738 matches
-
de epic (psihologic, rea list, naturalist, eseistic, expresionist, decadent etc.) și odată cu închiderea evazionismului romantic, sub presiunea determinismului și a cunoașterii experimentale, literatura marină și-a pierdut din importanță și s-a exilat pe rafturi estetice inferioare. Totuși, pradă unui hedonism generalizat, omul postmodern caută și el o evadare din cotidian, în timp (trecutul ca suvenir, viitorul ca proiect SF) și în spațiu (tărâmuri exotice, imaginare). Fără să mai aibă prestigiul estetic de altădată (dacă a fost cumva vreun prestigiu), literatura
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
al lumii, unul care vrea să se bucure de partea cea mai bună a vieții. Pe bonvivants îi consider amuzanți și nu îi invidiez. Iar pe playboys, în special când au devenit deja cu părul cărunt, îi găsesc ridicoli. Un hedonism făcut doar din plăceri și satisfacții senzuale nu conduce la o fericire durabilă. De aceea mă întreb dacă sensul vieții constă cu adevărat în a trăi fără a renunța la nici o experiență. De fapt mulți muncesc desfășurând deseori chiar activități
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai pot comporta firesc, natural. Prăbușirea bucuriei la și pentru venirea copiilor (universală în cazul familiei umane, care se distinge de cea „animală”) și conduitele asociate acestei prăbușiri: indiferență față de miracolul procreării și, deci, al venirii pe lume a copiilor, hedonism, care merge până la formele nenaturale de cuplare (precum homosexualismul), proliferarea cuplurilor întâmplătoare de tipul coabitărilor în concubinaj și al adulterismului, indiferență pentru ziua de mâine etc., sunt tipice pentru atmosfera de ghetto, pentru populațiile în captivitate, în genere pentru grupurile
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sora Sophiei) și Alexandru Geblescu, apoi Niki și Tudor, soțul, respectiv fiul Ivonei, în fine, Titi Ialomițeanu. Și, desigur, peste toți și toate, Vica Delcă. În fiecare se poate citi cu folos o categorie socio-psihologică. Sophie este rafinamentul senzual provocator, hedonismul închis bovaric („Viața nu ne este dată ca să ne fie chin - reflectează ea - ci bucurie, și, dacă vreau, nimic din supărările ei n-au să mă atingă”) și retezat de spectrul războiului („Să te simți atât de tânără și atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
din temelii modul de trai și moravurile, a stabilit o nouă ierarhie a finalităților și un nou raport față de lucruri și de timp, față de ceilalți, dar și față de sine. Trăirea în prezent s-a substituit așteptărilor legate de viitor, iar hedonismul - militantismelor politice; febra confortului a luat locul pasiunilor naționaliste, iar divertismentul - revoluției. Circumscris noii religii a ameliorării continue a condițiilor de viață, gustul pentru un trai mai bun a devenit o pasiune de masă, scopul suprem al societăților democratice, un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
distracții. Există în societatea de consum ceva mai mult decât creșterea rapidă a nivelului de trai mediu: ambianța stimulării dorinței, euforia publicitară, imaginea luxuriantă a vacanțelor, sexualizarea semnelor și a corpurilor. Iată un tip de societate care substituie seducția coerciției, hedonismul datoriei, risipa economiei, umorul solemnității, eliberarea refulării, prezentul promisiunilor viitorului. Faza II se prezintă ca „societate a dorinței”, întreaga viață cotidiană fiind impregnată de imaginarul beatitudinii consumatorii, de visele cu plaje însorite, de ludism erotic, de mode ostentativ tinere. Muzică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
II în raport cu ciclul precedent care, necunoscând decât o difuzare limitată a bunurilor industriale de folosință îndelungată, s-a format sub egida hegemonică a consumului statutar. Prelungind regimul cheltuielilor de paradă, faza II este în același timp cea care a ridicat hedonismul la rangul de finalitate legitimă de masă, a transformat ambianța sau stilul consumului înconjurându-l de un halo de frivolitate și de ludism, de juvenilitate și de erotism. Juke-box, flipper, pin-up, scooter, rock’n’roll, pick-up, tranzistor, televiziune, Club Méditerranée
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cu serviciile. Până și relația cu mărcile s-a psihologizat, s-a dezinstituționalizat, s-a subiectivizat. Hiperconsum și anxietatetc "Hiperconsum și anxietate" Și mai este ceva. În acest context, achiziționarea unui produs de marcă nu e doar o manifestare de hedonism individualist, ea urmărește în egală măsură să răspundă noilor incertitudini provocate de reducerea sistemelor de referință și noilor așteptări privind securizarea estetică ori sanitară. În perioadele anterioare, modurile de socializare, normele și reperele colective în vigoare făceau neechivoc distincția între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
