1,696 matches
-
componente. a) Hidroliza gliceridelor are loc cu apa în prezența catalizatorilor chimici (acizi, baze) sau a enzimelor numite lipaze, din clasa hidrolazelor. Reacția are loc la nivelul legăturilor esterice, care astfel se scindează cu eliberare de glicerol și acizi grași. Hidroliza se produce în trei etape (pentru trigliceride), cu formare intermediară de digliceride și monogliceride; în primele două etape hidrolizează funcțiunile ester ale hidroxililor primari, iar în ultima etapă, cea de la hidroxilul secundar. Reacția de hidroliză stă la baza obținerii glicerolului
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de glicerol și acizi grași. Hidroliza se produce în trei etape (pentru trigliceride), cu formare intermediară de digliceride și monogliceride; în primele două etape hidrolizează funcțiunile ester ale hidroxililor primari, iar în ultima etapă, cea de la hidroxilul secundar. Reacția de hidroliză stă la baza obținerii glicerolului, iar acizii grași puși în libertate reprezintă o mărime caracteristică, numită indice de aciditate (Ia). Indicele de aciditate (Ia) este dat de numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesari pentru neutralizarea acidității libere dintr-
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
aciditate (Ia). Indicele de aciditate (Ia) este dat de numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesari pentru neutralizarea acidității libere dintr-un gram de gliceridă. Indicile de aciditate este în strânsă legătură cu gradul de prospețime al unei grăsimi. Hidroliza enzimatică a gliceridelor este procesul biochimic de bază care are loc în timpul digestiei acestora, datorită căruia lipidele devin asimilabile. b) Saponificarea gliceridelor se realizează sub acțiunea bazelor tari (NaOH, KOH) și la cald, cu formarea de glicerol și săruri ale
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
a căldurii sau in prezența unor microorganisme, gliceridele sunt supuse unor transformări chimice cu formarea unor produși de degradare cu miros și gust neplăcut, proces cunoscut sub numele de râncezire. Din punct de vedere chimic râncezirea constă în reacții de hidroliză și oxidare. Râncezirea este cu atât mai accelerată cu cât gliceridele posedă un conținut mai ridicat de acizi grași nesaturați. a)Râncezirea hidrolitică începe în prezența vaporilor de apă sau a lipazelor din microorganisme și consta în prima etapă într-
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
este cu atât mai accelerată cu cât gliceridele posedă un conținut mai ridicat de acizi grași nesaturați. a)Râncezirea hidrolitică începe în prezența vaporilor de apă sau a lipazelor din microorganisme și consta în prima etapă într-un proces de hidroliză a trigliceridelor cu formarea acizilor grași constituienți și a glicerolului. b) Reacții datorate prezenței acizilor grași Râncezire cetonică -acizii grași saturați se oxidează la carbonul β cu formarea unui β cetoacid, care prin decarboxilare dă o metilcetonă cu gust neplăcut
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
carboxilici: R (CH2)n CHO + 1/2 O2 R (CH2)n COOH Aldehida Acid carboxilic Procesul de râncezire poate fi întrerupt sau prevenit prin adăugarea unor cantități mici de substanțe antioxidante. 151 c)Reacții datorate prezenței glicerolului Glicerolul rezultat prin hidroliza gliceridelor, la cald și în prezența unui deshidratant, se transformă în aldehidă acrilică (acroleina): În organismul animal, glicerolul se oxidează cu formarea celor două trioze aldehida glicerică și dihidroxiacetona 3.3.1.4. Răspândire și caracterizare În organismul animal gliceridele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
acizi grași și un rest de acid fosforic: Radicalul acidului fosfatidic se numește fosfatidil. Acizii grași din structura acizilor fosfatidici sunt saturați și nesaturați cu 16, 18 și 20 atomi de carbon. Acizii fosfatidici se formează în organismul animal prin hidroliza enzimatică a glicerofosfolipidelor, fiind totodată și intermediari în biosinteza acestora. Datorită prezenței radicalului fosfat, sunt solubili în apă, având caracter acid, formează cu bazele să ruri de sodiu și potasiu-solubile în apă. Acizii fosfatidici s-au identificat în țesutul nervos
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
au colamina în locul colinei. Din această cauză și proprietățile fizicochimice sunt asemănătoare. Deasemenea, îndeplinesc și un rol plastic, intrând alături de lecitine în structura membranelor. Structura chimică generală a colaminfosfatidelor este următoarea: Colaminfosfatidele au structură amfionică și prezintă caracter chimic amfoter. Hidroliza enzimatică a acestora, cu scindarea acidului gras nesaturat, duce la formarea lizocolaminfosfatidei. d) Serinfosfatide (serincefaline) Aceste lipide complexe azotate se găsesc în țesutul cerebral unde formează 50% din totalitatea glicerofosfolipidelor; au fost identificate și în alte organe; ficat, mușchi. Lipsesc
