620 matches
-
în mai toate interpretările marxiste, Laclau dezvoltă o teorie a populismului, acesta fiind înțeles drept o logică politică specifică și nu ca o alianță între clase. Pe scurt, Laclau afirmă că această logică politică este caracterizată de confruntarea cu sistemul hegemonic, prin intermediul unei construcții discursive capabile să dividă spațiul social în două tabere: blocul puterii versus "poporul". Această construcție discursivă nu apare în mod accidental, ci este, mai degrabă, rezultatul unui proces în trei etape specifice politicii radicale: în primul rând
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
globale de advocacy. Totuși aceste inovații instituționale nu apar de la sine. Acestea sunt rezultatul unor dispute și conflicte care pot uneori să transgreseze instituțiile liberale în funcție. În al treilea rând, democrația radicală se referă la construcția unui nou proiect hegemonic, care încearcă să articuleze revendicări destul de diferite. Astfel, democrația radicală trebuie să construiască un adversar, pentru a contracara principiul divide et impera. Așa cum notează Laclau și Mouffe (1985), una dintre ironiile lumii contemporane constă în faptul că, pe de-o
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
electorale a partidelor cehe, care a apărut după destrămarea, în 1991, a Forumului Civic să fi reprezentat un factor de frânare al dezvoltării SPR-RSČ. Chiar dacă această situație a oferit un cadru de oportunitate pentru ca Republicanii să-și stabilizeze o poziție hegemonică la extrema dreapta a spectrului politic, ea a dat posibilitatea și altor partide și grupuri politice să articuleze un mesaj anti-establishment sau anticomunist. 4.4 Moștenirea SPR-RSČ SPR-RSČ a lăsat puține semne durabile în politica cehă. În ciuda unei reveniri personale
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Mexicul nu a experimentat vreodată o lovitură militară, iar tranziția s-a derulat lent, întinzându-se pe aproape zece ani, fără să altereze fundamentele cadrelor constituționale aflate în vigoare încă din 1917. PRI-ul, aflat într-o poziție de dominație hegemonică și care a guvernat timp de 70 de ani, a continuat să existe și să guverneze de facto în majoritatea statelor mexicane și să dețină un număr mare de fotolii în legislativ, chiar și după ce a pierdut președinția în 2000
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
acest discurs. În al doilea rând, în 1988, condițiile sociale din Mexic erau favorabile apariției unui lider populist. Așa cum notează Freidenberg, "marginalizarea și excluderea socio-economică reprezintă scenariile ideale pentru emergența populismului" (2007: 45). În ciuda unei revoluții, a existenței unui partid hegemonic care clama că reprezintă interesele clasei muncitoare și ale țărănimii, în ciuda a 30 de ani de dezvoltare economică semnificativă (1940-1970), Mexicul a rămas o societate marcată de inegalități profunde. Potrivit unor estimări, în 1984, 20% dintre cei mai bogați cetățeni
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
excluderii (atât retoric, cât și material) de către partidul de guvernământ, creându-se astfel spațiul pentru o nouă alternativă care se se ocupe de aceste aspecte. În sfârșit, noul PRD s-a confruntat cu un partid aflat de mult în poziție hegemonică al cărui control asupra sistemului politic a favorizat divizarea retorică a lumii între masele pure și elita politică coruptă. Pentru a folosi un termen din teoria mișcărilor sociale, populismul a furnizat un foarte seducător cadru general pentru înțelegerea problemelor sistemelor
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
manieră credibilă. O afirmație centrală în acest volum este aceea că populismul poate fi deopotrivă prieten și dușman al democrației: tendințele incluzive ale populismului slujesc adesea drept remediu pentru regimurile democratice existente, dar, în același timp, înclinațiile sale neliberale și hegemonice pot reprezenta o amenințare pentru respectivele regimuri. Deși împărtășim această perspectivă asupra populismului care are în mod fundamental două tăișuri, prezentăm o opinie ușor diferită. În America Latină, populismul tinde să fie incluziv, dar se democratizează rar. Este incluziv prin aceea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
educației, sănătății, sau asistenței sociale fără consultare publică și adeseori ocolind chiar și Parlamentele naționale. Contestarea autoritarismului austerității a avut loc într-o manieră oscilantă și neconvingătoare, mai ales între 2009 și 2011. Explicația rezidă, în bună măsură, în poziția hegemonică pe care o avea (și probabil încă o mai are) în regiune o formă specifică de populism cu accente puternic neoliberale în chestiunile economice și vădit conservatoare în materie societală. Or, acest tip de populism, care a reușit să se