spre satisfacțiile care țin de piață? Trebuie să mai deschidem o dată dosarul lui homo consumans, care e mai complex, mai „metafizic” decât lăsa să se înțeleagă o primă abordare sociologistă. Consumul ca divertisment și călătorietc "Consumul ca divertisment și călătorie" Hedonism, divertisment și economia experiențeitc "Hedonism, divertisment și economia experienței" Nimic nu ilustrează mai bine dimensiunea hedonistă a consumului ca rolul crescând al activităților din timpul liber în societățile noastre. Cheltuielile legate de sectorul divertisment, de cel al culturii sau comunicării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
piață? Trebuie să mai deschidem o dată dosarul lui homo consumans, care e mai complex, mai „metafizic” decât lăsa să se înțeleagă o primă abordare sociologistă. Consumul ca divertisment și călătorietc "Consumul ca divertisment și călătorie" Hedonism, divertisment și economia experiențeitc "Hedonism, divertisment și economia experienței" Nimic nu ilustrează mai bine dimensiunea hedonistă a consumului ca rolul crescând al activităților din timpul liber în societățile noastre. Cheltuielile legate de sectorul divertisment, de cel al culturii sau comunicării ocupă un loc tot mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
imaginar, anulează constrângerile realului numai în timpul consumului. O recreație îmbătătoare în timpul căreia te amuzi să crezi că ceea ce e fals a devenit adevărat, că altundeva e chiar aici, iar „altădată” a înlocuit prezentul. Evident, simularea nu e singura formă a hedonismului experiențial. Aici acționează o altă logică: o dovedesc sejururile la prieteni, hoinăreala, leneveala, meșteritul, gătitul, decorarea interioarelor, drumețiile, gustul pentru natură, practicile muzicale și sportive - tot atâtea activități care exprimă o logică a autoorganizării individuale a timpului liber, dorința hiperconsumatorului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și locurile de unde se cumpără 11, să „transforme zonele de timp cronometrat în zone ale timpului-plăcere”. Dar oricât de importante sunt ele, aceste strategii de vânzare nu explică totul. Adevărul este că există o legătură intimă, structurală, între hiperconsum și hedonism: această legătură nu e alta decât schimbarea și noutatea erijate în principiu generalizat al economiei materiale, ca și al economiei psihice. Febra schimbării perpetuetc "Febra schimbării perpetue" Una dintre caracteristicile majore ale bunurilor de consum în societățile noastre este faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
să oculteze moartea, cât să lupte contra timpilor morți din viață. Conform unei zicale, călătoriile întrețin tinerețea: cât despre hiperconsum, el are ca obiectiv să „întinerească” neîncetat trăirea prin însuflețirea sinelui și a experiențelor noi: ceea ce alimentează frenezia cumpărăturilor este hedonismul eternelor începuturi. Vaneigem susținea că faptul de a consuma ne condamnă la o „îmbătrânire precoce”17: e mai corect să spunem că ceea ce rezidă în consum e visul tinereții fără de sfârșit, al unui prezent mereu luat de la capăt, mereu înviorat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cât de consacrarea socială a tinereții ca ideal de existență pentru toți. În acest cadru cultural în întregime nou, idealul vieții adulte, serioase și riguros organizate se estompează în beneficiul modelelor care legitimează emoțiile ludice, infantile chiar. Când tinerețea și hedonismul funcționează ca referenți cardinali, nu mai e nicio rușine să afișezi gusturi ale unei alte vârste, nicio jenă ca acestea să-și prelungească efectul. S-a terminat cu compartimentările stricte și cu atribuirile definitive ale unor comportamente pentru fiecare perioadă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
libertate individuală, un univers al cumpărăturilor marcat de principiul liberei dispuneri de sine; ea n-a funcționat doar ca un agent al democratizării consumului, ci a contribuit, în felul său, și la individualizarea practicilor cumpărării, a gusturilor și a exigențelor. Hedonismul consumatoriutc "Hedonismul consumatoriu" Faza II nu se reduce la difuzarea de masă a bunurilor de confort, ea a creat în același timp o cultură cotidiană dominată de mitologia fericirii personale și de idealurile hedoniste 11. Societatea obiectului se prezintă ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
un univers al cumpărăturilor marcat de principiul liberei dispuneri de sine; ea n-a funcționat doar ca un agent al democratizării consumului, ci a contribuit, în felul său, și la individualizarea practicilor cumpărării, a gusturilor și a exigențelor. Hedonismul consumatoriutc "Hedonismul consumatoriu" Faza II nu se reduce la difuzarea de masă a bunurilor de confort, ea a creat în același timp o cultură cotidiană dominată de mitologia fericirii personale și de idealurile hedoniste 11. Societatea obiectului se prezintă ca fiind civilizația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
inhibiție și de ascetism. Gata cu poruncile disciplinare și rigoriste, este momentul clamării dorințelor materiale, al celebrării divertismentului și consumului, al desfătării perpetue în plăceri private. Faza II corespunde lansării pe orbită a unui individualism de masă, hedonist și consumerist. Hedonism individualist care s-a concretizat în noi practici de consum, acesta devenind una dintre principalele preocupări ale individului. Creșterea însemnată a cheltuielilor pentru timpul liber (ele s-au multiplicat cu 3,5 între 1949 și 1974), pasiunea pentru vacanțe 12
