1,047 matches
-
a rămas în vorbirea populației de pe aceste locuri, nume care de fapt, face parte din substratul traco-dac și pe care, pe bună dreptate, acest sat îl merită. Numele satului Vatra și existența bisericii din acest sat este legat de numele hatmanului Iordache Costache BoldurLățescu care a donat Sfintele Vase pe care era inscripționat numele său Iordache Costache Boldur-Lățescu-1803 și clopotele care aveau și ele inscripționate numele hatmanului și anul când au fost date după cum reiese din Testamentul său autentificat la Tribunalul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
merită. Numele satului Vatra și existența bisericii din acest sat este legat de numele hatmanului Iordache Costache BoldurLățescu care a donat Sfintele Vase pe care era inscripționat numele său Iordache Costache Boldur-Lățescu-1803 și clopotele care aveau și ele inscripționate numele hatmanului și anul când au fost date după cum reiese din Testamentul său autentificat la Tribunalul din Dorohoi sub, nr.958 din 20 mai 1857. în 1866, Ion Ionescu de la Brad arăta că: . . Locuitorii din Vatra-satului și Alba au casele înconjurate cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Iustinian din 1953 se așează pe treapta rugăciunii lui Isus (Dr. Badea Cireșanu-Tezaur liturgic, vol. 1, București, 1910, pag. 27) 3. Biserica „Sf. împărați Constantin și Elena” din Alba în testamentul său alcătuit la data de 20 mai 1857, boierul (hatmanul) Iordache Costache Boldur Lățescu prevedea ca executorii testamentului să construiască o biserică în satul Alba. Biserica s-a terminat și s-a sfințit la 14 decembrie 1897 aflându-se ca primar atunci Ion Franc căruia i se datorește aducerea la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Moldovei îl întărește pe Toma împreună cu frații și surorile sale ca proprietar al satului Mlenăuți cu iazurile și moșiile și bălți și cu tot venitul ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și.... La 25 iunie 1623 Miron Barnovschi hatman și pârcălab de Suceava care avea să fie și domn al Moldovei donează satul Mlenăuți împreună cu moșia mănăstirii Solca. în acest zapis se arată: „Eu, Miron Barnovschi hatman și pârcălab al Sucevei înștiințez prin acest zapis că de bună voie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și de la noi dreaptă ocină și.... La 25 iunie 1623 Miron Barnovschi hatman și pârcălab de Suceava care avea să fie și domn al Moldovei donează satul Mlenăuți împreună cu moșia mănăstirii Solca. în acest zapis se arată: „Eu, Miron Barnovschi hatman și pârcălab al Sucevei înștiințez prin acest zapis că de bună voie și nesilit de nimeni am dat mănăstirii Solca cu hramul „Sfinții apostoli Petru și Pavel un săticel din ținutul Dorohoiului numit Mlenăuți cu curte și moară și cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
veche monedă de aur străină, care a circulat și în țările românești și al cărei curs a variat după timp și țările de origine. Ghecon diacon. Ghilire - înălbirea pânzei de tort prin muierea în apă și expunerea repetată la soare. Hatman - unul dintre boierii cei dintâi din Sfatul Moldovei, însărcinat de domn cu comanda întregii oștiri pe timp de pace și război; mare spătar. Titlu purtat în trecut de marii generali și comandanți ai oștilor poloneze și căzăcești. Hram - patronul unei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îndeosebi din motive financiare). Terenul pentru construirea spitalului proectat a fost cumpărat o parte în 1924 de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale și o altă parte în 1928 de la Zoe Rosetti-Bălănescu, și se afla pe Calea Floreasca, colț cu Str. Hatmanul Arbore (de aici, uneori, adresa spitalul este indicată a fi Hatmanul Arbore). În 1930, Casa Centrală a dat însă în funcțiune Spitalul de Chirurgie de pe strada Polizu și abia doi ani mai târziu, va intra în funcțiune și spitalul, proectat
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cumpărat o parte în 1924 de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale și o altă parte în 1928 de la Zoe Rosetti-Bălănescu, și se afla pe Calea Floreasca, colț cu Str. Hatmanul Arbore (de aici, uneori, adresa spitalul este indicată a fi Hatmanul Arbore). În 1930, Casa Centrală a dat însă în funcțiune Spitalul de Chirurgie de pe strada Polizu și abia doi ani mai târziu, va intra în funcțiune și spitalul, proectat cu atâta timp înainte, din Calea Floreasca. Iată ce ne spun