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai degrabă excepția, și nu regula (566). Ceea ce nu a reușit Many să înțeleagă este că există motive critice pentru care studiul jurnalismului convențional a determinat deprecierea jurnalismului literar de către savanți. Aceste motive justifică alegerea adjectivului "modern" ca un nume hegemonic, atât pentru practica jurnalistică a acelei perioade, cât și pentru practica beletristică, nume ce tindea să marginalizeze jurnalismul literar narativ. Astfel, Many face cunoscută o ipoteză fundamentală în istoria jurnalismului american, care caracterizează evoluția stilului de știri obiectiv drept o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de credințe, de convingeri, de dorințe și de interese. De pildă, discuțiile în jurul discursului dominant al "culturii globale", integrat într-o multitudine de practici culturale și artistice, se conformează convingerii că am fi supuși unei conviețuiri sociale determinate de dezvoltarea hegemonică a unei "culturii post-industriale a informației și serviciilor". Acest mediu cultural ar determina un comportament de angajare într-o "cultură a mostrei" materiale și simbolice dezvoltată în mod privilegiat în cadrul unei "culturii urbane" contemporane ale cărei produse și manifestări ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ca expresie sau proiecție a unor anumite interese de clasă 7. Spre deosebire de manifestarea dominației ideologiilor de care putem deveni conștienți, hegemonia este mai curând o formă internalizată de control social. Chiar dacă dominația ideologică se manifestă la nivel politic, iar dominația hegemonică mai curând la nivel social și cultural, se poate vorbi despre o dominație hegemonic ideologică, care presupune că orice formă de opoziție față de cultura dominantă ar fi iluzorie câtă vreme s-ar manifesta încă în cadrul a ceea ce permite această cultură
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ideologiilor de care putem deveni conștienți, hegemonia este mai curând o formă internalizată de control social. Chiar dacă dominația ideologică se manifestă la nivel politic, iar dominația hegemonică mai curând la nivel social și cultural, se poate vorbi despre o dominație hegemonic ideologică, care presupune că orice formă de opoziție față de cultura dominantă ar fi iluzorie câtă vreme s-ar manifesta încă în cadrul a ceea ce permite această cultură. În aceste condiții, conștientizarea dominației hegemonice s-ar datora unei posibile socializării "improprii". Manifestate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și cultural, se poate vorbi despre o dominație hegemonic ideologică, care presupune că orice formă de opoziție față de cultura dominantă ar fi iluzorie câtă vreme s-ar manifesta încă în cadrul a ceea ce permite această cultură. În aceste condiții, conștientizarea dominației hegemonice s-ar datora unei posibile socializării "improprii". Manifestate sub forma unor seturi sistematice de idei, ideologiile au un rol explicativ și justificator, servind interesele unor grupuri de conducere în vederea stabilizării societății. Din perspectiva teoriilor critice (neo)marxiste, deconspirarea aspectelor ideologice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
social și identitar major, iar subculturile tinerilor erau evaluate din perspectiva unei dinamici sociale a productivității și inventivității ori a rezistenței și devianței. La rândul lor, conținutul ideologic al culturii, care stimula procesul rezistenței sau acceptării status quo-ului, și dispunerea hegemonică a ideilor și credințelor dominante configurau un teritoriu deschis al cercetării medierii și interacțiunii între cultură și schimbarea socială 81. Relatând despre dezvoltarea disciplinei și practicii studiilor culturale, Chris Jenks amintește de distincția pe care a propus-o Stuart Hall
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
lor, determină un proces complex de decodare din partea privitorului. Potrivit lui Stuart Hall, s-ar putea vorbi despre trei poziții pe care le poate lua privitorul în raport cu imaginile și artefactele culturale, respectiv o lectură dominant-hegemonică, în care privitorul nu chestionează poziția hegemonică a mesajului dominant, o lectură negociată, în care apare nevoia negocierii unei interpretări a semnificațiilor dominante, și o lectură opozițională, care se manifestă prin dezacord, ori chiar respingere a poziției ideologice încastrată în mesaj 107. Analizând condiția centralității ochiului în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
deoarece, în arta modernă singura funcție a artei ar fi fost aceea de a-și prezerva propria sferă particulară a valorilor civilizației umane înculcate sub forma simțului comun. Victor Burgin ajunge să conteste fetișizarea "prezenței" ca modalitate modernistă de conservare hegemonică a unui sentiment de integritate narcisistă a eului, care ar oblitera tot ceea ce s-ar afla în exterior. În accepția lui Burgin, estetica greenbergiană ar fi încheiat o anumită istorie a artei, iar arta conceptuală ar fi deschis posibilitatea unei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
arta contemporană e nevoită să-și asume două moșteniri contradictorii, una a suveranității cucerită de arta modernă, prin care autonomia se manifestă eroic, și alta a instituționalizării revoltei, prin care subversiunea ajunge să fie subvenționată 210. Punând în discuție "gustul hegemonic" al instituțiilor de artă, care dispun de o anumită putere de consacrare a artiștilor prin selecțiile realizate de curatorii (comisarii) lor oficiali, Rochlitz constată producerea unei scurtcircuitări a judecății estetice și a unei neutralizări a criteriilor estetice prin forța legitimărilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
