26,356 matches
-
de rău de lepădarea clipei celei repezi pentru niște lucruri ce n-au nici în clin, nici în mînecă, nici în buzunar nimic dulce... Mi-am luat însă speranța drept deviză, am brodat-o-n fir subțire de aura pe haina mea din piele de antilopă neagră și umblu, cu viziera trasă bine pe figură, ca un năuc beat de propanolol, printre morile de vînt (zefiri lunguieți și musoni rotunzi!). Ce-o fi să fie, numai să pot, din cînd în
Aș întinde o mînă și-aș mîngîia un copac mai apropiat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13159_a_14484]
-
pe figură, ca un năuc beat de propanolol, printre morile de vînt (zefiri lunguieți și musoni rotunzi!). Ce-o fi să fie, numai să pot, din cînd în cînd, dormi un secol! * Strada. Un om mic, „umilit și obidit”, în haine boțite, negre, cu șapca-n cap, avînd într-o mînă un harbuz și-n cealaltă, într-un fel de sacoșă de piele, un cățeluș, tot negru, căruia i se văd doar capul și coada. Omul, nervos, clătinîndu-se ușor. Harbuzul, extrem de
Aș întinde o mînă și-aș mîngîia un copac mai apropiat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13159_a_14484]
-
bucurie, tristețe? Tamara Nikolaevna (căreia i-au apărut vreo cinci poezii în Convorbiri literare, 8) m-a pupat, a sărit în sus; Andreea Emilinovna, fiica mea de patru ani și jumătate, a dat o explicație promptă titlului: „În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!”; taică-meu a luat sever cartea, s-a uitat la preț și-a constatat că-i scumpă (16,50 lei!); maică-mea nici n-a îndrăznit s-o atingă! Cam așa
“În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13299_a_14624]
-
după amiază, lipsit de memorie, privind, privind această substanță necunoscută ce curge din cer. Pun mîna pe furnirul biroului și-l simt fierbinte, afectuos. Departe sînt dealurile pe care n-am rătăcit încă. O hoinăreală de dimineață pînă seara, în haine ușoare, singur, pe cărări subțiri, abia deslușite-n iarba scurtă. Să fluieri uneori după un fluture și el să vină vesel, prietenos, să ți se bage-n buzunar. Și-apoi, întors, c-o osteneală dulce-n trup, să dormi, să
“În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13299_a_14624]
-
loc pentru nimic altceva decît o ură permanentă, patetic de futila. În cele din urmă, am ajuns la Alină și am găsit-o asteptindu-ma cu nerăbdare. - De ce ai întîrziat atît? m-a întrebat, înainte de a fi apucat să-mi scot haină. - Iarta-ma, Alină, dar a trebuit să trec întîi pe la familia Dumbrava, să aflu dacă am vreun mesaj de la Ștefan, am spus, scuzindu-ma, iar apoi i-am spus despre vizita mea la Nicolae și despre Chris și Ștefan. - Eram sigură
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
merge șnur. - Să dea Dumnezeu! am spus, din tot sufletul. Apoi m-am uitat la ceas. Se făcea tîrziu. - Acum trebuie s-o șterg. Ne vedem mîine dimineață, pe la opt. Vlad vine să ne ia la noua. Mi-am luat haină și m-am îndreptat spre ușa. - Acum, la revedere. - La revedere. Ai grijă de tine. Se lașase noaptea. Începuse să bată vîntul, împrăștiind nori de praf, care se înălțau pînă la acoperiș. În ultimele cîteva ore, temperatura scăzuse drastic, iar
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
celelalte bunuri, cărbunele și lemnul erau trimise în Uniunea Sovietică, astfel încît practic nu mai rămînea nimic pentru consumul intern. Lumea trăia din rezerve, dar acestea se vor epuiza în curînd. M-am luptat cu vîntul, care-mi pătrundea prin haine și mă îngheța pînă în măduva oaselor. Pentru a-mi îndrepta gîndurile în altă parte, mi-am concentrat atenția asupra caselor pe lînga care treceam. Pe majoritatea ferestrelor erau lipite foi de carton, menite să înlocuiască ochiurile de geam sparte
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
aplecat și am inceput sa pipai orbește pe sub tufiș. Mi-am prins mîinile într-o încîlceala de rădăcini, tulpini și țepușe, peste care se așternuseră frunze uscate. Deodată, degetele mele au apucat ceea ce părea a fi țesătura grosolană a unei haine, acoperită cu o substanță lipicioasa. Era sînge. O clipă mai tîrziu, am zărit conturul unui trup omenesc pe jumătate îngropat în frunze. Cînd l-am atins, rănitul s-a cutremurat, apoi s-a liniștit din nou. - Nu te teme, sînt
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
din bucătărie se strecura pe sub ușa. Ilinca era acolo; poate că mă aștepta. N-aveam idee cît e ceasul, dar trebuie să fi fost foarte tîrziu. Am crăpat puțin ușa și am privit prin deschizătura. Ilinca, așezată la masă, cîrpea hainele băieților. Părea epuizata și era foarte palida. - Ilinca! am chemat-o în șoaptă. A tresărit, iar lucrul i-a căzut din mînă. - Țină! a exclamat, repezindu-se spre mine. Ești în afară de pericol? - Totul e-n regulă, am asigurat-o. Au
