609 matches
-
Iernează în stadiul de femelă adultă pe frunzele rămase în câmp după recoltare, pe sub scoarța pomilor și a arbuștilor, în frunzarul pădurilor. Prezintă 6 - 10 generații pe an. În primăvară, când temperatura aerului depășește 100 C, femelele părăsesc locurile de hibernare și încep să se hrănească pe diferite plante spontane sau cultivate. Femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor. O femelă poate depune 80 - 150 de ouă. Incubația durează 5 - 7 zile. Dezvoltarea larvară durează 10 - 15 zile. Larvele mature
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de culoare galbenă- portocalie, cu aspect murdar, prevăzută cu excremente mucilaginoase. Capul și toracele brun-negricios. Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are loc împerecherea, iar femela depune ouăle de-a lungul nervurilor frunzelor de ceapă. O femelă depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 6 - 10 zile. Larvele care apar, se dezvoltă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
3 - 6 generații pe an, iar în condiții de seră, când temperatura și umiditatea aerului sunt optime, tripsul comun poate dezvolta până la 10 generații. Primăvara, în prima jumătate a lunii aprilie, când temperatura depășește 100 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și trec pe diferite plante din flora spontană și apoi pe cele cultivate. Reproducerea este sexuată sau partenogenetică. Din ouăle femelelor nefecundate apar numai femele. Ouăle sunt depuse de femele pe frunzele plantelor, fiind introduse în parenchim cu ajutorul ovipozitorului. O
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Se aplică un complex de măsuri ce constau în următoarele: o asolament de 3 ani cu cereale, ce sunt bune premergătoare pentru legume; o strângerea și distrugerea resturilor vegetale; o arătura de toamnă pentru introducerea sub brazdă a formelor de hibernare; o prașile efectuate în perioada de vegetație pentru distrugerea buruienilor, ce constituie plante gazdă pentru dezvoltarea tripșilor. Tratamente chimice efectuate când pragul economic de dăunare este depășit de la 3 - 5 adulți sau larve pe plantă. Se poate folosi unul din
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de 100 C. Maximul de apariție a adulților se înregistrează obișnuit la sfârșitul lunii aprilie sau la începutul lunii mai, la temperaturi medii zilnice cuprinse între 14 și 210C. La majoritatea insectelor copulația începe încă din vară, înainte de intrarea în hibernare și se continuă la apariția lor în primăvară. Ouăle sunt depuse în grupe (62 - 95 la ouă) pe partea inferioară a frunzelor de cartof sau alte solanacee cultivate și spontane: tomate, pătlăgele vinete, măselariță sau pe diferite buruieni din culturile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
G II) încep să apară din prima decadă a lunii august. Acești adulți se pot întâlni până toamna târziu (octombrie - noiembrie) pe diferite plante solanacee și mai ales pe pătlăgele vinete, iar odată cu răcirea timpului se retrag în sol pentru hibernare. Însă nu toți adulții părăsesc căsuțele pupale, o parte din ei rămân în sol în aceleași locuri până în primăvara următoare. Răspândirea acestui dăunător se face atât prin migrare directă prin mers sau în zbor, cât și prin transportul diferitelor produse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de culoare galbenă- portocalie, cu aspect murdar, prevăzută cu excremente mucilaginoase. Capul și toracele brun-negricios. Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are loc împerecherea, iar femela depune ouăle de-a lungul nervurilor frunzelor de ceapă. O femelă depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 6 - 10 zile. Larvele care apar, se dezvoltă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mm lungime, în formă de butoiaș, de culoare cafenie-închis. Biologie. Iernează în stadiul de adult în resturile de plante rămase în câmp, pe sub bulgării de pământ, în grămezile de gunoi etc. Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara foarte devreme, uneori chiar la sfârșitul lunii februarie, când temperatura solului la adâncimea de 5 cm are valori de 1 - 20 C. Are loc împerecherea, iar femelele depun ouăle izolat pe țesuturile de la colet sau la baza frunzelor. Incubația
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
6 mm lungime, de culoare albă, capul galben-bruniu (fig. 47 b). Biologie și ecologie. Iernează în stadiul de adult în sol, în crăpăturile solului, sub plantele uscate și are o generație pe an. În luna aprilie, adulții părăsesc locurile de hibernare și se deplasează prin mers și zbor spre culturile de leguminoase abia răsărite. Este o insectă crepusculară sau nocturnă, iar în timpul zilei stă ascunsă la baza plantelor, sub bulgării de pământ. Adulții au o longevitate de 2 - 3 luni, astfel
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
