701 matches
-
agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când orașele și satele noastre deschise, unde nu erau nici trupe rusești, nici chiar trupe românești, sunt nu ocupate ca puncte strategice, dar zilnic bombardate, incendiate și jefuite, când câmpurile și holdele noastre sunt pustiite și arse, când santinelele noastre de-a lungul Dunării sunt ciopârțite în modul cel mai barbar, când muncitorii sunt răpiți de la plugul lor și duși în robie împreună cu femeile și copii lor ca în timpul lui Mohamed al
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
formează straturi groase în formație de glimer și fer pe dealu Boambei, lângă satul Șaru Dornei. 9-le. Aramă-piatră, chalkopyrite, copper-pyrites, kupferkies, se compune din aramă, argint, fer, pucioasă, silițium și talc, formează straturi groase de vr-un stânjen în valea Holda, pe dealul Țăzrei, în formă de glimerșifel. Straturile acestui mineral încă nu sînt descoperite. Totuși, întinderea de câteva ceasuri este dovedită și anume în direcția de la nord-vest spre sud-ost, prin unele punturi ale acestui strat de mineral ce-s dezvelite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
părăul Aramei, unde se văd și gropi vechi năruite. Cum că în vechime, în acești munți, se lucra băi de aramă și de alte metale se dovedește de pe năruitele gropi vechi pe costișul de sud al muntelui Aluniș, în valea Holda, de asemine prin videratul loc în valea Holdița, unde din învechime se spala auru. Precum în Ungaria, așa și în Moldova, pe vremea cumanilor, nemții au lucrat băile în acești munți, asemine pe lângă Neamț o ocnă de sare pentru aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
valea Holdița, unde din învechime se spala auru. Precum în Ungaria, așa și în Moldova, pe vremea cumanilor, nemții au lucrat băile în acești munți, asemine pe lângă Neamț o ocnă de sare pentru aceea s-au numit și satul acela Holda sau groapa Holda (adică un dâmb mic, format din pământul scos din groapă); asemene, numele satului Holdița sau Holda mică. Aceste băi, desigur, că în veacul al 12-le au fost desființate prin invazia tătarilor, în care epohă, rămăița de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din învechime se spala auru. Precum în Ungaria, așa și în Moldova, pe vremea cumanilor, nemții au lucrat băile în acești munți, asemine pe lângă Neamț o ocnă de sare pentru aceea s-au numit și satul acela Holda sau groapa Holda (adică un dâmb mic, format din pământul scos din groapă); asemene, numele satului Holdița sau Holda mică. Aceste băi, desigur, că în veacul al 12-le au fost desființate prin invazia tătarilor, în care epohă, rămăița de cumani părăsiră pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au lucrat băile în acești munți, asemine pe lângă Neamț o ocnă de sare pentru aceea s-au numit și satul acela Holda sau groapa Holda (adică un dâmb mic, format din pământul scos din groapă); asemene, numele satului Holdița sau Holda mică. Aceste băi, desigur, că în veacul al 12-le au fost desființate prin invazia tătarilor, în care epohă, rămăița de cumani părăsiră pe atunci Moldova și se statornici<se> în Ungaria. 10-le. Plumb-peatră cu argint, galene, sulphurat of
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
stânjini stânci nalte de vro 50 stânjini și anume în valea Bernaru, mai sus de Cheia, pe moșia Broșteni. 27-le. Porphire piroxenique, melaphyre, augite porophire, augit porphir, de color negru-verde, calitate foarte vârtoasă, se găsește în stânci, în valea Holda, moșia Broștenii. 28-le. Micachiste, mica slate, glimmershiffer, se compune din glimer sau talc în o textură așchioasă, cuprinzând înăuntru sâmburi de silițium. Din acest fel de stânci se compun munții de la Bucovina până în apropiere de satul Galu. 29-le
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
albinele devreme, Soarele arde prea tare (... ”. Zăgazurile ploilor. Datini și practici de secetă În legătură cu lipsa sau „zăgăzuirea” ploilor, românii posedă câteva credințe și datini străvechi, cele mai multe din aceste practici fiind mai vechi decât creștinismul. Devenind principala sursă de alimentație prin holdele sale, pământului Îi erau necesare ploi timpurii. În anumite perioade, oamenii au asociat fenomenele meteo unor făpturi mitice, personificându-le. Incantațiile de amenințare a stihiilor sunt depozitare ale unor străvechi concepții mitice sau obiceiuri rituale. O practică foarte veche este
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