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
splendide portretizări și disocieri: * despre Ion de Rebreanu, care cânta în solemnitate condițiile generale ale vieții, nașterea, nunta, moartea, un poem epic solemn ca un fluviu american, o capodoperă de măreție liniștită; * despre Vasile Pârvan, ca un păstor nordic, cu haina încheiată auster până sus călcând pe un ghețar și care privea pe fereastră, pe cerul îndepărtat sfărâmarea ideală a norilor; * despre Nicolae Iorga apropiat de zmeul din poveste. După cum buzduganul acestuia își preceda stăpânul izbind în poartă, în ușă spre
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
îl citești și perspectiva de a mai auzi cuvântul "taxatoare" te înspăimântă; al doilea, Calea crinului are o oarecare rezonanță blagiană: Crin, ești vrăjit,/ spre roșu cîrmit/ îți fulguie încă/ în trup, flăcări/ nearse, ghețuri/ neprinse, prea tineri/ fiori, nevorbitori,/ haină, la porți/ pândește soarta. (pag. 30). Poemele din aceste două cicluri sunt mai slabe decât acelea din al treilea (mai eclectic) deoarece sunt mult prea strânse în menghina unei simetrii tematice și formale. Și e păcat, pentru că autoarea are o
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
îmi vor spune numai: "Noroc! Bine-ai venit! Sau poate îți e foame? Hai, ia, domnu^Săndel..." Șantan Timpul? A adormit cu capul pe masă, Delirînd despre Shakespeare, despre Eminescu... Slab, numai piele și os, mîncat de-un abces, cu Haina boțită, pătată, cămașa zoioasă. Păcat. Vorbea atît de frumos. Descu- Rajant de frumos. Îți venea să Plîngi. Să-ți spui: Nimic nu contează! Important e să iubești, important e firescul Vieții ca un cîntec simplu și curat, Munca din plăcere
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
îmi tot vorbea despre el ce amiază saturată ce agonie în cerul gurii tale dumnezeule gata nu mai scriu un cuvânt ba da ba nu ba da ba nu ba dansez cu moartea în oglinzi princiare am părul pieptănat și hainele aranjate impecabil iar pereții încăperii minuscule în care locuiesc sunt chiar rănile triumfătoare ale singurătății mele cum de n-am bănuit că ceea ce numeam înainte "acasă" este un lăcaș al refugiului în tibetul lăuntric? dansez cu moartea peste crini calcinați
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
Omul care a văzut moartea au suferit destul de multe schimbări. La fiecare reluare, adăugam, suprimam; nu numai replici, dar chiar și scene întregi. La unele piese însă - Meșterul Manole, Atrizii, spre-o pildă - nu am revenit, le-am lăsat în "haina" lor inițială. D. T.: - "Primatul textului - iată comandamentul suprem al artei teatrale!", ați afirmat dumneavoastră în articolul Regizorul și textul, de prin 1939, articol inclus și în relativ recentul dumneavoastră volum Oameni de teatru. Subscrieți la această afirmație și azi
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
nici nu te aștepți. Șurubul, stimate domnule Lucian Raicu, cu ghiventul lui capricios! Să continui deci, fără har, scrisoarea. O, de-aș avea o sfoară de moșie, un conac în ruină, cîțiva mesteceni și-un samovar! Să-mi pun o haină ușoară, să-mi iau pălăria de pai și pușca de vînătoare, să-nham o iapă calmă la șaretă și, fluierînd prepelicarul, să plec la plimbare! Să mănînc somon și batog, să joc biliard la o moșieriță tînără și văduvă, vecină
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
Cele mai populare sporturi sînt rugby, cricket, iachting, toate aceste sporturi pe care nu le înțeleg defel și pe care nu le voi înțelege niciodată, așa cum mă asigură, cu generozitate, specialiștii. Înclinația către sport dă și nota specifică vestimentației neozeelandeze. Hainele de fiecare zi servesc la fel de bine la excursiile prin pădure, la jocul de golf sau la alunecatul pe role. O femeie cu tocuri înalte e o imagine cu totul neobișnuită pe-aici. În schimb mersul desculț e foarte banal (văd
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
și semnificația expoziției inagurată cu ocazia sărbătoririi Zilei Cărții. După cuvîntarea suveranului s-au rostit discursuri de care nu-mi aduc aminte. Știu doar că am contemplat de departe, cu interes, impresionanta statură a suveranului, care era îmbrăcat într-o haină strălucitoare. Un bărbat frumos, armonios clădit, cu mișcări sigure, purtînd pe obraz un zîmbet cu o expresie luminoasă, pe care pînă atunci, nu l-am văzut altfel decît reprodus în fotografii din gazete, făcute cu ocazia a cine știe căror
