620 matches
-
dimineață; din nou; divorțat; Dorina; dorință; în dorințe; dorm; dreptate; drum; duminica; duminică; efemer; evadat; excelent; exprimat; facultate; nimic de făcut; feerie; cea mai mare fericire; ferit; să fiu; fotbal; frămîntat; fugă; gîndire; gînditor; ca gîndul; grandios; graniță; gratuit; hain; hoinar; imposibilitate; inel; inexistent; interzis; iubit; împăcat; împlinit; înălțătoare; încredere; înlănțuit; întindere; întotdeauna; întreg; job; jug mai ușor; lanț; în lanțuri; legat; lider; limită; lipsit de griji; luat; fără lucru; lume; prin lume; lumină; major; matur; melodie; minunat; mulțime; munte; necondiționat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creativitate; crede; credo; creiere; creștet; cultură; culturi; cuminte; cunoaștere; cunoscător; curaj; curată; da; demonstrare; deschisă; deșartă; dezghețată; dezinteres; dezvoltare; dezvoltată; dibăcie; disciplină; distanță; este șiret; fals; falsitate; faptă; frică; frumoasă; fură; geană; gingașă; a gîndi; glas; goală; gol; grea; greier; hoinar; ingeniozitate; insectă; intelect; iscusință; iscusită; isteață; isteț; istețe; înalt; înșelător; înțelegere; îngheață; învățat; învățătoare; judeca; lașitate; lectură; loc; luciditate; lume; luminat; materie; mică; microunivers; minciuni; minciunică; minții; mintios; moldovean; neagă; nebuloasă; neîncredere; nepăsare; nerușinare; nerușinos; nesigur; nuia; oaspete; oboseală; ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
braconier; de brazi; brîndușe; cadou; campion; casă; căpșuni; cerb; cîmp; coarne; codri; cojoc; de conifere; copaci, animale; crengi; curat; curățenie; defrișată; defrișări; deșert; distanță; distracții; Domnească; dumbravă; ecou; Eminescu; enigmatic; erotism; excursie; faună; fîn; flori; foioase; frunziș; grupare; gunoaie; Gura Hoinarului; hoți; imaginație; imensă; imunitate; inspirație; împădurit; împădurită; împrospătare; înfioroasă; întindere; întins; înverzită; lemne, natură; loc; luptă; mărăcine; mulțime; mușchi; negru; neliniște; neștire; oaie; obscuritate; obstacol; parc; păsări; peisaj; petrecere; pierdut; plante; plăcută; poiană; post; prietenie; priveliște; proaspăt; prune; puritate; pustietate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cerșetor; chibzuială; chită; chitara; chitară; cioplit; ciorap; coleg; crud; a nu da; deștept; dezaprobare; dezgust; domn; dornic; al dracului; durere; dușman; doar pentru el; empatic; enervant; Enigma Otiliei; evitat; fals; fericit; flămînd; foamete; foarte; fudul; gelos; goliciune; gras; hapler; hîtră; hoinar; idiot; iluzie; fără inimă; la inimă; insuportabil; intens; invidie; invidios; Ion; închin; încruntare; îngâmfat; întotdeauna; jlob; jmot; lacom,rău; laș; leneș; leu; de loc; mama; de mama focului; meschin; fără milă; ca mine; mînă largă; mîncăcios; mîncare; mîndru; morocănos; Moș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atunci când moare un om. 342 La huțulii din Bucovina, "ca semn al morții" pentru comunitate, se punea la geam un steag alb și se făcea foc lângă zăvoare. Potrivit credințelor străvechi ale huțulilor, tragerea clopotelor la mort semnifică readucerea sufletului hoinar acasă, sicriul, denumit "dereviște" sau "demovina" are sensul de "căsulie".343 În tradiția românească, în ritualul înmormântării, "bradul" se așeza în pragul casei și era înfipt în pământ, la căpătâiul mortului. La slavii din sud, bradul era înlocuit cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
