19,103 matches
-
mare măsură - farmecul scrisului său. P.S. În volumul Cronica unei dezamăgiri este reprodus și un articol al meu în care apare o nefericită greșeală de tipar: Dacă nu suntem în stare să extindem românofobia în lume, măcar să nu permitem ca harta limbii române să ajungă mai mică decât harta României!" Eu scrisesem "românofonia", nu "românofobia". De altfel, în România liberă din 3 septembrie 1997, de unde a fost preluat textul, era scris corect, "românofonia". George Pruteanu, Partidul și partida (Atitudini politice), București
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
Cronica unei dezamăgiri este reprodus și un articol al meu în care apare o nefericită greșeală de tipar: Dacă nu suntem în stare să extindem românofobia în lume, măcar să nu permitem ca harta limbii române să ajungă mai mică decât harta României!" Eu scrisesem "românofonia", nu "românofobia". De altfel, în România liberă din 3 septembrie 1997, de unde a fost preluat textul, era scris corect, "românofonia". George Pruteanu, Partidul și partida (Atitudini politice), București, Ed. Universal Dalsi, 2000. 170 pag. George Pruteanu
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
orașe în care n-am fost niciodată... E insuportabil să nu ai o imagine mai mult sau mai puțin precisă... Iar apoi, acest mod de a călători, care constă în a citi înainte totul despre un oraș, în a cumpăra hărți... Nu poți pune piciorul într-un oraș fără să-i cunoști punctele cardinale, fără să ai o imagine mentală cât de cât clară despre planul orașului... Scopul meu, cea mai mare satisfacție a mea este de a avea impresia că
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
conducerea țării!). Tot restul, fabricile, uzinele, ogoarele trebuie să producă valoare reală - spre binele celor care muncesc acolo și spre binele țării. Înafara acestei condiții minimale, ce rost are un stat? Doar așa, să ocupăm și noi un loc pe harta Europei? Exemplul prietenilor kurzi, obligați să migreze dintr-o țară în alta și împinși de o soartă inclementă să adopte frecvent cea mai nefericită dintre politicile de supraviețuire - terorismul -, ar trebui să ne sperie. Semi-puciul de la uzinele Reșița (amestec de
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
că nu mai are vitalitatea începutului, e limpede că nici nu a reușit să îndeplinească profeția lui Paul de Man, si anume să cartografieze întreaga istorie literară cu instrumentele și metodele sale noi, să conceapă, cu alte cuvinte, o nouă hartă a tradiției literare. Deconstructivismul a pierdut în mod cert din vigoare și prin forță unei conjuncturi politice - scandalurile iscate în jurul lui Paul de Man după dezvăluirile legate de activitatea lui din timpul războiului. Oricît de înverșunat l-ar fi aparat
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
literară, Vatra Românească, Contrapunct. Cartea de față - Grădini în podul palmei - conține 11 ficțiuni și un "scurt excurs autobiografic", cu o bizară tentă atemporală, combinată cu ludicul unei ironii constructive. E ceva din spațiile larg deschise și fără loc pe harta istoriei din prozele scurte ale lui Màrquez și în același timp sunt fragmente de narațiune care amintesc prin natura profund filozofică a simbolurilor de Grădina potecilor ce se bifurcă sau de Aleph ale lui Borges. Ca de pildă în pasajul
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
stare de spirit și inventați povestea zi de zi, cum se întâmplă ea în realitate? E intriga importantă? D.L.: Am o intrigă provizorie schițată dinainte să mă apuc de scris, dar cu multe arii albe, ca petele albe pe o hartă, pe care le umplu pe măsură ce înaintez, lucru care de obicei implică schimbarea schiței cu care am pornit la drum. L.V.: Ce fel de scriitor ați declara că sunteți: comic, mediativ, profund moral, inovator, poate un Desperado atașant? D.L.: Nu am
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
spațiul culturii încît programele inteligente puteau fi realizate cu brio. Nu vreau să idilizez lucrurile. Și nici nu trebuie. Dar liberalizarea din anii șaizeci ai secolului al XX-lea e o realitate incontestabilă, care a modificat esențial - și în bine - harta literaturii române. De acest suflu înnoitor s-a bucurat și patrimoniul literaturii române clasice, inclusiv secțiunea de folclor și folcloristică. Desigur se mai înregistrau și eșecuri, ca în orice regim dictatorial care își mai slăbise chingile cenzurii. Așa s-a
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