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu a celorlalte glicerofosfolipide azotate, cu deosebirea că la C1 din glicerol se află un rest de aldehidă palmitică sau stearică. Ceilalți hidroxili ai glicerolului sunt esterificați cu un acid gras nesaturat (la C2) și cu fosforilcolamină (la C3): Prin hidroliza plasmalogenilor se eliberează aldehida palmitică sau stearică, acizi grași și aminoalcoolul fosforilat. f) Inozitolfosfatidele conțin în molecula lor acizii fosfatidici și mezoinozitolul R1=acid gras saturat; R2=acid gras nesaturat Inozitolfosfatida (monofosfoinozitida) O Inozitolul poate fi esterificat în pozițiile 1
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
după natura și numărul moleculelor de oze legate eteric de ceramidă. Cerebrozidele conțin în structură acizi grași cu 24 atomi de carbon. Cerebrozidele au un caracter lipofil mai pronunțat ca fosfolipidele: prezența componentei glucidice conferă acestora un caracter polar. Prin hidroliza enzimatică a cerebrozidelor se formează ca produs intermediar, după ruperea legăturii amidice și eliberarea acidului gras, galactozilsfingozina numită și psihozină. Aceasta este întâlnită în biosinteza galactocerebrozidelor. În cazuri patologice, cerebrozidele formează depozite în ficat, splină, creier, acumulări care determină o
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
servesc și ca donori de grupări fosfat necesare activității cerebrale. Fosfolipidele se asociază cu proteinele serice cu formarea lipidelor circulante. CAPITOLUL 4 CHIMIA PROTIDELOR Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele sunt produși de policondensare ai aminoacizilor în care nunărul resturilor de aminoacizi poate varia de la 2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
mediator al transmiterii impulsului nervos. 4.1.2. Importanța biologică a aminoacizilor Proteinele sunt constituite din 20 22 aminoacizi numiți proteinogeni. Organismul animal nu poate sintetiza toți aminoacizii, aceștia din urmă putând fi procurați prin hrană din regnul vegetal. Prin hidroliza enzimatică a proteinelor vegetale,în organismul animal se eliberează toți aminoacizii constituienți, aceștia fiind apoi folosiți pentru biosinteza proteinelor animale proprii sau a altor substanțe importante. Aminoacizii care nu pot fi sintetizați de către organismul animal, dar sunt indispensabili acestuia, se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Tre His COOH. Unor peptide li se mai atribuie și denumiri empirice, uzuale. 4.2.3. Răspândire Peptidele sunt răspândite atât în regnul vegetal, cât și în cel animal. În organismul animal peptidele apar ca produși intermediari în procesul de hidroliză a proteinelor. Unele peptide biologic active se biosintetizează din aminoacizi. 4.2.4. Proprietățile peptidelor Peptidele sunt compuși intermediari între aminoacizi și proteine și din acest considerent vor prezenta proprietăți intermediare între cele două grupe de substanțe. 4.2.4
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
solubile cu acizii și bazele. Cu sărurile de cupru în mediu alcalin, oligopeptidele dau o colorație albastru-violet, iar polipeptidele -violet intens (reacția biuretului), reacția servește la separarea oligo de polipeptide. Polipeptidele cu mase moleculare mari dau reacții asemănătoare proteinelor: prin hidroliză acidă sau enzimatică peptidele eliberează aminoacizii componenți. În organismul animal hidroliza enzimatică a peptidelor are loc sub acțiunea peptidazelor. Multe din peptidele cunoscute manifestă proprietăți fiziologice deosebite. 4.2.5. Peptide animale Peptidele animale, în ceea mai mare parte, sunt
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
alcalin, oligopeptidele dau o colorație albastru-violet, iar polipeptidele -violet intens (reacția biuretului), reacția servește la separarea oligo de polipeptide. Polipeptidele cu mase moleculare mari dau reacții asemănătoare proteinelor: prin hidroliză acidă sau enzimatică peptidele eliberează aminoacizii componenți. În organismul animal hidroliza enzimatică a peptidelor are loc sub acțiunea peptidazelor. Multe din peptidele cunoscute manifestă proprietăți fiziologice deosebite. 4.2.5. Peptide animale Peptidele animale, în ceea mai mare parte, sunt substanțe active din punct de vedere fiziologic și biochimic. Multe din
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
posterior al hipofizei și manifestă proprietăți hormonale. Ocitocina stimulează contracția musculaturii netede a uterului și a glandelor mamare, iar vasopresina crește presiunea sanguină și este antidiuretică. 4.3. Proteine Proteinele sunt substanțe organice natiurale cu o structură macromoleculară care prin hidroliză pun în libertate alfa aminoaacizi. 4.3.1. Caracterizare generală Proteinele se întâlnesc în toate celulele vii, fiind constituienți ai protoplasmei și a nucleului celular. Din acest motiv, proteinele reprezintă principalii purtători ai vieții,în această calitate ele asigură menținerea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Proteina brută% = N% x 6,25 în care 6,25 este un factor de multiplicare obținut din raportul 100/16. 4.3.3. Clasificarea proteinelor Proteinele se clasifică după structură în două mari grupe: Proteine simple sau holoproteine care prin hidroliză pun în libertate numai aminoacizi; Proteine conjugate (protide sau heteroproteine) care prin hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de multiplicare obținut din raportul 100/16. 4.3.3. Clasificarea proteinelor Proteinele se clasifică după structură în două mari grupe: Proteine simple sau holoproteine care prin hidroliză pun în libertate numai aminoacizi; Proteine conjugate (protide sau heteroproteine) care prin hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici, metale. 4.3.4. Structura proteinelor Proteinele sunt bipolimeri macromoleculari
