561 matches
-
INTERNE. Semnificațiile elementelor însumate a) roata de mașină - autovehiculele aflate în dotarea unităților ministerului; ... b) roata dințată - echipamentele mecanice din dotarea structurilor ministerului; ... c) pistolul - armele aflate în dotarea unor structuri ale ministerului; ... d) bezanții-turte - muniția aferentă pentru arme; ... e) hermina - face referire la uniformele efectivelor; ... f) cazanul - hrănirea efectivelor; ... g) stelele roșii - oamenii; ... h) cartea deschisă - tipografia ministerului; evidența de cadastru pentru toate imobilele; i) cele două clădiri - imobilele aflate în proprietatea statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne. ... ---------- Anexa 141
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
roată de mașină, naturală, cu opt spițe de argint, așezată într-o roată dințată de același metal; 2. pe roșu, un pistol de argint, cu țeava spre dextra, însoțit în șef de trei bezanți-turte cu aur și albastru; 3. pe hermină, un cazan de aur, însoțit, în șef, de trei stele roșii; 4. pe albastru, o carte deschisă de argint peste care broșează, la dreapta și la stânga, de la baza filelor, două clădiri de aur, cu câte opt ferestre (2:2:2
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
INTERNE. Semnificațiile elementelor însumate a) roata de mașină - autovehiculele aflate în dotarea unităților ministerului; ... b) roata dințată - echipamentele mecanice din dotarea structurilor ministerului; ... c) pistolul - armele aflate în dotarea unor structuri ale ministerului; ... d) bezanții-turte - muniția aferentă pentru arme; ... e) hermina - face referire la uniformele efectivelor; ... f) cazanul - hrănirea efectivelor; ... g) stelele roșii - oamenii; ... h) cartea deschisă - tipografia ministerului; evidența de cadastru pentru toate imobilele; i) cele două clădiri - imobilele aflate în proprietatea statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne. ... ----------- Anexa 141
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
Iepurele de vizuină) RODENTIA Sciuridae - Sciurus vulgaris (Veveriță) - Marmota marmota (Marmotă) Myocastoridae - Myocastor coypus (Nutrie) Muridae - Ordratra zibethicus CARNIVORA Canidae - Nyctereutes procyonoides (Câine enot/Bursuc cu barbă) - Vulpes vulpes (Vulpe) Mustelidae - Martes foina (Jder de piatră/Beică) - Mustela erminea (Helge/Hermină) - Mustela nivalis (Nevăstuica) - Mustela vison (Nurcă Americană) - Meles meles (Bursuc/Viezure) ARTIODACTYLA Cervidae - Capreolus capreolus (Căprioară) - Cervus elaphus (Cerb) - Dama dama (Cerb lopătar) - Ovis ammon musimon (Muflon) Suidae - Sus scrofa (Mistreț) PEȘTI PERCIFORMES Gobiidae - Neogobius eurycephalus (Guvid cu cap mare
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Dostal * Centaurea balearica J. D. Rodriguez * Centaurea borjae Valdes-Berm. & Rivas Goday * Centaurea citricolor Font Quer Centaurea corymbosa Pourret Centaurea gadorensis G. Blanca * Centaurea horrida Badaro * Centaurea kalambakensis Freyn & Sînt. Centaurea kartschiana Scop. * Centaurea lactiflora Halacsy Centaurea micrantha Hoffmanns. & Link subsp. herminii (Rouy) Dostál * Centaurea niederi Heldr. * Centaurea peucedanifolia Boiss. & Orph. * Centaurea pinnata Pau Centaurea pulvinata (G. Blanca) G. Blanca Centaurea rothmalerana (Arènes) Dostál Centaurea vicentina Mariz * Crepis crocifolia Boiss. & Heldr. Crepis granatensis (Willk.) B. Blanca & M. Cueto Crepis tectorum L. subsp
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
povestea unor bucurii mici, de a învăța cum se desenează o inimioară după câteva indicații simple, ori cum se transpune, fără redesenare, ci doar prin indicarea spațialității, o figură care stă în picioare, într-una care stă așezată pe scaun. (Hermina Csala). „Ți-am spus să mergem la fotbal că ăștia ne pun să facem ceva.” Doi dintre băieți strâmbau din nas la orice activitate propusă de noi, după care le-am oferit să aleagă oricare material și să îl
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mistreț ("Sus scofa"), enot ("Nyctereutes procyonoides"), vidră de râu ("Lutra lutra"), bizam ("Ondatra zibethicus"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), hermină mică ("Mustela erminea aestiva"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), șacal auriu ("Canis aureus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european ("Spermophilus citellus"), dihorul de stepă ("Mustela eversmannii"), arici ("Erinaceus concolor"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan mic de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
sunt neprductive. Din pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A.T.
