2,290 matches
-
încărcătură existențială, insolit și poematic, îndeosebi în finalul textelor. Ideea de joc, susținută și de titlul simbolic Camera copiilor, favorizează abstragerea din spațiul curgerii normale a existenței într-un spațiu marcat de ficțiune, care face însă ca jocul să devină halucinație și suferință crispată (Sonia Larian). Spre sugestia artei și jocului vine și subtitlul Requiem, urmat de indicația părților genului („Introitus”, „Kyrie” etc.) care vizează nota alegorică: în Dies irae o ședință constituie rama tematică a existenței în totalitarism; Acrobatul este
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
realistă, o cronică fragmentară a cazurilor bizare, alegând ca pretext epic motivul războiului, însă, aproape invariabil, povestirile se frâng într-un ton moralizator. Interesantă este Micul lustragiu, unde în viața banală a unui băiețel se deschide o breșă onirică: o halucinație al cărei personaj este tatăl său mort. În Vadul negru se asistă la o încercare ratată de sinucidere, trăită în transă de protagonist, tematica fiind complicată cu motivul pseudofolcloric al locului rău. Captivantă ar fi putut să fie, prin sugestiile
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
opresiv, variante, aproximări tematice ale piesei Don Juan apocalipticul. Și Îngerul bătrân este o parabolă a ororilor totalitarismului, drapată în metaforele derutante ale speranței decapitate. La Auschwitz bântuie fantoma unui înger, simbol cu semnificații multiple, de la aceea de produs al halucinației colective până la cea de păzitor al memoriei (încarnat în persoana medicului Godieu), sau la aceea, paradoxală, a sinuciderii ca mântuire (întruchipat în tânăra Elsa, scăpată cu viață din camera de gazare, dar care alege totuși să moară). Interesul simbolisticii vine
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
sentimentului schimbării sau al pierderii propriei identități, sau de manifestări de tipul sadismului sau al masochismului, al egotismului narcisic; d) fantasmele sufletului sunt, de regulă, expresia unei transgresiuni a realității în imaginarul personal, de tipul mitomaniei, fabulației, paranoiei, delirului și halucinațiilor, plăcerilor perverse, alcoolismului sau consumului de droguri; e) Tehnicile sufletești privesc totalitatea procedeelor prin care, acționându-se asupra vieții psihice, se determină o schimbare a regimului funcțional normal sau cel puțin obișnuit al acesteia; în sensul aceste sunt de menționat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
d) tulburări de conștiință; e) tulburări de gândire privind tematica ideilor, fluența, coerența, asociațiile bizare, conținutul; f) dificultăți de activitate; g) tulburări de comportament; h) tulburări de identitate, de autopercepere sau reprezentare a propriei persoane; i) tulburări de percepție (iluzii, halucinații). În raport cu structura organismului persoanei și cu natura patologiei generale, distingem trei categorii de bolnavi: a) bolnavul somatic, care acuză senzația de rău fizic, asociată cu sentimentul amenințării propriei vieți de perspectiva infirmității sau a morții; b) bolnavul psihic, care manifestă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înstrăinare/dezrădăcinare, neliniște anxioasă, iritabilitate, insomnii, coșmare, depresie, nostalgia familiei și a locului de origine, stări conflictuale, episoade confuzionale sau stuporoase, crize pitiatice, idei delirante de persecuție sau cu temă mistică, izolare cu negativism verbal și refuzul activității, refuz alimentar, halucinații, idei sau tentative de suicid, conduite paradoxale și reacții de inadaptare; b) tulburările somatice și psihosomatice, datorate pe de o parte traumatismului psihic de izolare și claustrare, iar pe de altă parte, mizeriei, subalimentației, schimbărilor de climă etc. și manifestate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vulcanice, cutremure de pământ, secetă) sau catastrofe produse de activitatea umană și de tehnologiile moderne (poluări industriale, accidente nucleare, experimente nucleare militare etc.). Din punct de vedere psihologic, aceste situații declanșează următoarele tipuri de manifestări morbide: panică colectivă, iluzii și halucinații, viziuni, neliniște anxioasă, tulburări de comportament, dificultăți de adaptare socială, tulburări afectiv-emoționale, interpretare pseudo-delirantă a evenimentelor ca forme de „pedeapsă divină pentru păcatele oamenilor” etc. Aceste forme de manifestare, ca de altfel și unele dintre cele descrise mai sus, reprezintă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburări de echilibru, tulburări de sensibilitate, crize pseudoconvulsive, tulburări de mers și echilibru, disfonii). Simularea tulburărilor psihice se referă la următoarele categorii nosologice: stările de agitație; stările depresive; tentativele de suicid; confuzia mentală sau alte stări de obnubilare a conștiinței: halucinații, idei delirante; debilitatea mintală; depresia și anxietatea; amneziile; stările psihopatice impulsive. Simularea bolilor psihice pune, în primul rând, probleme de diagnostic, iar în al doilea rând, probleme de ordin medico-legal. Orice individ care simulează are un interes, urmărește un scop