locuri: în liziera pădurilor, sub scoarța pomilor, sub mușchi, pe sub frunzele căzute, în crăpăturile solului, în poduri, pe sub dușumele etc. Prezintă o singură generație pe an. La sfârșitul lunii aprilie, când temperatura aerului depășește 140 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și migrează în câmp, parcurgând distanțe mari, mai ales pe vreme caldă și însorită. În perioada preovipozitară adulții consumă polenul florilor de mazăre. Are loc copulația, iar după 8 - 10 zile femelele încep să depună ouăle, ce coincide cu formarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
constatat că soiurile precoce, cu înflorire de scurtă durată sunt mai puțin atacate. În anii cu condiții favorabile, pagubele pot ajunge până la 80 %. Măsuri de prevenire și combatere - Recoltarea la timp a mazării ce împiedică retragerea larvelor în sol pentru hibernare. - Efectuarea arăturilor adânci pentru introducerea sub brazdă a larvelor aflate în straturile superficiale ale solului. - Cultivarea de soiuri precoce, care sunt mai rezistente la atac. În condiții puternice de infestare se aplică tratamente chimice cu unul din insecticidele: Carbetox 37
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Un studiu experimental recent a arătat că activarea farmacologică a б-opioid receptorilor permite îmbunătățirea protecției, obținându-se o protecție similară celei clasice [117]. Alte studii au sugerat că peptidele eliberate în plasma animalelor care hibernează, numite triggeri de inducție a hibernării, au proprietăți similare agenților opiod-like, în ceea ce privește creșterea toleranței miocardice la ischemia rece. Administrarea acestor peptide animalelor care nu hibernează, induce modificări fiziologice care mimează hibernarea, inclusiv bradicardie, creșterea prezervării de ATP și scăderea utilizării de oxigen. Studii recente au demonstrat
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
au sugerat că peptidele eliberate în plasma animalelor care hibernează, numite triggeri de inducție a hibernării, au proprietăți similare agenților opiod-like, în ceea ce privește creșterea toleranței miocardice la ischemia rece. Administrarea acestor peptide animalelor care nu hibernează, induce modificări fiziologice care mimează hibernarea, inclusiv bradicardie, creșterea prezervării de ATP și scăderea utilizării de oxigen. Studii recente au demonstrat efectul cardio-protector al anestezicelor volatile - izofluran, desfluran și sevofluran [118,119]. Această protecție miocardică, numită protecție indusă anestezic, mimează precondiționarea ischemică. Astfel, precondiționarea ischemică este
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
Europene a Universităților: „Procesul Bologna funcționează și aceasta este o mare surpriză”. Funcționează Îndeosebi sistemul de credite transferabile și ideea „suplimentului de diplomă”. Domnul Rapp atribuie acest succes asocierii, În 1999, a țărilor din Est, dornice de reformă după lunga hibernare comunistă. Izolate, aliniate ideologic, universitățile din Est au fost invitate să renunțe la această moștenire și să intre În modelul european, iar studenților din acest spațiu, „să voiajeze”. Au fost seduse de această inovație și țări cu universități reputate, dar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ocup? �n principal de condi?iile punerii �n act a politicilor sociale ale Welfare State-ului. �n lumea non-european? sociologia a cunoscut o dezvoltare �n Australia, Japonia, Canada, America Latin? sau India. �n ??rile comuniste sociologia a r?mas �n hibernare p�n? la glasnost ?i perestroika. Sociologia american? a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? modelul de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc?ie. �ntre 1968-1990 sociologia cunoa?te o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r?mas marcat? de tradi?ia catolic?, �n timp ce �n Grecia era embrionar?. S? not?m, �n sf�r?it, �n �sfera occidental?� non-european? importantă dezvoltare pe care a cunoscut-o sociologia �n Australia, Japonia, Canada sau India [52]. Hibernarea sociologiei comuniste Uniunea Sovietic? ?i �??rile din Est� constituie un caz cu totul particular. �n Uniunea Sovietic? [58], revolu?ia din 1917 a favorizat mai �nt�i na?terea unei sociologii relativ libere (Sorokin conducea primul Institut de Sociologie, creat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aproape, un felinar, atârnat pesemne pe un stâlp de pe chei, lumina (slab) gara al cărei fronton, cu scrisul de la distanța asta ilizibil, era singurul care ieșea din penumbră; în schimb, nicio lumină în cele câteva vile intrate prea devreme în hibernare. Noaptea călăreților sciți, pierduți de mult pe drumurile rău luminate ale istoriei, se abătea cu violența înăbușită a unui plocad de lână peste limba îngustă de nisip care se întindea între estuarul Nistrului și mare. Mica localitate, împrăștiată pe lungime