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
cu Moh la o petrecere. "Știi ce, nu-i homo!" Nu știu că oricum nu mai vorbește cu mine. Spre seară apar și Güler cu Zehra. Se duc și ele cu Moh la petrecere. Dacă pot să le împrumut niște haine. Nici nu știam că parfumul meu miroase așa tare! Am și rimel de păr? Zehra își dă jos baticul, că altfel n-are voie în discotecă. Hai c-a postit toată înălțarea lui Mohammed în al șaptelea cer, ce contează
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
Aubrey de Vere în mortul pescuit din canal, lîngă Charlottenburg, după safirele de Ceylan care s-au găsit asupra lui, deși nimeni altcineva nu-l recunoscuse pînă atunci: căci fața ucisului fusese arsă cu apă tare și devenise irecognoscibilă, iar "hainelor le fusese smuls petecul cu numele croitorului, iar ceasului tasul cu iscălitura aurfaurului". Naratorul, care fusese văzut deseori în cursul zilei în compania lui Aubrey, în muzeul Frederic, în Tiergarten, în rachieria neerlandeză pe care o frecventau amîndoi, se sperie
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
ca Allgemeinheit, ca generalitate. Mult mai puțin frecventat decât amfiteatrul anatomistului, seminarul profesorului de istoria artelor, Coriolan Petranu, părea mai degrabă un salon particular. Împreună cu o colegă, nu eram de fapt decât doi oaspeți ai amfitrionului, care ne primea în haină de casă, învăluit în norii de fum ai țigării sale de foi, la orele de seminar, iar adeseori nu eram decât eu singur. Pentru mine, unic auditor al seminarului său, profesorul Petranu a desfășurat odată panoplia erudiției sale, vorbindu-mi
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
seama cum încerca ea să-și gradeze spusele, gesturile, spre intimitate. O ultimă minge aruncată în terenul meu: "Știi unde a ascuns Petra biletul Flaviei către tine? Ei? Chiar nu ghicești? Că doar la ieșire ne controla și-n tivurile hainelor ca să nu scoatem... mesaje criminale". Va să zică așa fusese! Bilețelul minuscul pe care Petra mi-l dăduse netezit insistent cu fierul de călcat! După plecarea, într-un târziu, a Andrei, am căutat biletul cu pricina. Aveam și o poză a Petrei
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
al camerei, îi avea pe toți în fața sa și nu lua parte la discuții. Îl simțeam ca pe un spectator de elită, participând - retras în sine - la jocul surprinzător al ideilor care se desfășurau în fața lui. Îl văd aevea în hainele lui bleumarin cu dungi albe și cu ghete butucănoase. Capul său cu trăsături fine se pierdea în părul des și barba albă. Primăvara însă eram întotdeauna uimiți de schimbarea înfățișării lui, căci își tundea barba și pletele și avea aerul
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
are dreptate: o cucoana îi schimbă pampersul copilului pe o grămadă de cozonaci la oferta specială” (Salutare, adnana!). Am și eu o poveste, auzită din sursă zero, care confirmă teoria. Există familii, care, sâmbătă sau duminică, se îmbracă frumos, cu hainele alea bune de discotecă, și pleacă, în formație completă, să ia masa la hipermarket. Ajunși acolo, toți membrii respectivei celulei de bază a societății se perinda de câteva ori pe langă fiecare tânți care face promoție la pateu de ficat
Va scot la o prajitura in supermarket? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21170_a_22495]
-
grei, mai opulenți, mai misterioși, cu o fiolă de parfum încorporată, care să facă “puf, puf” la apăsare, precum odorizantele de cameră. Avem sâni noi. Cum procedăm? Ce face pseudodiva după ce iese cu sânii de la reșaparea de primăvară? Păi, caută hainele prin care să-i pună în valoare. Mă rog, mai degrabă “nehainele”, căci e vorba de țesături care au miraculoasa proprietate de a descoperi mult mai mult decât acoperă. Ele se găsesc în magazinele de jucării, la raionul de Barbie
Sânii noştri cei de toate verile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21190_a_22515]
-
miraculoasa proprietate de a descoperi mult mai mult decât acoperă. Ele se găsesc în magazinele de jucării, la raionul de Barbie-uri. Se duce fata, cumpără o sacoșă de Barbie-uri, vine cu ele acasă, le dezbracă, se înțolește cu hainele lor și pleacă la agățat. Asta dacă nu are de mers la mare sau în pagina meteo a vreunui tabloid. Dacă da, nu mai e nevoie de drum la magazinul de jucării. O pereche de tanga construiți dintr-o petală
Sânii noştri cei de toate verile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21190_a_22515]