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologic de evaluare psihodiagnostică și ancheta medico-socială a bolnavului. În cazul psihozelor endogene, deficiența psihică se traduce printr-o alterare gravă a personalității, constând din următoarele: ruperea de realitate, cu alternarea stării de conștiință; apariția unor importante modificări perceptive (iluzii, halucinații); tulburări de gândire (obsesii, idei delirante); tulburări de activitate și comportament (apatie, agresivitate, suicid, homicid); modificări afective (euforie, distimie, paratimie, depresie, melancolie, anxietate). Cele mai importante sectoare care focalizează atenția acțiunii de recuperare sunt: afecțiunile din grupa schizofreniei, psihozele delirante
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să dea semnificații simbolice textelor sale de sorginte baladescă și mitografică (Mircea Iorgulescu vede aici o „proiecție” a eroilor pe orizontul „întemeierii”), creând în același timp o lume „nouă”. Vladia se reface acum din alte imagini enigmatice, ale oniricului, angoasei, halucinațiilor, din teamă și din coșmar kafkian, cu o „vânătoare” rituală, o construcție parodiind mitul întemeierii, cu un „castel” unde bărbații o fac pe „nebunii”. Personajele masculine sunt de multe ori „slabe”, „caraghioase”, niște bufoni cu rol de purificare prin carnavalesc
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
dificultăți în înțelegerea și folosirea acestuia ca și în patologia aferentă. 2. Răspunsurile neobișnuite la stimulii senzoriali. Persoanele cu autism pot avea o sensibilitate exagerată, sub media normala, și/sau dificultăți de interpretare a senzațiilor (agnosia). Aceste experiențe nu implică halucinațiile, ci sunt bazate pe percepții reale, ca și la oamenii normali. Modalitatea de percepere a mediului senzorial poate fi diferit, sau pot apărea dificultăți de interpretare a informațiilor. Nu există doi indivizi cu autism care să prezinte același tip de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
survine de regulă după doi ani de dezvoltare normală sau aproape normală. Un astfel de diagnostic adițional poate fi pus dacă un individ cu autism dezvoltă elemente caracteristice schizofreniei cu simptome ale fazei active, cum ar fi ideile delirante sau halucinațiile proeminente, care durează cel puțin o lună. În mutismul selectiv, copilul prezintă de regulă aptitudini de comunicare corespunzătoare în anumite contexte și nu o deteriorare severă în interacțiunea socială și comportamentală. În tulburarea de limbaj expresiv și în cea mixtă
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
zile; 4. situația legală - procese pe rol, perioadă de probațiune, trafic sau deținere de droguri, condamnări, suspendarea permisului auto pentru conducere sub influența drogului; 5. istoric familial, relații familiale și sociale 6. status psihiatric - antecedente psihiatrice, depresie, anxietate, dificultăți cognitive, halucinații, comportament violent, probleme emoționale, tentative de suicid, probleme emoționale În ultimele 30 de zile. Fiecare din cele 6 dimensiuni ale EuropASI este subiectul unui interviu separat. Întrebările trebuie astfel formulate de către terapeut Încât să fie Închise, scurte, foarte simple pentru
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
hipertensiune, reducerea apetitului, creșterea frecventei respiratorii, pupile dilatate putându-se ajunge pana la febră, transpirații, cefalee, privire Încețoșata, amețeli, dificultăți de coordonare În cazul consumului unei doze mai mari pot apărea chiar la o doză mică sau moderată: comportamente compulsive, halucinații vizuale sau auditive. Consumul de amphetamine În doze mici este asociat cu o creștere a volubilității și competitivității (deci o creștere a nivelului de agresivitate) fără a mări riscul manifestării unui comportament violent. Deși datele obținute din cercetările efectuate În
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
efectul drogului sau la cele care trec pprin experiențe de tip psihotic determinate de o folosire Îndelungată a drogului. Deși nu s-au făcut cercetări privind efectele consumului pe termen lung de ketamina, efectele consumului pe termen scurt pot cuprinde halucinații, distorssiuni vizuale, pierderea percepției timpului și a identității.. În cazul consumului de ketamine cu alcoool pot apărea dificultăți În funcționarea motorie, probleme respiratorii potențial fatale, convulsii și delir. Cercetătorii au semnalat În cazul consumului de steroizi, pe langă efectele somatice
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
sentimentele consumatorului se modifică mult mai dramatic decît acestea. Astfel, consumatorul poate avea mai multe sentimente diferite În același timp sau poate trece rapid de la o senzație la alta. Dacă este luată o doză suficientă, drogul poate produce iluzii și halucinații vizuale, percepția consumatorului asupra timpului și a lui Însuși se modifică, iar consumatorul poate avea senzația că aude culorile și vede sunetele iar aceste modificări Îl pot speria și pot provoca panică. Studiile intensive efectuate asupra consumului de LSD au
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
cocaina, inhalanții) iar În cazul altor droguri modificările psihologice și psihopatologice date de consumul de drog (precum dezinhibiția, iritabilitatea, comportamentele compulsive, neliniștea psihomotorie, tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot genera cu ușurință comportamente agresive. Un alt aspect important și declanșator de comportamente agresive este perioada de sevraj În care starea somatica alterată și/sau dependența psihologică manifestată prin nevoia impetuoasa de a consuma ‘o altă doză’, precum și imposibilitatea