în veci unirea Unirea și înfrățirea De muncitori funcționari Și de harnicii plugari Și alăturați de boi Înco roată măi flăcăi Hăi, hăi De veți trăi și vom meni Și la anul vom veni Și atunci să vă găsim Cu holde bune și bogate Coșarele înfundate Cu grâu și cu popușoi Ia opriți pe loc flăcăi La anul și la mulți ani Aho Conpus de Vasile I. Plugar Hârsova Vaslui”. h. Cum a „câștigat” la Vaslui alegerile din noiembrie ’46, Blocul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
puternic sentiment al apartenenței de neam, fără ca acesta să se transforme într-una de castă. "Drumarul" − a se înțelege călătorul − care îi calcă pragul casei sau câmpeanul pe care îl cunoaște atunci când coboară pentru a munci, mânată de nevoie, pe holda acestuia e considerat, fără rețineri, un partener potrivit al unei bune comunicări. Deși viața sa e jalonată de norme de comportament impuse de puterea tradiției, fata respiră un aer de libertate care le dă celor din jur impresia unei personalități
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ce și-a făcut cale pe mijlocul văii este sec aproape întregul an. Iată cum stă valea: În dreapta este un deal numit Râpoasa. În stânga sunt alte trei dealuri numite Fața, Gropnița și Aluniș. Pe Râpoasa cresc stânci; pe Fața sunt holde; pe Gropnița este satul, iară pe Aluniș subt mormintele satului, între aluni și mesteacăni... Dincolo, peste Râpoasa, este Valea Răpiții, o vale mai adâncă decât Valea Seacă și numită așa pentru că prin dânsa curge Răpița...Primăvara când se topește neaua
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
țigani, adică rromi. N-am văzut pe niciunul să cultive ceva pe pământurile foștilor gospodari care acum sunt În paragină. Unul dintre ei, dacă nu mă Înșel, este cioban și Își poartă În voie oile pe pământurile unde odinioară erau holde de grâu și lanuri de porumb. Noi Însă să mergem cu decenii În urmă sau chiar cu vreo două secole pentru a afla care au venit cei dintâi aici, de unde au venit și din care pricini s-au statornicit pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
piață Își cumpărau cute și tiocuri. Se pregăteau pentru munca cea mai grea și mai importantă din an, cositul. Bătrânii pe acasă se Îngrijeau din timp să aibă cozi pentru greble și pentru furci, lemn de tei și de caprifoi. Holdele ajungeau acum până la genunchi, porumbul la fel, Înflorea cânepa de vară și inul. Câmpul tot era În floare. După primul război, comuna avea pășunea ei. Mai greu a fost până atunci, când pășunile au aparținut sașilor din Reghin care cereau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
este strict didactică, încercîndu-se să se răspundă la întrebarea: cine e mai mare. I s-a adăugat o parte finală, stil orație, făcînd ca Dealul Mohului să capete elemente de cîntec de seceriș: Stăpîne, stăpîne Nu te prea-ntrista Că holdele-s rari, Da la spic îs mari. Dumnezeu a da Claia, găleata. Snopu felderea... Segmentul este destul de confuz dacă ar fi să-l raportăm la momentul calendaristic al muncilor agricole: grîul încă n-a crescut, seceratul n-a fost efectuat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lăzi, și acum ea... Tata acum vorbea despre comerțul cu grâne. — Prețul grâului îl facem noi, la Istanbul, că nimeni nu mai vinde grâu în afară de noi. De ani de zile în părțile Franței plouă și ninge, nu se mai coc holdele, strugurii putrezesc pe coardă, de-au ajuns țăranii să mănânce iarbă. Străbunica adormise de-a binelea cât fusese vorba despre politica polonezilor, acum însă ciulise urechile. Grâul pentru ea însemna aur, monede rotunde și strălucitoare, grele, zimțate frumos. Barjele ei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i-am dat de înțeles asta marelui vizir, când am oprit pentru armata mea doar o gardă, atâta tot! Nu avem armate pentru lupte, nu pentru că nu putem lupta, ci pentru că nu voim să luptăm! Noi așteptăm să se coacă holdele, să le secerăm pentru pâinea noastră și a altora și nu voim să fim tulburați. — Mă ameninți, Constantin bei? — Nu, îți deschid doar ochii, să nu te lași folosit de nebuni. Ai uitat să scrii asta în depeșele pe care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domnești pline și vine vara. Aș dori să afle capuchehaia Ferriol al francilor că la București s abat furtuni mari și trăsnește din senin. Doamne ferește să se aprindă jitnițele domnești! Aud că în Franța de frig nimeni nu mai seamănă holde. Mi-ar părea rău să se piardă de trăsnet grâul nostru, să-i spui lui Ferriol. — În cât timp ajunge un călăraș la București? întrebă exaporitul. — Cine știe? Nu am socotit niciodată. Știu că prin locuri știute de noi dacă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