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
100 dolari pe lună, casă, automobil și dreptul de a ține 25 de cornute. În campanii, oamenii inclusiv mecanicii sunt plătiți cu câte 5 dolari pe zi. Cerealele recoltate sunt trasportate imediat la siloz. În restul timpului, ferma intră În hibernare absolută. De aci și rentabilitatea asigurată. De aici, de la Oakley, facem cale Întoarsă, mergând spre est. Am plecat pe Înserat. Parcurgem o serie de localități mici, cu populație mai puțină decât un sat mare românesc, dar frumos Întreținute. Pretutindeni șosele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
al modernizării și al „intrării În Europa“. În mod neașteptat, lucrul la această operă m-a Înseninat: m-am simțit atins și inspirat de armoniile complexe și de vibrațiile cutremurătoare ale polifoniilor ortodoxe. Aveam impresia că ieșeam dintr-o lungă hibernare sufletească și mă bucuram de prospețimea aerului primăvăratic. Dar, după atâtea proiecte unul după altul, eram extenuat și nu visam decât să iau o vacanță. Din păcate, nu puteam să-mi permit așa ceva, căci studenții de la Columbia mă așteptau nerăbdători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fotbal interșcolar, În care, În duminica aceea, un noroc extraordinar m-a ajutat să rețin nenumărate mingi; sau un fluture Camberwell Beautys, exact de aceeași vârstă cu idila noastră, Încălzindu-și la soare aripile negre vătămate, cu marginile Înălbite de hibernare, pe speteaza unei bănci din Grădina Alexandrovski; sau dangătele clopotelor catedralei În aerul tăios, deasupra albastrului Întunecat al apelor unduitoare ale Nevei, eliberate cu voluptate de ghețari; iarmarocul din zloata presărată cu confetti de pe bulevardul Gărzii Călare În Săptămâna Mâțișorilor
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fie niște amatori haotici, fie produse ale unei conspirații care vrea să „ne termine” (și pe care în naivitatea mea nu o înțeleg), cum singur se exprima în ziua în care eu zâmbeam prima oară din suflet, după o lungă hibernare neliniștită, adică în 13 decembrie 2004, după-amiaza. Pe 31 seara, un alt amic, de astă dată de partea „noastră”, mă avertiza că în 3 luni vor începe grevele care vor urmări să demonstreze incapacitatea de guvernare a Alianței și aliaților
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
reprezintă un factor determinant pentru procentele de supraviețuire, așa cum se întâmplă, în unele bazine, pe parcursul perioadei vegetative. Pierderile înregistrate de masa corporală pe parcursul etapei de iernare sunt și mai puternic influentate de condițiile mediale, întrucât ele reprezintă răspunsul duratei de hibernare 131 propriuzisă. Dacă iarna este blândă și temperatura apei nu scade suficient, crapul rămâne activ o perioadă mai îndelungată de vreme și scăderile înregistrate în masa corporală sunt semnificative. In general, aceste pierderi în greutate nu au depășit în nici unul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
leagă lucrurile dar după adevărata credință strămoșească nu după făcătura lor - de sărbătoarea noastră, a voastră este de ziua tăierii prepuțiului, se închide pămîntul, adică începe perioada toamnei și a iernii, păsările pleacă, gîngăniile își caută sălaș în pămînt pentru hibernare și se pornește culesul roadele cîmpurilor și pomilor. Tot acum se strîng și plantele de leac precum și crengi de alun atribuindu-se acestora un rol magic cu puteri miracu- loase folosite de fîntînari pentru găsirea izvoarelor iar de alții pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
regăsesc și ele, reformulate, în termeni socioculturali ce implică logosul și valorile în societățile umane. Ele se desfășoară și la om între naștere, maturizare, reproducere, îmbătrânire și moarte, ca la animale. Comportamentele animale instinctuale sunt reglate de bio-psiho-ritmuri - somn-veghe, rut, hibernare, migrare -, de factori climatici și ambientali, reglaj care nu se regăsește decât parțial la om. La om reîntâlnim aproape toate aceste aspecte biologice ale psihismului în derularea cărora este esențială organizarea și funcționarea creierului, ca sistem autarhic ce culege și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
adaptare dezvoltate de specii ca răspuns la provocările naturii sunt de o largă varietate mergând de la sacrificarea unor indivizi sau grupuri de indivizi în favoarea salvării celor mai puternici, până la modificarea speciei sau la apariția unor comportamente adaptate cum ar fi hibernarea, retragerea într-un somn adânc ce diminuează toate funcțiile vitale făcând posibilă existența individului până la schimbarea favorabilă a condițiilor contextuale. Nu toate catastrofele naturale se produc cu violență și brusc. Consecințele lor însă afectează profund speciile locuitoare ale zonei atinse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]