709 matches
-
să fii atent la alt suret, după un uric al lui Gașpar Grațiani voievod din 12 aprilie 1620 (7128), prin care vodă întărește stăpânirea de către mănăstirea Golia a două sate din ținutul Sorocii și a jumătate din satul Movileni cu heleșteu și vad de moară pe Jijioara în ținutul Iașilor. Jumătatea Movilenilor cu cele ale lui „l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire (Golia). Si iarăși au mai dat lor (săracii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
slujitori domnești la cișmele) - La 15 martie 1761 (7269) Ioan Theodor Calimah îi face stăpâni pe călugării de la mănăstirea Zlataust pe „o bucată de loc...din hotarul târgului Eșului ...ci iaste din giosu supt Curte Domnească unde au fostu și heleșteul domnesc...pe care loc să aibă voe egumenul de la această mănăstire a-ș face și a-ș ține și moară și orice pentru folosul sfintei mănăstiri...Si de s-ar întâmpla a face mănăstirea moară...și fiind apropape de Curte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vestiții codri ai Iașilor, care coborau până la Bariera Socolei. Umblând după documente care să ateste existența acestor codri, am descoperit că se vorbește foarte mult despre case, prăvălii, crâșme, mănăstiri și biserici, ulițe, vii, prisăci, crame, livezi, mori, iazuri și heleștee, dar foarte puțin despre codrii Iașilor. Nicăieri despre vânzarea, moștenirea sau dăruirea unei bucățele cât de mici de pădure. Asta ar putea însemna că pădurea era averea țării și era strașnic păzită. Iubite prietene, îți cer iertare pentru acest destul de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pre acolea...” În actul din 18 ianuarie 1658, se vorbește despre o danie a Irinei, fata Negului sulițașul, care împreună cu Drăgana, sora sa, au dăruit Mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul n.n.) „în Codrul Iașilor” o moșie, o prisacă „cu pomeți, cu heleșteu”. Am să mai amintesc doar că Gheorghe Duca voievod a hotărât la 14 iunie 1659 ca Irimia și alții din Coposeni să-și stăpânească ocinile din Iepureni ținutul Iași pentru că și-au pierdut uricele „când au venit Timuș cu cazacii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de amplasare, vecinătăți, făcând aprecieri asupra stării de uzură a fiecărei clădiri, a fiecărei utilități, specificând materialele din care casele, acareturile, zidurile, gardurile despărțitoare sunt construite, fără să lase ceva de o parte, neuitând niciun amănunt. Sunt luate în evidență heleșteiele, iazurile, morile, totul, totul. În felul acesta, ca de exemplu sunt înșirate în evidență: 1. O clădire lungă, construită din bârne de stejar și brad, acoperită cu șindrilă, împărțită în cinci încăperi, din care partea mai îngustă de către poarta încuiată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de cereale, la 11. o cocină în care pot fi îngrășați cel puțin 12 porci mari. la 12. se consemnează existența unei fântâni cu roată, cu două găleți. La 13. găsim o fierărie, la 14. o spălătorie, la 15. un heleșteu cu păstrăvi, la 16. o căsuță de bârne acoperită cu paie în care locuiește la data conscripției un ungur bătrân, pe numele său Iakab Istvan, care nu are niciun fel de avere, nici serviciu, dar este trimis uneori în sat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Jean Boutiăre o consideră o poveste complexă. Povestea are două părți: cea dintâi este alcătuită din șirul de peripeții ale personajului principal, mereu neinspirat în acțiunile sale, iar cea de-a doua sugerează confruntarea lui Dănilă cu diavolii dintr-un heleșteu pe malul căruia voia să construiască o mânăstire. Cercetătorul francez este de părere că este un caz de contaminare a temei, sudura celor două jumătăți fiind evidentă. Contaminarea evidentă din Dănilă Prepeleac poate fi foarte veche: n-avem niciun motiv
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o pungă. Apoi, cerându-i fratelui său, după obicei, boii și carul, merge în pădure să ia lemne, se rătăcește, aruncă cu toporul în niște lișițe și-i cade toporul în heleșteu, sălașul dracilor. Pierde boii și carul fratelui, îi cere și iapa, pe care o pierde de asemenea. Îi trece prin cap să construiască o mânăstire, unde să se călugărească, după spusa fratelui său. Scaraoschi vrea să-l mituiască, oferindu-i