el și povestirile lui sînt studiate cu o minuțiozitate aproape științifică.Varguitas, angajat la același post de radio care a făcut "afacerea" de a-l aduce din Bolivia pe Camacho, intră în biroul improvizat al acestuia, vede cum lucrează, vede harta Limei și lista de nume copiate din cartea de telefon care-i servește condeierului pentru a-și crea personajele, antologia de citate celebre care constituie unicul bagaj cultural al prolificului scriitor. E un fel de deconstrucție ironică a portretului scriitorului
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
perspectivă de ansamblu. Nimic mai departe de adevăr. Există în subtextul fiecărei analize planul unei construcții critice atotcuprinzătoare. Gheorghe Grigurcu nu este numai turistul care se bucură cu candoare de frumusețea fiecărui peisaj, ci și exploratorul aflat în posesia unei hărți clare a întregului ținut explorat. Dacă suntem atenți, în timpul lecturii, la acest al doilea nivel al lucrării, descoperim o operă teoretică extraordinară. Iată, ca eșantion, cateva considerații despre postmodernism (în comentariul asupra volumului Levantul al lui Mircea Cărtărescu): "Postmodernismul, termen
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
a munților Carpați și alte teritorii. Vinovați de acest dezastru politic la care se ajunsese era făcut Ionel Brătianu (regele era inviolabil și în afara răspunderilor). În ziarul Momentul din Iași Ibrăileanu scria atunci cu infinită amărăciune. "Am văzut în ziar harta viitoare, desfigurată, a țării. E opera în imagini a d-lui Ion I. C. Brătianu". Ibrăileanu, sterist (și, se știe, Stere a fost împotriva intrării noastre în război alături de Antantă), îl incrimina, aspru, pe Ionel Brătianu. A intervenit, în martie 1918
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
între cei care au câștigat alegerile și cei care-i secondează zgomotos nu e nici un fel de diferență: ei sunt copiii iresponsabili ai aceleiași familii, alcătuită dintr-o mamă bețivă și-un tată dement (ideologic vorbind, desigur!) Cam așa arată harta sumbră a României amenințată de secetă. O țară uscată, dar deloc curată.
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
facă victima să cînte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocarea cu un dop", tatuajele ad-hoc, capetele rase pe loc, fierul roșu, acestea din urmă aducînd trupul supliciatului la condiția de "hartă sau parcardă". Dînd telefon, la terminarea durei lecturi, aflu că autoarea neîndurătorului eseu, Ruxandra Cesereanu, e o ființă de o neverosimilă gingășie... Contaminat de apetit doct-speculativ, simt, la rîndu-mi, nevoia recurgerii la... eseu. Dacă tot e vorba de relația călău-victimă
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
și-au respectat deloc tratatul militar. Ca militar, s-a refugiat în Moldova, în urma înfrîngerilor de pe front, unde, ca toată lumea, a avut parte de diferite pățanii de care se plînge. Takismul a ieșit împuținat după război, ca urmare a modificării hărții politice a țării, prin apariția noilor partide. Take Ionescu, obosit, devine premier la 17 decembrie 1921 și îl numește ministru, și încă la Justiție, (ceea ce era scandalos!) pe Stelian Popescu. Din fericire guvernul acesta nu durează decît pînă la 19
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
Libertate!... Va mai avea aceasta, în 2891, un sens?... Vor fi cataclisme uriașe?... Ciocniri mondiale, între fanatismele religioase, probabil?... Vor mai exista Rusia... America... China... Japonia,... Anglia,... Franța,... Italia?... (de România, Ungaria, Bulgaria nici pomeneală). Lumea globalizîndu-se, luînd forme, pe hartă, cu neputință de prevăzut... Va începe o eră glaciară?... Sau una de hiper-încălzire din cauza poluărilor?... În cîteva sute de ani, pe la 2535, lumea își va fi făcut un culcuș intergalactic? Cetăți extraterestre? Colonii pe Marte, în fine, cunoscut în amănunte
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
rusesc datorită revoluției izbucnite în imperiul vecin, inițierea tratativelor cu inamicul, să-l desemeneze ca prim ministru pe Al. Marghiloman (martie 1918) care a avut misiunea ingrată de a încheia un rușinos tratat de pace cu inamicul, care desfigura efectiv harta țării. Dar, bine sfătuit de Ion I.C. Brătianu și regina Maria, a tot amînat să-și pună semnătura pe acest tratat, știind bine că astfel e atins de nulitate. Și, apoi, cînd inamicul, istovit pe fronturile din Apus, a depus
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
a contribuit și sfatul lui Barbu Știrbei (cumnat cu Ionel Brătianu) și al reginei Maria (lumea informată știa bine de relațiile amoroase dintre ultimii citați) care erau tot aplecați spre omnisciența politică a lui Ionel Brătianu. nu cunoștea cum trebuia harta politică a țării de după război iar Ionel Brătianu o disprețuia inutil, voind să guverneze mereu, cînd nu efectiv atunci prin interpuși (de pildă, Al. Averescu în ale sale două guvernări din 1920-1921 și 1926-1927). Cînd boala (un cancer de colon
