” (aluzie la numele haiducului maramureșean Grigore Pintea Viteazul). Și, tot în Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]