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cavitate, deschidere”, vgr. ρεο „a curge, a se revărsa”, vsl. ravĭnŭ „neted”, fiind legat etimologic, prin alternanța l/r, de lume, uliță, alb. lumë „gârlă, râu”, lat. villa „câmp, țară”. 4. Cantemir selectează un grup de șapte cuvinte (cărare, grăiesc, heleșteu, nemeresc, pădure, privesc, stejar), pe care le apreciază ca băștinașe. Criteriul de selecție a fost evident acela că ele nu sunt latine și nici nu se putea identifica pentru ele atunci sursa în limbile vecine, cu care latina ar fi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
înrudit etimologic cu gură (lat. gula „laringe, gâtlej, gât”), cu a gurăi „a scoate sunete caracteristice (despre unele păsări)”, cu gaură (lat. cavum „gol, pustiu, adânc”), alb. gojë „gură”, gjuhë „limbă”, cu a goli (gol) și a vărsa. Vezi vorbă. Heleșteu, cuvânt autohton, cf. magh. halastó, compus din halas „care abundă în pește” și tó „bazin”, pentru care vezi și rom. tău „baltă, iezer, prăpastie, abis”, iar pentru întregul cuvânt, denumirile de localități Heleșteu, Heleșteni, Herăstrău, numele lacului Herăstrău din București
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
goli (gol) și a vărsa. Vezi vorbă. Heleșteu, cuvânt autohton, cf. magh. halastó, compus din halas „care abundă în pește” și tó „bazin”, pentru care vezi și rom. tău „baltă, iezer, prăpastie, abis”, iar pentru întregul cuvânt, denumirile de localități Heleșteu, Heleșteni, Herăstrău, numele lacului Herăstrău din București. În maghiară hal înseamnă „pește” dar și „a muri” (halal „moarte”); cf. engl. hell „iad; speluncă, tripou”, vgr. πέλαγος (mare, ocean, abis, beznă), lat. pelagus „marea, necuprinsul mării”, iar fără silaba introductivă he-
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pestă”, vgr. πεσημα „Ib.”, πεσος „cadavru”, lat. pessumdo „a scufunda, a îneca, a ruina”, germ. Fisch. Limbile slave au păstrat miezul lichid în forma ryba „pește”, legată etimologic de glybĭ, glubĭ „adâncime, hău”, ca și magh. hal „pește” și halasto „heleșteu”, engl. flesh „carne vie”. Originea cuvintelor heleșteu și pește sugerează etimologia formelor piscină și peșteră, legate aparent de pește, înrudite însă cu acesta indirect, prin baza semantică comună de „adâncitură, crăpătură, hău”, la care se raportează atât mlaștină, ploștină, cât
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pessumdo „a scufunda, a îneca, a ruina”, germ. Fisch. Limbile slave au păstrat miezul lichid în forma ryba „pește”, legată etimologic de glybĭ, glubĭ „adâncime, hău”, ca și magh. hal „pește” și halasto „heleșteu”, engl. flesh „carne vie”. Originea cuvintelor heleșteu și pește sugerează etimologia formelor piscină și peșteră, legate aparent de pește, înrudite însă cu acesta indirect, prin baza semantică comună de „adâncitură, crăpătură, hău”, la care se raportează atât mlaștină, ploștină, cât și a pleoști, ploscă, a plesni, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
43 a grăi, 103 grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz, 130 gură, 103 a gurăi, 103 Haemus, 69 Halici, 69 han, 66 hapcă, 44 harag, 131 a hălădui, 53 heleșteu, 103 Heleșteu, 103 Herăstrău, 103 hoardă, 134 a holba, 69 holdă, 130 horvat, 52 hotar, 44 hrubă, 46 hulubă, 46 Hunedoara, 67 huni, 57 Hunia, 67 hurtă, 133 Iași, 57 iazigi, 193 ind, inzi, 68 ins, 66 a intra, 43
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
grăi, 103 grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz, 130 gură, 103 a gurăi, 103 Haemus, 69 Halici, 69 han, 66 hapcă, 44 harag, 131 a hălădui, 53 heleșteu, 103 Heleșteu, 103 Herăstrău, 103 hoardă, 134 a holba, 69 holdă, 130 horvat, 52 hotar, 44 hrubă, 46 hulubă, 46 Hunedoara, 67 huni, 57 Hunia, 67 hurtă, 133 Iași, 57 iazigi, 193 ind, inzi, 68 ins, 66 a intra, 43 Io, 110
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lucrurile fără stăpân sunt atât bunurile mobile abandonate, cât și cele care prin natura lor nu au și nu pot avea stăpân, precum animalele sălbatice, altele decât cele din grădinile zoologice sau din rezervații și captivitate. De asemenea peștele din heleștee, cu excepția heleșteului care poate aparține cuiva, fructele de pădure, ciupercile, plantele medicinale din pădure și din câmp sunt tot bunuri fără stăpân. Sunt multe alte aspecte care privesc posesia, ele pot face obiectul unei lucrări separate, in extenso, pe care
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
stăpân sunt atât bunurile mobile abandonate, cât și cele care prin natura lor nu au și nu pot avea stăpân, precum animalele sălbatice, altele decât cele din grădinile zoologice sau din rezervații și captivitate. De asemenea peștele din heleștee, cu excepția heleșteului care poate aparține cuiva, fructele de pădure, ciupercile, plantele medicinale din pădure și din câmp sunt tot bunuri fără stăpân. Sunt multe alte aspecte care privesc posesia, ele pot face obiectul unei lucrări separate, in extenso, pe care nu ne-