largi semnificații de singurătate, în noua carte, câinele sau câinii hărțuiesc în permanență, stare mai dură decât pânda, pentru că ei acționează și distrug. În alte ipostaze câinele își ascunde puii prin râpele vieții sau moare de plăcerea de a fi hoinar și, ca în primul volum, câinele este sufletul vânătorului. Universul este livresc în "Fals tratat de vânătoare", poetul este retoric și obosit; spațial este pădurea, un fel de Arcadie, castelul devine casa preotului, iubita pe care o adoră are părul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ei, și desigur voința forțării limitelor. Cum procedează nu de puține ori, autoarea lansează sugestia metonimică plecînd de la împrejurarea concretă care implică "locația": "...își zise că duduia Mari locuiește prea departe, ceea ce era numai un pretext, Lică fiind un mare hoinar. Trase concluzia totuși justă că se făcuse mare schimbare în domiciliul tuturor cunoscuților lui. Era procesul nou de locațiune, ce azvîrlea epave, disloca blocuri, premenea nisipul mărunt al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare, în aparență la voia
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cea katabasică. Pentru că doar amândouă fac posibilă consacrarea, adică, în termenii poetului, "puterea de a divina", Împlinirea tainei. Dar despre "divinele secrete care'mi dau de știre:/ eu sunt,/ suntem/ isvorul și oceanul/ adâncurile-unui mare vid/ pe care îl străbat hoinar...", cu siguranță că cel care aude Lumina din adâncul clopotului va mai da mărturie și în viitor. Referințe critice (selectiv): Laurențiu Ulici, în "România literară", nr. 27, 5 iulie 1979; Nicolae Ciobanu, în "Luceafărul", nr. 27, 7 iulie 1979; Ion
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o perioadă de "trecere" cu "valoare de expoziție", în reprezentare permanentă în toate sensurile (teatral, mimetic, politic). Metaforă "expunerii" permite scoaterea în evidență a unor anumite scheme textuale: texte-expuneri, topoï, descrieri-cataloage și personaje semnificative expuse/expunându-se/afișându-se/pozând (hoinar, comis-voiajor, călător, parvenit, trecătoare, actrița și alte personaje-tip din secolul al XIX-lea). Orașul este mai mult decât un loc în spațiu, este o acțiune dinamică, care implică protagoniști și mase mari de figuranți. Viața pariziana este strălucitoare, iar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fugit împreună). Dorothy trece printr-o bizară amnezie (ce i-a determinat pe unii critici să presupună că violul lui Warburton ar fi avut, pînă la urmă, loc!) și părăsește Knype Hill pentru un (ușor) neverosimil vagabondaj (la început, alături de hoinarul Nobby, mai tîrziu, singură de-a lungul și de-a latul Londrei). Aventurile femeii prin Anglia sînt demne de o pană victoriană, precum cea a lui Dickens sau cea a Charlottei Brontë. Ca tînără neînsoțită, nu poate sta la hoteluri
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de două viziuni distincte, dar care provin dintr-o aceeași temă, confruntarea își păstrează valoarea sa demonstrativă. De fapt, povestea lui Claudel e împărțită în trei timpi: chemarea, puterea și gloria, martiriul. La început, un adolescent vagabond numit Simon Agnel, hoinar, instabil, descoperă dintr-odată că i-a fost dat un destin neobișnuit. Simte că este așteptat de întregul popor care nu mai suportă inerția, mediocritatea și banalitatea cotidiană: "Mi-a fost hărăzită gloria, o glorie severă, potrivnică lacrimilor, femeilor și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de vrajă, au celălalt năprasnic, cu ochi tăioși, de strajă, și glas dogit și aspru, menit să te-nfioare... Avea pe țeastă creastă și ca un fel de brațe cu care vrea să zboare și-o coadă cu panaș (mai povesti hoinarul cel poznaș) și se izbea în coapse așa asurzitor, de răsuna tăria, iar eu, cu tot curajul și toată vitejia, am luat-o la picior, afurisind în minte pe tartorul turbat că nu-l putui cunoaște pe celălalt fîrtat, blajin
