1,824 matches
-
cronicizat n-aude, n-a vede, c-așa e bine să fii cu pensionarii, c-altfel nu mai scapi de dânșii... -Să ți-o zic p-a dreaptă?! Mă temeam! Da! -Cine? Tu?? se-ncontrează Rică, pe scurt cu vorba, dar holbat cu fața. -Eu! Moi în persoană! Cu toate centurile mele, ce mai?! Că mă gândeam cine sa ma sune pe mine la două dimineața, de fapt, trei, că... ?! -... că tu n-ai dat ceasul pe ora de vară... rosti tărăgănat
UN TIP CALM de ANGELA DINA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371764_a_373093]
-
s-o poți denumi fustă! ) își scoate un picior impecabil afară apoi pe celălalt între cele două secvențe ne fotografiază privește spre mall și pe buze-i apare-o grimasă „iar se dă ceva la ofertă băga-mi-aș!” se holbează și bărbatul cu fața de muscă care coboară din dreapta „tigăi” femeia își scapă poșeta din mână se-apleacă unduios ca o trestie și mai trage o dublă „ iubi se pisicește aceasta la muscă întreabă tu bodygarzii de colo ( iote cum
FEMEIE LA MALL de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375732_a_377061]
-
întâmplare prin întuneric. Dar animalul nu făcu trei salturi că o gheară uriașă se înfipse în coama sa și-l trânti la pământ. Pătru Valdescu revenindu-și din buimăceală se ridică ușor cu ochii țintă la mișcările însoțitorului. - Ce te holbezi la mine? Sau n-ai mai văzut drac noaptea în mijlocul pădurii? Dacă nu, ai acum posibilitatea să-l vezi în carne și oase! Normal suntem duhuri, dar când nevoia o cere, luăm forma diferitelor vietăți. - Pentru ce m-ai târât
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
arbori. În frunte cu amiralul și, spre nedumerirea autohtonilor veniți la eveniment, împreună cu cohortele de cameramani ai tuturor televiziunilor din țară. Un grup, cel al aleșilor locali, dar nu numai, toți cu eșarfe tricolore și la costume de ceremonie, se holba la ce se întâmplă și nu le venea să creadă ochilor. Adică de ce să plan- tezi arbori, fiindcă asta nu prea intră în tradițiile noastre? Și ce interes au americanii în afacere? Dar oare ceva fonduri s-ar putea sifona
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
aranja într-o oglindă mică genele umezite de fulgii dezghețați. O urmăream pândind momentul în care acestea urmau să se dezlipească de pe pleoape și să aterizeze în cana de cafea din fața colegei mele. - Ai face bine să nu te mai holbezi așa! Nu știi că o lady adevărată nu fixează cu privirea o persoană față de care nu vădește un anumit interes? - Aș putea spune că am un anumit interes față de tine! - Când rânjești așa nu poți fi numită o lady, dragă
O ADEVĂRATĂ LADY de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378693_a_380022]
-
țin banii la saltea, ei îi țin... în perne... (Gh. P. doi scoate din geantă și albumele, le pune lîngă fotoliu) Va să zică iar le-ai adus! Și doar ți-am spus de-atîtea ori că m-am săturat să mă tot holbez în terfeloagele astea de albume..., soioase, înnegrite, fleșcăite... Gh. P. doi: Fii mai cuviincios cu trecutul... Gh. P. unu: Păi nu-i așa! Că toate foile astea-s pline de salive, de jeg de pe degete... Am să-mi pun mănuși
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Când Charlotte s-a aflat în fața ei, doamna s-a uitat la picioarele fetiței și, cu un zâmbet disprețuitor, a întrebat-o: - Cu ce ești încălțată, domnișoară Lemonnier? Cele treizeci de eleve s-au ridicat de pe scaunele lor, întinzând gâtul, holbând ochii. Pe parchetul bine ceruit, au văzut doi cipici de lână, două “încălțări” pe care Charlotte și le încropise singură. Strivită de toate privirile acelea, Charlotte a lăsat capul în jos și și-a crispat involuntar degetele de la picioare în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
înțelegi dincolo însă de orice rațiune, ca și cum ar fi numit ceva de care ai fost convins toată viața, fără însă să o știi prea bine. Sirin va fi soldat. Le-ai spus asta și celorlalți, și ei au acceptat. Crey holbă ochii cât cepele și pentru prima oară în viața lui avu senzația clară că a comis o prostie imensă, care ar fi putut fi evitată dacă s-ar fi gândit măcar și un singur minut asupra acelui detaliu. ― Ia mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