colaborării libere", discutată de artiști, teoreticieni critici, informaticieni, activiști și alte grupuri a căror travaliu creativ e îndreptat în direcția criticii sistemelor dominante de control asupra modalităților de asociere interpersonală în vederea conceperii unor acțiuni de reflectare a dezacordului față de practicile hegemonice de stabilire a sensului cultural, ar putea fi regândită în raport cu interesul criticii pentru "creativitatea colectivă". În cadrul unui proiect realizat în vara anului 2005, sub forma unei cooperări între Kunsthalle Fridericianum din Kassel și Siemens Arts Program din München, grupul curatorial
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
convingerilor în cadrul "modalităților existențiale trăite""666. Această distincție îi permite lui Giddens, remarcă McKerrow, să deturneze atenția dinspre întrebarea dacă discursul este adevărat sau fals înspre întrebarea, mai utilă, "cum este mobilizat discursul astfel încât să legitimeze interesele segmentate ale grupurilor hegemonice"667. Astfel, critica se îndreaptă înspre analiza discursului din perspectiva contribuției sale la realizarea intereselor clasei conducătoare, în timp ce "îi împuternicește pe cei conduși să își prezinte interesele într-o manieră puternică și provocatoare"668. Dominarea, prin urmare, are loc, de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
actorii sistemului.113 Spre exemplu, legitimitatea statului suveran se bazează pe valori, altele decât principiul suveranității în sine. Christian Reus Smith a utilizat conceptul de scop moral al statului pentru a conceptualiza valorile justificatoare și a argumentat că diferite idei hegemonice despre scopul moral al statului au conferit suveranității diferite înțelesuri în diverse perioade istorice.114 Un alt subiect cercetat sunt consecințele "naționalizării" actorilor statali într-un sistem teoretic care încearcă să explice schimbările epocale ale sistemului internațional.115 Constructiviștii aduc
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o atenție prea mare principiului organizator al suveranității pentru că acesta nu are o valoare independetă, auto-referențială, ci este cuprins în cadre constitutive mai largi, numite structuri constituționale. Aceste complexe ideologice pot fi dezasamblate în trei componente normative: 1.) o credință hegemonică cu privire la scopul moral al statului care reprezintă centrul acestui complex normativ; 2.) un principiu organizator al suveranității; 3.) o normă sistemică a justiției procedurale.275 Pentru Reus-Smith, constitutivitatea normelor și a practicilor instituționale face parte dintr-un proces istoric și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
propria lor dinamică internă, și parțial produse de mediul internațional. Dinamica internă și cea internațională sunt ambele esențiale. Christian Reus Smith a utilizat ideea de scop moral al statului pentru a conceptualiza valorile justificatoare și a argumentat că diferite idei hegemonice despre scopul moral al statului au conferit suveranității diferite înțelesuri în diverse perioade istorice.340 Legitimitatea statului suveran se bazează și pe alte valori, nu numai pe principiul suveranității în sine. Robert Jackson analizează consecințele faptului că în procesul decolonizării
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
încercat să măsoare insecuritatea umană. În timp ce majoritatea metodologiilor sunt inovative și sofisticate, elementul comun izbitor este eșecul de a admite natura subiectivă a categorizării și implicațiile politice ale cercetării lor. Problema implicațiilor politice nu este privită critic întrucât reifică înțelegerea hegemonică actuală a securității umane ca politică a Vestului generos care încearcă să modereze eșecul și sărăcia din Sud prin folosirea unei înțelegeri esențializate a "umanului". În centrul celor cinci indexuri care au propus modalități de măsurare a securității umane se
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
evenimentelor și campaniilor media. Culture jamming provine din termenul jamming, care se referă la zgomotele de bruiaj ale emițătorilor amatori ce interveneau cu obscenități în emisiunile radio. Culture jamming poate fi înțeles ca producerea de zgomote de bruiaj în comunicarea hegemonică. Culture jamming vizează interacțiunea noastră cu mass media și producția de noi semnificații în interiorul sistemului semnic al mass media. Strategia artistică a acestei noi forme a nesupunerii civile constă în relegitimarea conflictului ca formă a confruntării sociale și în stabilirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
de la premisa că, odată cu virtualizarea lumii mărfurilor, valorile sunt generate tot mai mult în propria recepție, există șansa nu de a penetra mecanismele de creare a valorilor, ci de a le modifica funcționarea în vederea propriilor scopuri. În cazul ideal, producția hegemonică de semnificație este sabotată, luând naștere teritorii ale generării de valori simbolice de consum, generare care stă sub semnul alterității. P.S.: Acest text reprezintă o practică de tip culture jamming și se bazează pe materiale recompilate. Traducere din limba germană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]