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sa. De aceea autorul i-a înscenat un sfîrșit lamentabil: asasinatul mișelesc. În schimb, Păstorul este plasat într-un cadru feeric, pentru a se crea iluzia postumității. În mediile tradiționale nu se ținea evidența celor fără familie, adică a singuraticilor, hoinarilor, declasaților, slujbașilor. În această categorie intrau și văduvele, și copiii. Argatul Mitrea, aflat în simbria Lipanilor, trecea drept un individ „fără căpătîi”, „fără stare”. El nu este „gospodar”, „cap de familie”, drept urmare nu are trecere printre săteni. Chiar și „hăitușca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de pescuit, neclintind nimic, după care, ga-ga-ga, ga-ga-ga, a luat-o agale legănându-se în urma cârdului care ajunsese la o distanță apreciabilă. - Dar solitarul nostru, zic eu, așa, lipsit de apărare, poate fi rupt într-o zi de vreun câine hoinar. Ți-amintești, Mitică, cum mi-au furat câinii mâncarea în noaptea aceea, acum vreo lună în urmă? Nu m-a lăsat decât cu doi ardei grași și cu conserva aceea. - Lasă, că în schimb, ai mâncat la pește fript!... - În privința
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Întreținerea sa îi este încredințată unui grădinar-șef german, un artist remarcabil; cheltuielile cad în sarcina casieriei municipale. Cișmigiul e un loc de întâlnire pentru amatorii de plimbări solitare, care vin aici căutând un adăpost împotriva arșiței unui soare dogoritor; hoinarii vesperali dau năvală aici, mai ales femeile din mica aristocrație și din burghezie, toate familiile care nu-și pot permite un echipaj; chipurile proaspete și ochii frumoși ai plimbărețelor sunt tot atât de apreciați aici ca și la Șosea. În mijlocul acestor pălării
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe bani puțin; negustorii de vechituri din București adună ce mai rămâne din mărfuri și le revând de șase ori mai scump în cursul anului. Tirgu d'Afara are o afluență enormă; față de cei câțiva cumpărători care se întâlnesc aici, hoinarii de ambele sexe abundă. Mai multe ulițe ale târgului sunt înțesate de birtași, patiseri, gratargii, cofetari și cafegii, măscărici și de săli de dans sub frunziș. În pofida felurilor de mâncare grosolane, la ușa acestor localuri e îmbulzeală; lumea se bate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
că ai și dreptate. Cu alte cuvinte, fiecare la casa lui și mâine, când rugina toamnei se va încălzi sub razele soarelui - îngăduitor încă - să pornim din nou la drum. Altfel nu ne mai stă bine numele sau renumele de „Hoinari în jurul Iașilor”, care până acum încă ne mai aparține... Dragă vere, cred că ai dreptate. Ca atare, duși ne cheamă! Coborâm cu pas măsurat, fiindcă se știe că urcușul îl faci cu inima, iar coborâșul îl faci cu genunchii. Când
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în cale? Păi când mă gândesc la documentele descoperite de tine aici, pe moșia „Nebunei” ,apoi la Crâșma „La Doi Peri”, unde cred că musai și-au făcut cale și știi tu cine... Cine? Păi cine alții dacă nu neobosiții hoinari Creangă și Eminescu? Apoi acolo era loc unde să pârpălească și o halcă de pastramă pe un hârb de strachină, că de vin nu se poate spune că duceau lipsă. Beciul adânc din fundul curții adăpostea butoaie pântecoase pline cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