minciuni! ― Și ce-ai vrea să-ți spun? Că sunt fiica lui Radoslav? Că știi că el n-a fost mereu homosexual? Că moartea mamei l-a făcut să fie așa? Uite, acum ți-am spus, izbucni femeia. Rim se holbă la Maria. Avea sens. Un asemenea secret ar fi justificat ceea ce se întîmplase în noaptea în care se întîlnise cu clona fugară. Dacă Maria era o persoană atât de importantă, oare de ce poziția ei era atât de umilă în Abație
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
eșec. Dar, chiar și așa, a putea și a vrea, fără ca acțiunile tale să urmeze un curs măreț, menit a scoate tribul din nevoile prezentului, nu înseamnă decât stagnare, încă o încuietoare care ne împovărează drumul spre viitor. Vartil se holbă la Xtyn, fără să înțeleagă mare lucru. - Ce vrei să spui? - Dar nu e evident? Nu înțelegeți cu toții? strigă Insa, intrând brusc între Xtyn și cei trei. Chiar nu vedeți ce încearcă să înfăptuiască? - Se prea poate ca tu să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mă superi, se bosumflă Bella. - El nu vede oameni continuă ideea... dacă război face voi puternici și dacă oameni venit aici sunt dușmani și voi vreți ucideți ei, de ce nu mergeți ucideți pe toți? N'Gai Loon și Bella se holbară la arătarea care, ca de obicei, părea gata-gata să cadă de pe picioarele care îi oscilau frenetic. - Are dreptate urâtul ăsta! izbucni Bella în râs. De ce să nu atacăm acum Tengysul? N'Gai Loon începu să analizeze repede varianta unui atac
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
imediat ce simte că interlocutorul lui este dotat cu o formă de personalitate, mai precis de când ea emite ceva ce, teoretic, nu stă În firea unei simple mașini, adică să aibă o părere: „ELIZA: Te Înșeli. La această ultimă replică se holbează Robin Dempsey, Înmărmurit, de zece minute. La afișarea ei a simțit că i se face părul măciucă, deoarece e de o factură cu totul deosebită de tot ce a propus ELIZA până acum: nu e o cerere, nu e o
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
să-l vadă. — Lasă-mă să-ncerc și eu. Luke ajunge lîngă scaunul meu. — Ești pe site-ul băncii? — Ăă... cam așa ceva! Sincer, eu nu m-aș deranja... Îmi bag burta În fața ecranului, Însă Luke se uită pe după mine. Se holbează la extras preț de cîteva clipe, iar pe chip i se citește bulversarea. — Becky, zice În cele din urmă, văd bine, aici scrie „First Cooperative Bank of Namibia“? — Ăă... da. Încerc să-mi iau un ton cît mai firesc. — Am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spațială, cu roți Înalte. Uau. Poate că ar trebui să ne luăm și noi așa ceva. Mijesc ochii, Încercînd să citesc numele firmei. E de necrezut. PÎnă acum, nici măcar nu observam cărucioarele. Iar acum nu mă pot abține să nu mă holbez la ele, chiar și În toiul unei certe cu soțul meu. Discuție. Nu ceartă. — Luke, fii atent, spun În clipa În care ne mișcăm iar. În cartea mea scrie că femeia gravidă trebuie să-și urmeze Întotdeauna instinctele. Ei bine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Avem exact aceeași marfă ca toți ceilalți. A, și apropo, dacă intri să cumperi ceva de aici, e posibil să te Îmbolnăvești sau să te lovești la cap. Trebuie să facem ceva, să ieșim la atac! Cei trei bărbați se holbează la mine, mirați. — Percepția publicului, legată de imaginea asociată cu pericolul, e fără Îndoială cea mai mare provocare pentru noi, spune primul consultant, Încruntat. Trebuie să contracarăm avalanșa de știri negative, să creăm o imagine pozitivă, solidă și atrăgătoare... N-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Doamnă? VÎnzătorul a revenit. Poftim. — Dacă vreți azi, vă pot oferi acest model. Șaptezeci de lire. Împinge un cărucior demodat, Într-o nuanță total neinspirată de gri, cu o pernă roz de dantelă și o cuverturică din petice. Suze se holbează la el, Îngrozită. — Bex, doar n-ai de gînd să-ți pui copilul În chestia aia! — Nu-i pentru copil, zic. E pentru shopping! Îmi trîntesc sacoșele Înăuntru și apuc de mînere. Așa mai da! Îl plătesc și, după ce reușesc
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Cum de am putut crede așa ceva despre el? SÎnt atît de paranoică. SÎnt o proastă! O să mă duc acasă și, din clipa asta, o să am Încredere totală În el... — Doamnă Bloomwood? Tipul de la tipografie a ieșit din prăvălie și se holbează la mine, punîndu-și mîna streașină la ochi, pentru a se feri de soare. La naiba. Poate că n-a fost o idee atît de grozavă să mă ascund după copacul ăsta. Am uitat că mi se vede burta după pom