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sunt folosite în analizele biochimice pentru deproteinizarea soluțiilor, operație denumită defecare. Coagularea Sub acțiunea căldurii proteinele precipită ireversibil, caz în care se produce o denaturare a structurii secundare și terțiare datorită ruperii legăturilor de H intercatenare. 4.3.8.3. Hidroliza proteinelor Proteinele hidrolizează chimic sau enzimatic cu eliberare de peptide sau aminoacizi. Hidroliza enzimatică decurge sub acțiunea catalitică a enzimelor proteolitice. În timpul digestiei, enzimele proteolitice din sucurile tubului digestiv produc o hidroliză completă a proteinelor până la faza de aminoacizi; aceste
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
acțiunea căldurii proteinele precipită ireversibil, caz în care se produce o denaturare a structurii secundare și terțiare datorită ruperii legăturilor de H intercatenare. 4.3.8.3. Hidroliza proteinelor Proteinele hidrolizează chimic sau enzimatic cu eliberare de peptide sau aminoacizi. Hidroliza enzimatică decurge sub acțiunea catalitică a enzimelor proteolitice. În timpul digestiei, enzimele proteolitice din sucurile tubului digestiv produc o hidroliză completă a proteinelor până la faza de aminoacizi; aceste enzime scindează numai legăturile peptidice dintre aminoacizii din seria L și prezintă specificitate
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
legăturilor de H intercatenare. 4.3.8.3. Hidroliza proteinelor Proteinele hidrolizează chimic sau enzimatic cu eliberare de peptide sau aminoacizi. Hidroliza enzimatică decurge sub acțiunea catalitică a enzimelor proteolitice. În timpul digestiei, enzimele proteolitice din sucurile tubului digestiv produc o hidroliză completă a proteinelor până la faza de aminoacizi; aceste enzime scindează numai legăturile peptidice dintre aminoacizii din seria L și prezintă specificitate și pentru anumiți aminoacizi. 4.3.9. Reprezentanți ai proteinelor animale 4.3.9.1. Proteine globulare Albuminele sunt
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
răspândite în toate celulele vii vegetale și animale, în virusuri, bacterii și constituie componentele esențiale din nucleele celulare, citoplasma celulară, în special ribozomi. Aceste heteroproteine au rol important în biosinteze proteinelor, în transmiterea caracterelor ereditare și în diviziunea celulară. Prin hidroliza chimică sau enzimatică a nucleoproteinelor se obțin macromolecule de acizi nucleici și de proteine globulare bazice (protamine și histone) Capitolul 5 CHIMIA ACIZILOR NUCLEICI Acizii nucleici sunt compuși macromoleculari ce reprezintă polimeri ai unor unități de bază numite nucleotide. Prin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
chimică sau enzimatică a nucleoproteinelor se obțin macromolecule de acizi nucleici și de proteine globulare bazice (protamine și histone) Capitolul 5 CHIMIA ACIZILOR NUCLEICI Acizii nucleici sunt compuși macromoleculari ce reprezintă polimeri ai unor unități de bază numite nucleotide. Prin hidroliza acizilor nucleici se eliberează fragmente mai mici, oligonucleotide, apoi mononucleotide și la urmă componentele acestora: acid fosforic, pentoze, baze azotate. 5.1.Componentele structurale ale acizilor nucleici 5.1.1. Pentoza reprezintă componenta glucidică a acizilor nuleici și este reprezentată
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În mod curent, în structura ADN și ARN intră formele lactam ale bazelor azotate, accesibile pentru formarea legăturii * glicozidice cu pentozele: O 5.1.4 Nucleozide Aceste substanțe reprezintă produșii de combinare a pentozelor cu bazele azotate și rezultă prin hidroliza enzimatică parțială a nucleotidelor. Nucleozidele pot fi considerate heterozide cu legătură N glicozidică sau N glicozide. Legătura dintre aceste două componente se face prin intermediul atomului de N3 al bazelor pirimidinice și N9 al bazelor purinice cu hidroxilul βglicozidic al ribozei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sunt legături bogate în energie și se numesc legături macroergice. Dintre nucleotidele polifosforice cele mai importante sunt adenozindifosfatul (ADP) și adenozintrifosfatul (ATP): ADP conține o legătură macroergică, iar ATP două. Legăturile macroergice au rol important în energetica celulară, întrucât prin hidroliza acestora se eliberează 7 12 kcal/mol., în timp ce legătura ester-monofosforică eliberează doar 2 3 kcal/mol. Compușii macroergici au proprietatea de a ceda grupări fosfat și energia legăturii macroergice unor nucleotide difosforice cu transformarea acestora în nucleotide trifosforice: Reacția este
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]