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
a zburdat, din revistă în revistă, o lustră. Elaborarea stilistică a fost pentru toată lumea evidentă. Dar nimeni nu a observat sau nu a vrut să observe că "acel frumos obiect luminos, cristalin, complicat, circular și simetric" desena, de fapt, o hartă simbolică a speranței. Doldora de procedee, care mai de care, cu deturnarea ironică a logicii genurilor literare, în amestec postmodern de realitate și ficțiune, Lustra profesorului de poetică și semiotică Eugen Negrici a fost, până acum, poezia anului 2000. Compusă
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
nume". Și, vrem, nu vrem, canonul nu înseamnă numai succes de moment, cotă (și acestea sunt importante), ci și energie iradiantă a operei. Lustra luminează și readuce la viață o întreagă lume, pe care o credeam fie irecuperabilă, fie inutilă. Harta despre care vorbeam la început este vechea hartă a simbolurilor luminoase din anii șaizeci, iar rețeta este rețeta, una din rețetele lui Marin Sorescu. De la Am zărit lumină..., la Vărul Shakespeare și până la rugăciunile din Puntea, toată opera lui este
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
numai succes de moment, cotă (și acestea sunt importante), ci și energie iradiantă a operei. Lustra luminează și readuce la viață o întreagă lume, pe care o credeam fie irecuperabilă, fie inutilă. Harta despre care vorbeam la început este vechea hartă a simbolurilor luminoase din anii șaizeci, iar rețeta este rețeta, una din rețetele lui Marin Sorescu. De la Am zărit lumină..., la Vărul Shakespeare și până la rugăciunile din Puntea, toată opera lui este un program, perfect conștientizat, de dezamorsare a gândirii
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
iar în călătoria sa prin literatura română a introdus decada, drept criteriu de distincție între promoțiile literare, termen inventat de el, pentru a nuanța între generațiile literare. Asta l-a făcut să aibă și în literatură o, să-i zic, hartă personală, pe care a construit-o încetul cu încetul, potrivit acestor criterii care i-au adus prieteni care se simțeau promoționați de el, dar care l-au părăsit ori s-au răcit de el atunci cînd nu se mai simțeau
Ulici al meu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16603_a_17928]
-
sa este strict sonoră, refuzând să-și amintească și chipurile victimelor: "doar zgomotele îmi locuiesc memoria", admite el, fără să înțeleagă că uitarea chipurilor celor schingiuiți nu este decât o stratagemă de a-și reduce vinovăția. Chipul supliciaților este o hartă a durerii pe care lacrimile își au statutul lor. Uneori, lacrimile țâșnesc pur și simplu, indiferent de controlul victimei, alteori, deși torturat atroce, chinuitul nu mai poate plânge și nu mai poate urla, pentru că s-a preschimbat într-un horcăit
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
Piepturi scrijelite (cu forma crucii), capete rase, cu inscripții ori cu litere care stigmatizează, însemnări cu fierul roșu pe frunte, arsuri de diferite forme în pielea victimei (dar gândite anume spre a transmite un mesaj) fac ca trupurile să devină hărți și pancarte. Uneori, torționarii își încheie ședința de supliciu printr-o schingiuire succintă, pe post de semnătură, pe trupul celor chinuiți. Toate aceste semne, lăsate de torționarii secolului XX, sunt niște epistole violente ale puterii, înrudite cu semnele lăsate, odinioară
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
și trupul dezarticulate sunt acoperite cu ziare, pături și orice ar putea să camufleze sângele. Ceea ce rămâne în urma supliciului fizic este o movilă de carne sângerândă, din care nu întotdeauna se mai poate desluși ceva. Microcosmosul corporal a devenit o hartă stâlcită a lumii. Urletul și mimica îndurerate au pierit și doar sângele a rămas singurul indiciu că victima mai trăiește.
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
Andriescu publică un surprinzător articol despre "optzecismul" rusesc, descriin- du-l cu precizie: "Câteva curente poetice foarte bine conturate și a căror teoretizare a început încă din prima jumătate a deceniului nouă, respectiv metarealismul, conceptualismul și prezentismul au trasat o hartă poetică foarte asemănătoare celei de la început de secol șdouăzeciț: simbolism, futurism și akmeism." Este, din câte știm, pentru prima dată în presa noastră literară când se schițează o analiză a tendințelor din literatura rusă de la sfârșitul secolului douăzeci. Amețiți de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]