834 matches
-
vale (2); vecin (2); verdeață (2); abundență; adrenalină; adunat; adunătură; aer curat; aer proaspăt; agricultură; alai; amintire; apropiere; arhaism; armonie; ascuns; autenticitate; Bardar; bătrînesc; bătrînețe; bio; bîrfă; bogat; bogăție; Bucovina; bucurie; bunătate; cal; casa părintească; casă de vacanță; case cu hornuri; case pe pămînt; căldură; călduri; căsuțe; cerc; cetățeni; ciobani; colectivism; colibă; colină; coline; constrîngere; conviețuire; copil; cultură; dărăpănat; dealuri; distracție; drum neasfaltat; după; epocă; eroare; fascinat; fără; fără cîini; fericire; fermă; Florești; fluviu; frumusețe; frunză; fum; glod; grădină; guvern; hogeaguri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-i faci și mai mari că-s mai spornici, îi pui unul peste altul. (mimează clădirea chirpicilor) Așa... lași loc de ferestre și de uși (delimitează în aer aceste spații), tai lemne (mimează), le pui la locul lor... pui acoperișul, hornul și gata. Numai fumul să iasă și gata casa. Mina: (care s-a crispat din ce în ce mai tare pe toată scena) Ilie, te rog, încetează. Nu te mai prosti în halul ăsta. încetează. Ilie: (traversînd drumul de la nedumerire la realizarea situației) Iartă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lună, flori; cultul era adresat Penaților și Larilor, "personificări mitico-rituale ale strămoșilor", dar și lui "genius", un fel de "dublu" care ocrotește individualul. Aceste divinități domestice patronau riturile de trecere specifice, la naștere, căsătorie, moarte. 78 La români, "vatra" și "hornul" îndeplineau un rol hotărâtor în ritualul vieții de zi cu zi: prima naștere avea loc pe vatră, pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe vatră, pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre lumea de afară și lumea din interior se făcea prin intermediul "prispei în horă", a "pragului" și a "ferestrei". Prispa, ca "spațiu mitic de tranziție
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
abia născut, unei rude sau unor străini pentru a-l feri de moarte; fetele erau răpite, pe fereastră, de la părinții care se împotriveau căsătoriei cu un anumit flăcău. De sărbători se ungeau cu usturoi ușile, clanțele, ramele ferestrelor și "ghizdurile" hornului pentru a le proteja de "duhurile pământului dezlănțuite în lume" 80 3. Meta-imaginea De la reprezentarea omenescului, ca structură antinomică ( divin-non/divin), casa capătă valențele unui instrument de cunoaștere a identității proprii; ca alteritate gnoseologică, casa reconstruiește umanul din perspectiva integrării
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
casă se stabilește, de-a lungul vieții, "o legătură de sânge". Casa prevestește trecerea omului în "cea lume" prin semne: pocnirea neașteptată a unor obiecte din casă a meselor, a scaunelor, a laițelor, a paturilor, a lăzilor, a stâlpilor de la horn, a ușilor, a pereților, a icoanelor, a oglinzilor și a grinzilor. 98 După moarte omul își pregătește "o altă casă", de pe-trecere din această lume: "Mândră căsuț-ai avut / Și-aceasta nu ți-o plăcut, / Alta nouă ți-ai gătit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru că i se poate fura somnul, iar dacă se dă totuși, cel care ia focul trebuie să arunce îndărăt, peste prag, un cărbune "pentru a înturna somnul copilului nou-născut" 291. Tot pentru "recâștigarea odihnei" copilului nou-născut, în Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun copilul pe vatră și-l ung cu puțină balegă de vacă, rostind un descântec ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
433 În ziua de Sfântul Gheorghe, în zori, fetele merg la o fântână, iau apă în gură și, întorcându-se acasă, fac o turtă pe care o coc în vatra focului, descântând: "Eu întorc vatra, / Vatra întoarce cuptiorul, / Cuptiorul întoarce hornul, / Hornul întoarce cahla, / Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În ziua de Sfântul Gheorghe, în zori, fetele merg la o fântână, iau apă în gură și, întorcându-se acasă, fac o turtă pe care o coc în vatra focului, descântând: "Eu întorc vatra, / Vatra întoarce cuptiorul, / Cuptiorul întoarce hornul, / Hornul întoarce cahla, / Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate, / Cloște
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nunta din Ardeal, sentimentul dezrădăcinării, dar și al înrădăcinării, mitul strămoșilor. Satul poetului este legat de vremea copilăriei, pământul este cel al acestei epoci: "și apoi toamna singuri, acasă/ frigem bureți târzii pe-o sobă înnoptată,/ ieșea fumul încet pe hornuri cu viață/ și ne trezeam deodată în zori/ opriți de ninsoare" ("Pământul"). Pe acest pământ, într-o viziune dramatică și halucinantă, este casa părintească. În cumpăna fântânii stă răstignit tatăl, pârghie este mama înșurubată în brațele noduroase ale tatălui. Copiii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