este o zburdălnicie boemă, un chef continuu, un chiuit învățat în tinerețe, un zbor peste tragismul cotidianului teluric, prin ,,osuare unde pândarii beau în taine", însetat în permanență, „bea cerul ridicat de două torți", face chefuri ,,cu aer curat și hoinari inocenți", este urmărit de viziunile tenebre pe când se „reeduca" în lagărele de exterminare de la Canal și-și vede părinții întorcându-se încet de la mormântul lor, „înfrigurați în haine cenușii", prinde o idee într-o groapă cu lei și o aruncă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
magiei 202, arată că magicianul, de exemplu, trebuie să posede o serie de calități fizice, profesionale. Cercetările etnologice și antropologice atestă că cei mai predispuși spre actul magic, divinatoriu sunt: păstorul, fierarul, croitorul, frânghierul, preotul, cei care poartă stigmatul marginalizării (hoinarii, cerșetorii, negustorii ambulanți, căruțașii, vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au un handicap fizic sau psihic), femeia și copilul. La prima vedere, această enumerare pare întâmplătoare și lipsită de logică. Lucrurile se schimbă de îndată ce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Zicând acestea, se aplecă să-și suflece pantalonii. Deschise în cele din urmă umbrela și rămase o clipă indecis, cugetând: „Și acum, încotro să merg? S-o iau la dreapta sau la stânga?“ Pentru că Augusto nu era un călător, ci un hoinar prin viață. „Am s-aștept să treacă un câine - își zise el - și-o voi apuca în direcția urmată de el.“ Între timp, pe stradă trecu nu un câine, ci o tânără ochioasă, și Augusto se luă după ochii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
proiectau pe cerul aproape Întunecat. Uitîndu-se prin praful rotitor, Kay văzu că una dintre case era aproape demolată - fațada turtită, adusă la starea de moloz și grinzi, de parcă s-ar fi aflat sub cizma pusă la Întîmplare de un uriaș hoinar. — Ce a fost? Îl Întrebă ea pe gardian, În clipa În care coborî Împreună cu Mickey. Exploziv? Acesta Își puse cascheta pe cap și dădu aprobator din cap. — Cel puțin o sută de livre. Le ajută să scoată pături, bandaje și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pe linia țărmului. Calahonda - e un complex uriaș. SÎnt la vreo zece mii de englezi acolo. — Mare surpriză o să le facă. Deci pleacă mai departe, le duce cordon bleu și lecții de tango Îngrămădiților locuitori ai pueblelor. O să-și recruteze alt hoinar nevricos ca tine și, cît ai clipi din Polaroid, bietul om o să vadă lumina. (Se Întoarse și mă privi În ochi.) Vii mîine la procesul lui Frank? — Sigur că da. De-aia am venit aici. — Ești sigur? mă Întrebă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nepăsarea cu care se aventurează în acest tărâm al dărâmăturilor. Sfiicios față de singurătate, Mircea nu ar fi vrut, totuși, să nimerească nici la vreun atelier improvizat al țiganilor-argintari (se aciuaseră, pe aici, se zicea, vreo câțiva pripășiți din această etnie, hoinari veniți din stepele răsăritene) foarte pricepuți să te momească, smulgându-ți, cu vocea lor gâjâită de asiatici, o comandă de lucru în metal prețios. Mircea chiar nu știa dacă, în aceste circumstanțe, cu puținii bani pe care îi avea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
aparență, nimic din acel aer de poteraș, ieșit la vânătoare, în căutare de victime, nu-l impresionase deloc la întâmplătoarea întâlnire dintâia oară. Pur și simplu, părând destul de cherchelit și de dispus la flecăreală, ca orice ipochimen afumat, ce umblă hoinar prin cârciumi, se așezase la aceeași masă cu el, din localul aproape pustiu. Nu iradia în jurul său nici un dram de primejdie, mai ales fiindcă Mircea reținuse (de la cei bătrâni, știutori ai adevărului: Nu e de glumit cu brațul înarmat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]