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale. Spitalul este construit pe terenul cumpărat de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, o parte în anul 1924, și o altă parte, în 1928, pe Strada Floreasca nr. 8, colț cu str. Hatmanul Arbore. Aici - și în nicio altă parte, și-a desfășurat spitalul întreaga sa activitate, aici s-a dezvoltat - cât s-a putut dezvolta în cei peste 80 de ani de existență, în această locație, și numai în această locație. Despre
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fondurilor publice. A pus să i se aducă registrele, le-a verificat cu îngrijire, a criticat aspru multe lucruri... Nici măcar partea militară nu a scăpat investigației sale; a trecut în revistă trupele care au defilat înaintea lui, prezentând armele cu hatmanul lor în cap. Acesta după defilare, salutându-1 cu sabia, i-a prezentat raportul, ca și cum ar fi fost șeful lui, ceea ce a părut curios oamenilor de meserie și a stârnit murmurul secret al ofițerilor. Pretutindeni, d. Dașcov a fost tratat cu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Viața 1633-1691 Cărturar și om politic, Miron Costin (1633-1691) este un ilustru reprezentant al umanismului românesc. Copilăria și tinerețea și le-a petrecut în Polonia, unde hatmanul Ion Costin se refugiase, ca urmare a mazilirii, de către domnul Moise Movilă. Tânărul Miron Costin și-a făcut studiile în Polonia, unde a dobândit o cultură vastă și sistematică de profil clasic și umanist. Revenit în Moldova, agitată de desele
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1827]
-
Însemnări ieșene". Este autorul volumului de nuvele "Vrăbioiul alb", dar și al unor articole importante de filologie și istorie. Studiile elementare, clasa a-I-a și a -IIa, le-a făcut În perioada 1927 - 1929, la Școala primară de fete „Hatmanul Nicoară”, situată În cartierul Tătărași. Ulterior a fost transferat la Școala primară de Aplicație, de pe lângă Școala Normală “V. Lupu”, unde a locuit o perioadă, Împreună cu familia. Aici a petrecut cele mai frumoase zile ale copilăriei, cu prietenii săi, Păulică Cortez
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Iași, la 10 septembrie, În strada Spancioc nr. 14, din cartierul Tătărași, În familia prozatorului Titus și Eufrosina Hotnog, fiind cel de-al doilea copil. 1927 - 1929 Urmează clasa a-I-a și a -IIa la Școala primară de fete Hatmanul Nicoară din Tătărași, apoi este transferat la Școala primară de aplicație de pe lângă Școala Normală de Învățători „Vasile Lupu”. Pașii săi au fost Îndrumați de Învățătorul Dumitru Ungureanu. 1936-1939 A urmat cursurile Liceului Național Secția literară, din Iași 1939-1944 Își face
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
din 1906 fiind administrat de fundația cu același nume. Din anul școlar 1906-1907 instituția este asimilată liceelor de stat, desfășurându-și activitatea conform legislației școlare în vigoare la acea dată. Lăcașul a fost creat cu fonduri lăsate prin testament de hatmanul Anastasie Bașotă, cu scopul de a conferi educație elevilor, fii de săteni săraci sau orfani, astfel încât, după absolvire, aceștia să poată accede la universitățile europene 118. Prezența unui liceu - creat, ce-i drept, din inițiativă privată și având ca beneficiari
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în componență foști elevi din generația antebelică ce devin nume marcante în mediul universitar 122, Asociația s-a remarcat prin câteva inițiative notabile: s-au tipărit 300 de cărți poștale cu fotografia ctitorului liceului, dar și trei broșuri conținând testamentul hatmanului Bașotă, statutele Asociației și un memoriu referitor la starea materială. Deplângând lipsa de adeziune a foștilor elevi la acest organism, membrii activi își propuneau totuși, la 1923, să creeze o bibliotecă școlară și să susțină financiar elevii săraci ce doreau
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de consulul englez de acolo, Lloyd. Acest episod avea să declanșeze o deloc neglijabilă problemă diplomatică. Mihail Sturdza urmărea să dea o lecție revoluționarilor din Moldova, trimițând cei șapte lideri arestați în Turcia. Se pare, după cum mărturisesc rapoartele acuzatoare ale hatmanului Dimitrie Sturdza, inspectorul general al poliției moldovene, ca și ale colonelului Miscencu, comandantul poliției din Galați, că Charles Cuningham s-ar fi deplasat la Măcin, în fruntea unui grup de 80 de sudiți, cu scopul de a împiedica prin forța
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ținrea" (cf. lat. tenēo, -ere), "a despunre" (cf. lat. punire), "dux" (cf. lat. dux), concurate de turcisme, elemente neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala țării și a pămînturilor Moldovei". Temenul "chiverniseală" este întâlnit și cu sensul de "economisire"," agoniseală", "subzistență". Pentru conceptul de "șef", "conducător" erau