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
noi, îndeosebi în domeniul alimentației ce vizează ameliorarea stării de sănătate. Înaintarea în vârstă era altădată asociată cu încetineala și cu inactivitatea, cu fidelitatea față de mărci și cu starea de subconsum: ea a devenit o perioadă a vieții caracterizată prin hedonism și supraactivitate consumativă. În prezent, pensionarul reprezintă o ipostază perfectă a individului hiperconsumator, eliberat de imperativul muncii, absorbit doar de preocupările legate de trup și de sănătate, de ieșirile în oraș și de călătorii, de plăcerile private și familiale. Chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
valorile de solidaritate și iubire, pe armonie, pace interioară, împlinirea completă a persoanei 3. De unde rezultă că suntem nu atât martorii unei „reveniri” a fenomenului religios, cât ai unei reinterpretări globale a creștinismului care s-a adaptat idealurilor de fericire, hedonism, înflorire a individului difuzate de capitalismul de consum: universul hiperbolic al consumului n-a însemnat moartea religiei, ci instrumentul adaptării ei la civilizația modernă a fericirii terestre. Pe fondul dominației unei concepții intramundane și subiective a mântuirii, ia amploare comercializarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
simbolice ale schimbului-cadou primitiv, spectacolul nostru e feeric, consensual și lacrimogen, este cel al bunătății totale, al darului consumat și mediatizat, al cadoului promis, expediat și uitat. După consumul demonstrativ rezervat claselor bogate, vine la rând supralicitarea Binelui televizat. Între hedonism și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol, consumerism și generozitate nu mai e niciun antagonism, epoca noastră a semănat confuzia în privința vechilor frontiere, spre cea mai mare fericire a hiperconsumatorului sentimentalo-mediatic, mobilizat episodic și de la distanță. Consumerismul fără frontieretc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ci și din aspirațiile și finalitățile născute din dezvoltările consumului de masă. Refuzul uniformizării planetare, ofensiva contra organismelor modificate genetic, cruciada contra mărcilor și a publicității, toate acestea sunt alimentate de idealurile de fericire și de calitate a vieții, de hedonism și de trai mai bun pe care numai capitalismul de consum a reușit să le difuzeze pe scară mare16. Dacă noua radicalitate e fiica timpului său, aceasta se întâmplă pentru că ea s-a aliniat la normele de hiperconsum pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Întreaga viață a societăților supradezvoltate se prezintă ca o imensă acumulare de indicii ale plăcerii și fericirii. Vitrine strălucitoare încărcate de mărfuri, reclame îmbietoare, plaje însorite și trupuri de vis, vacanțe pline de divertismente mediatice: societățile opulente afișează trăsăturile unui hedonism radios. Pretutindeni se înalță catedrale închinate obiectelor și divertismentului, peste tot răsună imnuri slăvind traiul bun, totul se vinde cu promisiuni de voluptate, totul se oferă în cantități imense și în ritmuri de muzici ambientale, sugerând un imaginar de basm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
timpurile care vin îl propulsează pe Dionysos, mânat de dorul său de paroxism, de beție și de deliruri. La antipodul acestui model, o altă școală de gândire descoperă în cultura contemporană prelungirea și accentuarea vechilor valori puritane ostile desfătării simțurilor. Hedonismul moravurilor este un șiretlic, lumea care ne impune regulile proprii ar fi în realitate activistă și performativă, lozincile ei fiind „competiție”, „excelență” și „urgență”. Adio voluptăților vagabonde, totul nu-i decât desfășurare de forțe, exploatare maximă a potențialelor, depășire de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
transgresiunii s-a perimat, revoluția sexuală nu mai e decât o amintire, tematicile securității și ale sănătății invadează viața de zi cu zi: noul spirit al timpului nu împiedică nicidecum o sociologie a cotidianului să evoce paradigma dionisiacă, subliniind forța hedonismului și a senzualismului moravurilor. Într-o cultură dedată desfătărilor senzoriale și dorinței de satisfacere a plăcerilor aici și acum, întreaga viață socială și individuală este învăluită, ni se spune, într-un nimb „orgiastic”. Hedonism dionisiac manifestat nu numai în incandescența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
să evoce paradigma dionisiacă, subliniind forța hedonismului și a senzualismului moravurilor. Într-o cultură dedată desfătărilor senzoriale și dorinței de satisfacere a plăcerilor aici și acum, întreaga viață socială și individuală este învăluită, ni se spune, într-un nimb „orgiastic”. Hedonism dionisiac manifestat nu numai în incandescența sărbătorilor și a zbenguielilor sexuale, ci, mai larg, în viața cotidiană (consum, modă, divertisment), prin emoții și sensibilități comune, dominate de „ieșirea extatică din sine” în microgrupuri. Astfel, de la viața obișnuită la marile momente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]