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
țevi de tun, încrucișate la baza scutului și plasate pe ramuri înfrunzite de stejar. O panglică albastră, pe care scria cu aur „”, înfășura cele două țevi de tun. Toate aceste elemente erau plasate sub un pavilion de purpură, căptușit cu hermină și prins într-o coroană închisă. O variantă similară îi avea drept tenanți: în stânga pe un personaj feminin, având în mână o sabie curbată specific dacică, iar în dreapta pe un leu ridicat în două labe. Aceste elemente erau menite să
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
peste cartierele doi și patru se afla acvila cruciată, încoronată. Scutul era bordat cu două ramuri de laur, iar sub el se afla cifrul domnului Alexandru Ioan I. Toate aceste elemente erau plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, ce se prindea sub o coroană închisă. Și această stemă a rămas doar la stadiul de proiect. Desele schimbări în înfățișarea stemei precum și lipsa culorilor din reprezentările stabilite oficial au dus la ineficiența încercărilor de uniformizare. Drept urmare, Alexandru Ioan Cuza
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
delfini afrontați. În spatele său se află două insigne legionare romane încrucișate. Sub scut se regăsește o panglică albastră desfășurată, pe care e trecută deviza „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură, cu ciucuri și franjuri, căptușit cu hermină și prins într-o coroană închisă. Nici această stemă nu a putut fi adoptată în mod oficial. După înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza la 11 februarie 1866, locotenența domnească instituită a conferit decorațiile bătute în 1860 celor îndreptățiți. Tot în
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
iar la stânga de către un personaj feminin având în mâna dreaptă o "sica" dacică. În partea inferioară se regăsește o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă în aur: „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, cu ciucuri și franjuri de aur, prins într-o coroană închisă.("") Ultima schimbare oficială a stemei petrecută în secolul al XIX datează din 1872. Atunci, prin legea publicată la 11 martie noua compoziție heraldică, proiect al lui Ștefan D. Grecianu
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
susținut de către doi lei ce au coada trecută printre picioare - simbol al Daciei. În partea inferioară se regăsește o panglică albastră cu deviza familiei domnitoare scrisă în aur: „”. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, cu ciucuri și franjuri de aur, prins într-o coroană închisă. Această stemă va rămâne în vigoare, legal, până în 1921. Prin uz, însă, după proclamarea Regatului în 1881, coroana superioară este înlocuită cu cea de oțel a României, leii sunt
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
cartierele doi și trei). Scutul este timbrat cu coroana de oțel a României și este susținut de către doi lei de aur (simbolul Daciei și al Unirii din 1600). Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, având ciucuri și franjuri de aur și fiind prins într-o coroană închisă. În partea inferioară a fost plasat colanul ordinului Carol I precum și deviza „”, ultima pe o panglică albastră. Legea mai prevedea că "„Stema se va întrebuința în trei
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
cu cel al unui mareșal. Prima reprezentare a unui Domn român, însoțit de simbolurile autorității supreme, apare pe monedele lui Mircea cel Bătrân. Aceasta era reprezentat purtând o coroană princiară deschisă, îmbrăcat cu o mantie până la glezne, cu guler de hermină. În mână dreaptă domnul avea un buzdugan (uneori o spadă sau suliță), iar în stânga un glob crucifer. Domnii care l-au urmat, atât cei moldoveni cât și cei munteni, au purtat o mantie asemănătoare cu cea a lui Mircea cel
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
folosită pentru prima dată la încoronare de către Ferdinand I, Carol I fiind încoronat în uniformă de general. Mantia regală folosită de Ferdinand I era dintr-o țesătură de mătase roșie ornamentată cu fir de aur (brocat), cu un guler de hermină și îi ajungea acestuia până la glezne. Cifra regală, folosită pentru însemnarea obiectelor care parțineau regelui și casei regale, aplicată pe scrisorile și cărțile acestuia, sau ca semn distinctiv pe drapele și uniforme, era formată din inițiala numelui regelui. Cifrele regilor
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
forsterana • Angelica furcijuga • Angelica geniculata • Angelica genuflexa • Angelica gigas • Angelica gingidium • Angelica glabra • Angelica glaucă • Angelica globifera • Angelica gmelini • Angelica gmelinii • Angelica gracilis • Angelica graveolens • Angelica grayi • Angelica grosseserrata • Angelica hakonensis • Angelica harae • Angelica hendersoni • Angelica hendersonii • Angelica henryi • Angelica herminii • Angelica heterecarpa • Angelica hirsuta • Angelica hirsutiflora • Angelica hultenii • Angelica ibukiensis • Angelica illyrica • Angelica inaequalis • Angelica integrifolia • Angelica intermedia • Angelica involucellata • Angelica iwatensis • Angelica jaluana • Angelica japonica • Angelica kangdingensis • Angelica kawakamii • Angelica keiskei • Angelica kingii • Angelica kiusiana • Angelica komarovii • Angelica koreana
Angelica () [Corola-website/Science/306946_a_308275]
-
atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă cu păsările călătoare, întâlnim și păsări sedentare, adaptate la condițiile aspre ale mediului. Erbivorele sunt reprezentate de iepure, ren, leming, care, la rândul lor, servesc drept pradă carnivorelor - vulpea, bufnita polara, hermina, lupul.