atâta rău ți s-a tot dat mereu/ Ca și altădată". Apare obsesiv ideea că lumea stă sub semnul calvarului, o negură de dor și deznădejde cuprinde lumea, un Hristos străin urcă Golgota, fântâna se spânzură de cumpenele ei, din hornul casei iese bălegar în loc de fum; întregul univers stă sub semnul secetei. Lumea parcă se află când înainte, când după potop, peste tot mustesc seve, neutre, amare, dulci, otrăvitoare, și pentru aceste adevăruri spuse, poetul va fi condamnat "cu martori și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în horn să se usuce și o vei zdrobi, și o vei da în mîncare ori băutură unui om, e bună de orice boală și cu deosebire la cei cu boală rea (nevoie). Bob Se crede că cel ce mănîncă bob [un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei în care arde foc și vreun tăciune sfîrîie, să nu scuipi în el, căci în timpul acela se ceartă Dumnezeu cu diavolul; dacă scuipi, face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă furi de la moară ață sau altceva, vin guzganii la casa ta. Ham Cînd se desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră în casa mirelui, se uită în horn, îi moare soacra. Cînd mireasa intră în casa mirelui, dacă se va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră în casa mirelui, se uită în horn, îi moare soacra. Cînd mireasa intră în casa mirelui, dacă se va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să nu te pocească ceva. De asemenea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casa mirelui, se uită în horn, îi moare soacra. Cînd mireasa intră în casa mirelui, dacă se va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să nu te pocească ceva. De asemenea, cînd o femeie dă cu copilul de necaz, să-i ducă hai nele și troaca* la hotar. Găinile moarte iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se uită în cuptor, are să fie frig. Cînd se suie mîța pe sobă și se uită spre ușă, face a frig, iar cînd se culcă în mijlocul casei sau la prag, are să se-ncălzească. Cînd mîța își ascute unghiile de stîlpul hornului sau în alt loc, are să ploaie. Se crede că acel bărbat căruia i-a dat femeia creieri de mîță în mîncare nu-și bate nevasta. Moară Cînd te duci la moară, să nu pui cu ciurul boabe în sac, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
posturile, cu deosebire postul Vinerii Mari și lunile. Pentru a purcede grea, femeia stearpă bea zamă de trandafir alb, liliac alb, rujă* etc. Se pun nouă fire de usturoi în jumătate litru rachiu în care le lasă nouă zile pe horn, iar după a noua zi începe a bea. n Sau bea boașele unui iepure și matca* unei iepuroaice, pisate mărunt și ținute nouă zile în rachiu la căldură. După a noua zi, bărbatul bea sămînța de iepure, iar nevasta, cea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ia el pe mînă și se lovește cu el în ușă, ca să umble pînza la țesut cum umblă ușa; apoi se lovește cu el în cofa cu apă, ca pînza să sporească ca apa; apoi se lovește cu tortul în horn, ca să sporească țesutul cum iese fumul de curînd în sus - și în urmă se mai zice că pînza să meargă așa degrabă pe stative cum merge minciuna prin sat. Dacă intră pe timpul urzitului mai întîi un bărbat în casă, atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va îndrepta vremea. Cînd zboară ciorile în cîrduri ba în sus, ba în jos, ba se învîrtesc. Cînd zboară vulturii lin. Cînd arde funinginea de pe horn. Dacă cîntă cocoșul la amiază. Cînd cîntă cocoșul înainte de miezul nopții, are să fie moloșag. Cînd cocoșii cîntă întruna. Cînd se suie cocoșul în pătul devreme sara și cîntă. Cînd norii, în timpul verii, sînt ca berbecii e semn de vînt; iarna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se crede că va urma o vreme rea. Cînd umblă muște pe lîngă foc, mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atmosferică ("Te uită, zăpada-i cât gardul"). Titlul poeziei este scris în grafie regională și în atmosfera caracterizată prin dezordine și decosmicizare, este invocată iubita: "Te uită" și "privește". Două obiecte care delimitează spațiul exterior de cel interior ("geamul" și "hornul") se adresează văzului și respectiv auzului. În casă focul simbolizează combustia interioară, femeia asigură intimitatea ("Și vino și tu mai aproape"), iar lectura devine o modalitate de salvare, un act ritualic: "Nu rîde... citește-nainte". Dar, prezența lecturii este condiționată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prăpăstii, apoi fluvii (ieșite din matcă), păduri (adânci, de nepătruns, pline de fiare sălbatice), înfruntase nenumărate pericole, în special șuvoaie de camioane și de mașini, pentru a-și regăsi stăpânii (familia), pentru a vedea din nou fumul ridicându-se din hornul casei sale. Imediat ce am primit vestea, m-am grăbit să i-o împărtășesc bătrânului vânător. L-am găsit la cafenea, la amiază. Când i-am dezvăluit câteva detalii despre împrejurările întoarcerii acasă a câinelui risipitor, nu și-a putut stăpâni
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
acces. În sfârșit, un al treilea este acela că, cel puțin în varianta sa maximalistă, idealul plasează o povară financiară nerezonabilă pe umerii societății. Aceste trei argumente au fost combinate și rezumate de Allen Buchanan sub forma unei dileme. Primul horn al dilemei pune în dificultate ceea ce am numit egalitarianism suficientist, în vreme ce al doilea horn al dilemei subminează ceea ce am desemnat drept egalitarianism maximalist. În formularea lui Buchanan, acest argument dilematic împotriva egalitarianismului susține că principiul strict al egalității de acces
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]