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
că tipul de experiență mentală produsă de curent era strâns legată nu de zona stimulată, ci de caracteristicile de personalitate ale individului. În mod contrar În schizofrenie, unde vocile halucinatorii reprezintă marca dereglărilor, stimularea lobului temporal median, nu a produs halucinații auditive la pacienții cu epilepsie non-psihotică. Anatomia și fiziologia hipocampusului, este singura potrivită răspândirii unor asemenea dereglări și recunoașterii când să o facă. Hipocampusul prezintă un Întreg sistem Între țesut de sinapse excitatorii succesive care primesc stimuli concentrându-se pe
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
produse anterior, dar În plus pot să apară sinestezii, pseudohalucinații, scăderea capacității de raționament, prelungirea timpilor de reacție, confuzii, perturbarea sensibilă a capacității de a Îndeplini sarcini motorii simple, depersonalizare, idei până la delir paranoiac, agitație psihomotorie, panică extremă și chiar halucinații adevărate. (Cox et al 1983). Toxicitate. Notabil este faptul că dozele la care apar simptomele unei psihoze toxice acute și halucinații sunt sunt cel puțin de 5 ori mai mici decât cele considerate “mici spre medii”. Prin comparație, o doză
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
a capacității de a Îndeplini sarcini motorii simple, depersonalizare, idei până la delir paranoiac, agitație psihomotorie, panică extremă și chiar halucinații adevărate. (Cox et al 1983). Toxicitate. Notabil este faptul că dozele la care apar simptomele unei psihoze toxice acute și halucinații sunt sunt cel puțin de 5 ori mai mici decât cele considerate “mici spre medii”. Prin comparație, o doză de alcool de 5 ori mai mare decât cea necesară creării efectului de “bună dispoziție socială” ar provoca o comă etilică
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
psihiatrie. Pacienții cu istoric de psihoze pre-existente sau cu abuz de substanțe multiple au fost excluși din studiu. Trăsăturile psihotice erau asemănătoare la toți cei 11 pacienți, reprezentând un amestec de simptome afective și schizofrene, ca de exemplu depresi, neliniște, halucinații auditive, iluzii, confuzii și frecvent manifestări agresive. Simptomele erau asemănătoare, dar durata psihozei a variat: din cei 11, durata tulburării a fost de mai puțin de 2 luni În 4 cazuri, În 6 cazuri s-a raportat un curs tranzitoriu
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
orb”. Toți pacieții au făcut analize toxicologice pentru a exclude prezența alcoolului sau a altor agenți exogeni. Grupul canabis-pozitiv a Înregistrat un nivel considerabil crescut de simptome hipomaniacale și agitație În vreme ce grupul canabis-negativ (de control) și un nivel inferior de halucinații auditive, aplatizare afectivă și incoerență verbală. Subiecții canabis-pozitivi au avut o evoluție pe termen scurt foarte bună. După o săptămână grupul a arătat o ameliorare marcată, mai ales În ceea ce privește simptomele psihotice, În timp ce grupul de control a rămas practic neschimbat. Réactions
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
mediu izolat, calmant și non-stimulator (Weil 1970). "Flashback" Fumătorii de marijuana care Încearcă ocazional și alte halucinogene, găsesc senzația de "high" resimțită cu marijuana se modifică după utilizarea altor halucinogene. Utilizatorii de marijuana pot avea experiențe de repetare a unor halucinații trăite anterior. De exemplu, o persoană care trăiește o halucinație la LSD sau mescalină poate retrăi exact aceleași experiențe În aceiași zi sau mult mai târziu În decursul unor experiențe de “high” cu marijuana singură (Weil 1970). Tulburări mentale cu
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
marijuana care Încearcă ocazional și alte halucinogene, găsesc senzația de "high" resimțită cu marijuana se modifică după utilizarea altor halucinogene. Utilizatorii de marijuana pot avea experiențe de repetare a unor halucinații trăite anterior. De exemplu, o persoană care trăiește o halucinație la LSD sau mescalină poate retrăi exact aceleași experiențe În aceiași zi sau mult mai târziu În decursul unor experiențe de “high” cu marijuana singură (Weil 1970). Tulburări mentale cu istoric psihiatric pozitiv Psihoze toxice Evidențele sugerează că marijuana constituie
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
temele” de mai sus, K. Jaspers preferă să vorbească în sfera psihopatologiei despre „fenomenele psihice individuale” care concentrează „tematica obiectului psihopatologiei”. Acestea sunt următoarele: 1) Experiențele vieții trăite. Fenomenele subiective ale vieții psihice morbide, reprezentând „psihopatologia fenomenologică” (tulburări de conștiință, halucinații, afecte, tulburări de gândire). 2) Performanțele psihice ca performanțe obiective ale vieții psihice (apercepția, memoria, activitatea, inteligența). Acestea sunt în raport cu „psihologia formei” (Gestaltpsychologie). 3) Componenta somatică a evenimentelor psihice, în care sunt incluse componentele și efectele somatice ca simptome ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]