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
apelor curgătoare revin proprietarului fondului riveran, numai dacă ele se formează treptat. Art.570 Proprietarul fondului riveran dobândește, de asemenea, terenul lăsat de apele curgătoare care s-au retras treptat de la țărmul respectiv. Art.571 (1 Proprietarul terenului Înconjurat de heleșteie, iazuri, canale și alte asemenea ape stătătoare nu devine proprietarul terenurilor apărute prin scăderea temporară a acestor ape sub Înălțimea de scurgere. (2 Tot astfel, proprietarul acestor ape nu dobândește niciun drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
ocupate de ei și le mai dă acolo și pământurile cetăților udvornicilor reginei și alte pământuri ale slujbașilor sau ale oamenilor nobili morți fără urmași, oricare din ele, împreună cu folosințele lor și cele ce țin de ele, anume: păduri, fânețe, heleștee, pe care le-au cuprins în așezarea lor, și... așa pustii cum au rămas de pe vremea năvălirii tătarilor.... Și toate aceste pământuri și le vor împărți între ei acești domni și nobili cumani pe fiecare seminție după măsura, chipul și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sau plăcerile sale, întrucât sunt dealuri cu vii și de asemenea în orice loc țara e binecuvântată și foarte îmbelșugată în roade și ogoare și în toate cele folositoare traiului, este și foarte bogată și în iazuri și bălți și heleșteie într-atâta, încât omul nu poate dori nimic mai mult de la natură pentru nevoile vieții”. Interesante sunt impresiile sale despre locuitori: „Apoi neamul acesta al moldovenilor este aspru și foarte primitiv, totuși în treburile ostășești și războinice ei sunt deosebit de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
92 în iulie, 0,67 în august, 0,64 în septembrie, 0,74 în octombrie, 0,61 în noiembrie și 0,61 în decembrie. Asemenea locuitorilor din Colinele Tutovei și locuitorii comunei Filipeni au amenajat acumulări de apă constând din heleșteie și iazuri, atât pentru udatul grădinilor de zarzavat, cât și pentru pește. în trecut, iazurile purtau „morile de apă”, fiind acumulări mai mari. Asemenea „amenajări hidro” au existat în locul numit „Vărzărie” de pe fosta moșie a Virginiei Lambrino, iar în perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cutumiar românesc din Moldova, trecut apoi și în dreptul scris. Potrivit unui zapis de danie, încheiat la Focșani, la 20 aprilie 1692, prin care Anghelușa, fiica vameșului Dumitru, soția lui Simion neguțătorul, dăruiește lui Manolache Ruset satul Filipeni, cu siliștea, moara, heleșteul, viile, țarina, partea de pădure și cu tot venitul, lasă să se înțeleagă că noul proprietar este singur stăpân, deși nu știm cum a ajuns Anghelușa stăpâna satului Filipeni, deoarece nu e amintită în actele de vânzare -cumpărare. Conținutul documentului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înțelege că logofătul Cârnaț face danie lui Roset prin intermediul Anghelușei. Zapisul de danie al Anghelușei în forma în care este redactat, face deosebirea între satul Filipeni și moșia Filipeni. Dacă satul a fost dăruit cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu, cu viile și țarina și pădurea, înseamnă că satul era un sat răzeșesc la 1692. Moșia Filipeni nu se confunda cu satul, deoarece aflăm din zapisul de vânzare-cumpărare din 15 august 1696, încheiat între căpitanul Machidon Gheorghi și soția sa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un zapis de la Anghelușea, fata lui Dumitru vel vameș, jupîneasa lui Simin neguțătorul au dat danie tot sat[ul] Hilipeni dum[i]sale lui Manolachi Rusăt biv vel sugeru, cu tot locul și cu mori și cu siliște și cu heleșteie și cu vii care ești iscălit și răp[ă]osat[ul] Teodosie mitropolit[ul Moldov[e]i și civa boieri. Leat 7171 [1663] un zapis de la Sp[i]ridon din Hilipeni și cu frații lui, nepoții Soficăi, anume Ionașcu iuzbașa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția lui Simion neguțătorul dăruiește lui Manolache Ruset, biv vel sluger, satul Hilipeni, cu siliște, moara, heleșteul, viile, arina, partea de pădure și cu tot venitul. Așa cum se întâmpla atunci, ca și acum, se uza de influență și protecție și nu este exclus ca marele boier Manolache Ruset să fi uzat de poziția sa pe lângă domnie pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]