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
acea vreme, parte a Imperiului Țarist. Dornic să își renege condiția burgheză, a devenit membru al Partidului Comunist din România în anul 1933, și, în aceeași perioadă, a cunoscut-o pe cea care i-a devenit după un timp soție, Hermina Marcusohn, șefă a celulei Frontului Studențesc Democrat. În anii '30, a fost, pe rând, secretar al Uniunii Tineretului Comunist din sectorul 2 al Bucureștiului, apoi activist comunist la Brăila și Galați. După o perioadă de șase luni petrecută în închisoare
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
comunist și condamnat la închisoare împreună cu Grigore Preoteasa, fiind acuzați că au deținut documente ilegale (comuniste). La anchetarea acestui caz, Tismăneanu a refuzat să colaboreze cu Siguranța Statului. După ispășirea condamnării, Leonte Tismăneanu a plecat în Spania, urmând-o pe Hermina Marcusohn, pentru a se înrola în Brigăzile Internaționale de voluntari care luptau în Războiul Civil Spaniol alături de trupele regimului republican de la Madrid. Evocând acea epocă, Vladimir Tismăneanu a făcut următoarea mărturisire: „Tatăl meu, care atunci se numea Leonid Tisminețki, și-
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
Civil (și-a schimbat numele în Leonte Tismăneanu în 1948, la cererea unor înalți activiști de partid). Printre românii care au lucrat în spitalul Brigăzilor Internaționale au fost dr. Shuli Brill și infirmierele Sanda Sauvard, Galia Burcă, Elisabeta Luca și Hermina Marcusohn (mama mea)”. În aceeași ordine de idei, în extrasul din "Lista comuniștilor români răniți în Spania", document întocmit de Comitetul voluntarilor români de la Paris, la 20 martie 1939, se preciza: „[Leonid Tisminețki:] Muncitor tipograf, 25 de ani, născut în
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
în aprilie 2006 ca președinte al "Comisiei Prezidențiale pentru Analiză Dictaturii Comuniste din România", comisie care a redactat raportul prezentat de Traian Băsescu în plenul Parlamentului României în data de 18 decembrie 2006. este fiul militanților comuniști Leonte Tismăneanu și Hermina Marcusohn. A urmat cursurile Liceului 24 (actualul Jean Monnet) din cartierul Primăverii, unde a fost coleg de clasă cu Nicu Ceaușescu și alți copii sau nepoți de nomenclaturiști (Răutu, Gheorghiu, Brucan, Onescu, Doicaru) . A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
căsătorește cu Josepha Noseda, fiica unui farmacist din Timișoara, cu care va avea cinci copii, însă doar fiica cea mare, Isabella, va supraviețui. Își pierde soția în anul 1850 și se va recăsători în 1852 cu fiica comandantului fortăreței Timișoara, Hermine Fischer von See, cu care însă nu va avea copii. În 1826 a fost angajat la Cancelaria comitatului și în paralel a profesat și ca avocat. A făcut o carieră rapidă, a ajuns membru al senatului și în 1844 a
Johann Nepomuk Preyer () [Corola-website/Science/303540_a_304869]
-
1812. În 1944, Jozsef Toth, profesor de liceu, era înrolat în armata maghiară și locuia la Cluj, Transilvania, în casa lui Ludovic Weissberger. Când s-au început deportările evreilor din Cluj, Toth i-a ascuns pe Weissberger, pe soția lui Hermina, pe fiica lor Clara-Luisa, pe fiul lor Andrei și pe bunica Etelca, în bucătăria casei. Dosar 6026. La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului legionar împotriva evreilor din București, Maria Tubak și Stefan Marin, care lucrau la o fabrică de cherestea
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
devine tot mai încărcată cu ornamente exterioare, în special trofee cu arme variate, sau este susținută de lei rampanți. La începutul secolului al XIX-lea, stema cu capul de bour va fi așezată pe un mantou de purpura căptușit cu hermină. Sub domniile lui Mihail Sturdza și ale lui Grigore Alexandru Ghica se constată tendința de modificare a aspectului animalului heraldic, bourul tradițional fiind înlocuit cu zimbrul iar scutul apărând încadrat între doi delfini afrontați.
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]