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
murdărit imaginea ofițerului român în război. Cred că e datoria noastră să denunțăm fără preget și să înfierăm asemenea excese care nu mai pot fi calificate de eroism. Indulgența autorului se explică poate prin straniul hazard care face ca fiica "Hatmanului" să fi devenit după război soția autenticului erou aviator Tudor Greceanu, care fusese răsplătit pentru faptele lui glorioase prin 16 ani de temniță grea și de torturi, de către regimul comunist de la București. Se mai adaugă și tragedia dispariției acestei soții
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Primele două zburaseră, pentru o scurtă perioadă, și în toamna anului 1942, în campania Stalingradului. O figură pe cât de pitorească, pe atât de controversată, pe frontul din Crimeea, a fost maiorul de cavalerie Ioan Tobă7, cunoscut mai mult ca "Tobă Hatmanul", comandant al Escadronului 4 Vânători Călări (vânători de partizani). Acesta acționa împotriva partizanilor sovietici din Crimeea. Într-o duminică, Mariana Drăgescu se pomenește cu el la aerodrom, sosit într-o mașină militară, de teren. Hatmanul îi lansează, ei și Stelei
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cunoscut mai mult ca "Tobă Hatmanul", comandant al Escadronului 4 Vânători Călări (vânători de partizani). Acesta acționa împotriva partizanilor sovietici din Crimeea. Într-o duminică, Mariana Drăgescu se pomenește cu el la aerodrom, sosit într-o mașină militară, de teren. Hatmanul îi lansează, ei și Stelei Huțan, o invitație neobișnuită: să meargă în ziua aceea cu el și să viziteze baza vânătorilor de partizani. Personajul era îmbrăcat cât se poate de original, cu o combinație de uniformă militară și costum inedit
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cu arma automată în timp ce automobilul oprise, iar cele două femei se culcaseră îngrozite la pământ. În sfârșit, ajung teferi la destinație. Vânătorii de partizani se stabiliseră într-o clădire abandonată, unde dețineau un adevărat arsenal de arme capturate de la sovietici. Hatmanul le face invitatelor o mică demonstrație: încarcă o armă automată și începe să tragă în peretele unei camere, perforându-l. Cum se găseau în interior, zgomotul a fost asurzitor. Vânătorii dispuneau de aparatură radio, transmiteau mesaje și puteau capta posturile
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
dârji dușmani / Le-am îndeplinit cu cinste / Și prin munți, la partizani. // Pentru Cruce, Neam și Tronul / Vom despica mări și zări / Căci noi suntem Escadronul / Patru, Vânători Călări. Să trăiască escadronul / Care-a dat atâți eroi / Să trăiască și Hatmanul / Cel mai mândru dintre noi". În cele din urmă, cele două aviatoare se întorc la aerodrom. "Comandantul spune Mariana zâmbind n-a aflat nici până în ziua de azi!". Următoarea întâlnire cu Hatmanul Tobă avea să se petreacă în cu totul
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Care-a dat atâți eroi / Să trăiască și Hatmanul / Cel mai mândru dintre noi". În cele din urmă, cele două aviatoare se întorc la aerodrom. "Comandantul spune Mariana zâmbind n-a aflat nici până în ziua de azi!". Următoarea întâlnire cu Hatmanul Tobă avea să se petreacă în cu totul alt decor: pe strada Gheorghe Manu din București. Ofițerul era îmbrăcat civil, cu un loden de piele nemțesc și cu o pălărie vânătorească. Afișând un aer misterios, îi spune Marianei că ar
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
din București. Ofițerul era îmbrăcat civil, cu un loden de piele nemțesc și cu o pălărie vânătorească. Afișând un aer misterios, îi spune Marianei că ar fi bine să uite că l-a întâlnit. "Ai să mai auzi de Tobă Hatmanul!"8. După instaurarea regimului comunist, Hatmanul avea să facă mulți ani de închisoare și deportare în Siberia. În cele din urmă a fost pus în libertate și lăsat chiar să plece în Germania, de unde avea de ridicat importante sume de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cu un loden de piele nemțesc și cu o pălărie vânătorească. Afișând un aer misterios, îi spune Marianei că ar fi bine să uite că l-a întâlnit. "Ai să mai auzi de Tobă Hatmanul!"8. După instaurarea regimului comunist, Hatmanul avea să facă mulți ani de închisoare și deportare în Siberia. În cele din urmă a fost pus în libertate și lăsat chiar să plece în Germania, de unde avea de ridicat importante sume de bani. Comuniștii își luaseră măsuri de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]