gustoasă că la asta mă pricep. Când au ajuns În comună, oamenii au rămas cu gura căscată că acea mașină straină s-a oprit la poarta noastră. Era prin luna mai când câmpiile erau verzi și pomii dădeau În rod; holdele de grâu erau mari și verzi și se legănau În bătaia vântului ca niște valuri, lanurile de porumb și floarea soarelui frumoase și curate, viile săpate și puse pe araci, În așa fel Încât, atunci când a intrat În curtea noastră
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ați urmat, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie, și veți judeca pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel; 29. și orișicine a lăsat case, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde pentru Numele Meu, va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30. Dar mulți din cei dintîi vor fi cei din urmă, și mulți din cei din urmă vor fi cei dintîi. $20 1. Fiindcă Împărăția cerurilor se aseamănă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
a zis: "Spuneți celor poftiți: "Iată că am gătit ospățul meu; juncii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sunt gata, veniți la nuntă." 5. Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, și altul la negustoria lui. 6. Ceilalți au pus mîna pe robi, și-au bătut joc de ei, și i-au omorît. 7. Cînd a auzit împăratul, s-a mîniat, a trimis oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Practici magice și religioase de apărare, București, Ed. Paideia, 1998, p. 106. Aici sunt prezentate două mari teorii în legătură cu simbolistica focului: teoria purificatoare susținută de Edward Westermarck și teoria solară împărtășită de Wilhem Mannhardt. Dacă prima are în atenție purificarea holdelor, animalelor, caselor, oamenilor și privește procreația, cea de-a doua propune o interpretare diferită, îmbrățișată și de etnologul român Ion Ghinoiu. Ea ar marca încercarea oamenilor de a ajuta soarele, "să-l mențină la aceeași înălțime pe boltă la solstițiul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
revelată, cum spuneam cu altă ocazie, În versul lui Dinescu, care numai din Întîmplare nu aparține unui haiku: grîu păzit de maci, atunci este cum nu se poate mai firesc acest tremur prevestitor al martiriului Împărtășit: spune-se că-n holda coaptă / macul Îl dezbraci c o șoaptă. (Blaga) În depărtare un plug doar cer și pământîn depărtare un plug marcând hotarul Virginia Popescu Plugul capătă În acest poem măreția unei unelte fundamentale menită să stabilească statutul omului În cosmos. Și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și-i supune, lovește 47 dârz în ziduri bine încheiate de piatră sau de bârne. Primăvara adie cald, topind zăpezile din munți, alunecă molcom peste locurile joase, trecând printre flori albe de măslin, umezește cu aburul mării insulele verzi, vara holdele se clatină în bătaia lui, plecându-și spicele, iar mai târziu, la treieriș, vântul suflă pe arii, grăunțele cad dese, țărâna albește de pleavă, paiele uscate se spulberă pe câmp, tot așa cum se spulberă în calea sa, ori se înalță
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pleacă și-i supune, lovește dârz în ziduri bine încheiate de piatră sau de bârne. Primăvara adie cald, topind zăpezile din munți, alunecă molcom peste locurile joase, trecând printre flori albe de măslin, umezește cu aburul mării insulele verzi, vara holdele se clatină în bătaia lui, plecându-și spicele, iar mai târziu, la treieriș, vântul suflă pe arii, grăunțele cad dese, țărâna albește de pleavă, paiele uscate se spulberă pe câmp, tot așa cum se spulberă în calea sa, ori se înalță
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Geoagiu, Hășmaș, Hideg, Ieud, Mărăjdia, Nădaș, Racoș, Sebeș, Sighet, Trotuș. Multe dintre toponimele cu aspect maghiar pot fi formate de către romîni de la apelativele împrumutate din limba maghiară și devenite active în limba romînă: Berc, Borviz, Cherendeu, Chinchiș, Ciurgău, Covaci, Făgădău, Holda, Surduc, Tău etc. Conviețuirea cu populația germană se reflectă în cîteva toponime din Transilvania și Banat: Bungard, Vingard, Dîrbav, Ghimbav, Porumbac, Rodbav, Gherla, Șelimbăr, Calbor, Vorumloc. Cîteva „pseudogermanisme“ pot fi formate de la apelative regionale de origine germană: Bunguriș, Hoșleaga, Obșineț
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]