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de sarcină avansată. Uite, Încearcă-i pe ăștia. Scotocește prin ultimul sertar de la birou și scoate o pereche de șlapi oribili de cauciuc, căcănii. — SÎnt doar mostre ortopedice, dar m-aș bucura să-mi spui cum ți se par. Mă holbez la ei nedumerită. — Adică În loc de ciorapii ăia groși? — A, nu! zîmbește. Cred c-ar trebui să porți și șlapii, și ciorapii. Doar așa, pentru siguranță. Japiță. Japiță cu J mare. — Hai, Încearcă-i, draga mea, spune Luke dînd din cap
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
televizorul dat pe MTV, trei cutii de Dr Pepper lîngă pat? — Da. Le-am comandat pe toate. Și, brusc, Îmi pică fisa. — Buffy, cît e ceasul la New York? — Patru dimineața, zice cu un tonus de zile mari și eu mă holbez la telefon, siderată. — Te-ai sculat la ora patru dimineața doar ca să verifici dacă Danny are Dr Pepper În camera de hotel? — E ok! zice părînd să nu aibă nici o problemă. Așa e În lumea modei! — A venit! aud un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
opriți investigația! zic, cît de tare și de limpede Îndrăznesc. — Și datele pe care le-am strîns? De-asta v-am sunat. Doamnă Brandon, am pregătit un raport complet pentru dumneavoastră... Vocea Îi e acoperită complet de bruiaj. — Date? mă holbez la telefon, și inima Începe să-mi bubuie subit. Ce anume... domnule Sharpness? Mai sînteți pe fir? — ... cred că ar trebui neapărat să vedeți fotografiile... PÎrîielile se transformă brusc În semnal continuu. L-am pierdut. Stau pe plaja cu nisip
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sus! Îi zic furioasă. Eu am curaj. Dar, la fel de bine, știu că soțul meu nu e un bătăuș. Dați-mi notițele alea! Îi iau dosarul și un vraf de poze alb-negru cade din el și se Împrăștie pe birou. Mă holbez la ele bulversată. SÎnt fotografii cu Iain Wheeler. Iain În față la Brandon Communications. Iain pe treptele unui hotel. — Ăsta nu e soțul meu, ridic ochii spre el. Ăsta nu e soțul meu. Aici aveți dreptate, dă din cap mulțumit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
c-ai pus să fie urmărită. Nu are nici o dovadă că tricoul se referă la ea. Fă pe niznaiul.“ — Uite care-i treaba, Becky. Venetia Își golește paharul dintr-o sorbitură. — Hai să Încetăm cu șarada asta de căcat. Mă holbez la ea uluită. Am auzit eu bine, a zis „de căcat?“. — Am vrut să te scutim de partea neplăcută, se Încruntă Venetia și mai tare. Am vrut să fim... nu știu. CÎt mai amicali cu putință. Însă, dacă asta e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
e lîngă mine, alarmat. — Cu cît timp, exact? Încerc să-mi dau seama cînd am simțit prima dată aceste senzații. — Cam cinci ore? Ceea ce Înseamnă că... m-am dilatat deja vreo cinci centimetri, poate? — Te-ai dilatat cinci centimetri? se holbează Luke la mine. Și asta ce Înseamnă? — Înseamnă că mai am puțin și nasc. Deodată, glasul Începe să-mi tremure de Încîntare. — Înseamnă că o să avem un copil! — Iisuse Christoase. Luke Își scoate imediat mobilul și Începe să formeze un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Bex, cîte cărucioare ai comandat? — CÎteva, zic vag. — Dar unde o să le ții pe toate? — E ok, o Încredințez. O să aranjez o cameră specială pentru ele, În noua casă. O să-i spun „Camera cărucioarelor“. — O cameră specială pentru cărucioare? se holbează Suze la mine. O să ai o cameră de pantofi și una de cărucioare? — De ce nu? Lumea nu are destule camere pentru tot ce are nevoie. Poate-mi fac și o cameră pentru genți chiar. Una mică... Iau o gură de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
știu căror directori aroganți de companie, care-cred-că-lumea-e-a-lor... Luke ridică o mînă. — Nu e chiar așa de simplu. Trebuie să-ți spun ceva. Se oprește, continuînd să amestece mecanic În cafea, cu chipul tensionat. — Arcodas nu ne-a plătit. — Poftim? Mă holbez la el, nedumerită. Vrei să zici... deloc? — O singură tranșă, la Început de tot. Dar, de atunci, nimic. Ne datorează... Mă rog, destul de mult. — Dar nu se poate să nu vă dea banii! Lumea trebuie să-și plătească facturile! Adică
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]