1,133 matches
-
1964), ca și romanele Rămas bun de Ileana Vulpescu (1982) și Trandafirul alb de Constantin Chiriță (1968). L. traduce, de asemenea, din germană; astfel, poema Siebenbürgische Elegie a lui Adolf Meschendörfer este cunoscută în limba maghiară datorită tălmăcirii ei. Traduceri: Hortensia Papadat-Bengescu, Kamarazene [Concert din muzică de Bach]. Rejtett út [Drumul ascuns], București, 1964; Constantin Chiriță, A fehér rózsa [Trandafirul alb], București, 1968; Kutak [Fântânile], București, 1981; Ileana Vulpescu, Az utolsó névjegykártya [Rămas bun], București, 1982; Anghel Dumbrăveanu, Fejedelmi tél [Iarnă
LENDVAY Éva (24.VI.1935. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287776_a_289105]
-
amfore). Proză publică G. Caïr, George Cornea, I. Dragoslav, D. Iov, Sandu Teleajen, I.C. Vissarion ș.a.; se remarcă unele schițe și povestiri de Caton Theodorian și Constanța Marino-Moscu, dar prezențele de relief sunt Gh. Brăescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu (Catastrofa), Hortensia Papadat-Bengescu (Pe praguri de biserici, Patrula) și E. Lovinescu însuși (cu povestirea Vrabia). Teatru semnează Victor Eftimiu (Prometeu, actul I, Poveste de Crăciun) și Alfred Moșoiu. Ambiționând să devină „un fel de arhivă literară și ilustrată a războiului”, revista consacră
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
precădere memorialistică sau analize și reportaje în marginea unor fapte eroice sau acte politice majore, dar și a unor actualități care sunt consecințe ale trecutului recent. Octavian Goga e autorul comentariului Pleacă și Maniu, G. Rotică al portretului Ion Grămadă, Hortensiei Papadat-Bengescu îi aparține evocarea De ziua Anului Nou, elogiul Femeile noastre în război poartă semnătura reginei Maria, iar E. Lovinescu are în fiecare număr relatări, reflecții morale sau medalioane: Intrarea triumfală a Regelui în capitală, Pe spada de onoare a
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
rubrica „Mișcarea culturală” oferă succinte cronici literare, culturale, artistice și teatrale (despre Mărgăritarele lui Al. T. Stamatiad sau Literatura de război, Gânduri și icoane din vremea războiului de regina Maria, Note din închisoare de D. Burileanu, despre Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu, spectacolele cu Jocul apelor de Alfred Moșoiu, Dezertorul de Mihail Sorbul, Bujoreștii de Caton Theodorian ș.a.). În aceeași rubrică apar cu titlu excepțional și note sau replici polemice, fie imprecându-i pe literații filogermani, fie demontând șicanele publicațiilor care, așa cum
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
În alt capitol se urmărește modul în care motivul obsesiei, în diversele lui configurări, a funcționat în romanul românesc interbelic, examinând Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Brațul Andromedei și Rusoaica de Gib I. Mihăescu, Simfonia fantastică de Cezar Petrescu. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt privite prin prisma „dezagregării personajului”, unul și același personaj trecând prin „multiple ipostaze”. Din aceeași perspectivă sunt analizate romanele Omul descompus de F. Aderca, Interior de C. Fântâneru, Întâmplări în irealitatea imediată de M. Blecher. În monografia Adrian
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
îi permite o valorificare superioară pe terenul criticii literare, L. dovedindu-și aptitudinile în comentarii ample la autori ca George Bacovia, Jean Bart, Liviu Rebreanu sau Mircea Ivănescu. Se remarcă îndeosebi studiile, fertile polemic, despre Alexandru Ivasiuc (1986) și despre Hortensia Papadat-Bengescu, postfață la o ediție din 1988. Interpretul răstoarnă imaginea critică a anilor ’70, mutând accentul pe latura analitică, iar nu pe cea socială a romanelor lui Ivasiuc, și propune o nouă lectură a operei Hortensiei Papadat-Bengescu, contestând ruptura dintre
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
Ivasiuc (1986) și despre Hortensia Papadat-Bengescu, postfață la o ediție din 1988. Interpretul răstoarnă imaginea critică a anilor ’70, mutând accentul pe latura analitică, iar nu pe cea socială a romanelor lui Ivasiuc, și propune o nouă lectură a operei Hortensiei Papadat-Bengescu, contestând ruptura dintre narațiunile scurte, de debut, și marile romane, ca și evoluția scriitoarei către obiectivitate, sub influența lui G. Ibrăileanu și a lui E. Lovinescu, general admisă de critici. La origine teză de doctorat, Recapitularea modernității. Pentru o
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
2000; Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale, Pitești, 2000; Scriitori români din anii ’80-’90. Dicționar bio-bibliografic, I-III, Pitești-Brașov-București-Cluj-Napoca, 2000- 2001; Alexandru Ivasiuc, ultimul modernist, Pitești, 2001; Bacovia - un model al tranziției, Pitești, 2001; Doi nuveliști: Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu, Pitești, 2001; Mic dicționar de scriitori bucureșteni din secolul XIX sau Despre cum se trăia altădată fala de a reprezenta Capitala, Pitești, 2001; Scurtă istorie a romanului românesc, Pitești, 2001; Anii ’60-’90. Critică literară, Pitești, 2002; Primii postmoderni
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
Camil Petrescu, Sanda Movilă, Vl. Streinu, I. Valerian. Întrebăm, fără să fim răutăcioși, și cu o legitimă curiozitate, unde o să-și mai plaseze producțiile d-l Camil Baltazar, Ilarie Voronca (cum i-o fi chemând în realitate?) și d-na Hortensia Papadat-Bengescu?” (Deces). G.O.
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
din romanul Accidentul de Mihail Sebastian și fragmente din jurnalul său, pasaje din Cartea Oltului de Geo Bogza și o narațiune de război, intitulată Retragerea (parte dintr-un roman proiectat, intitulat Focul negru) de Laurențiu Fulga. Mai colaborează cu proză Hortensia Papadat-Bengescu (Rochia miresii), E. Lovinescu, Ion Marin Sadoveanu, Ionel Teodoreanu (Prăvale-Baba), Horia Furtună, N.M. Condiescu, Henriette Yvonne Stahl, Ion Biberi (Călătorul și Hotar), Ieronim Șerbu ș.a. Creația dramatică este sporadică în paginile revistei, în general sub nivelul prozei sau al
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
care vede „un mare povestitor”, judecată ce nu a rezistat în timp. Mai consistentă este evaluarea lui C. Stere, pornind de la primele două volume din romanul În preajma revoluției. Din afara cercului, îl apreciază elogios pe Liviu Rebreanu, dar nu gustă modernitatea Hortensiei Papadat-Bengescu, nerecunoscând nici o calitate romanului Concert din muzică de Bach. Revenind la cei de la „Viața românească”, comentează pe larg și entuziast La Medeleni de Ionel Teodoreanu, considerând, spre deosebire de G. Călinescu, psihologia adolescentului tot atât de interesantă pentru scriitor ca și aceea a
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
a literaturii române: De ce nu avem roman? (1927). Deși genul începuse a se impune încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar după război avea reprezentanți de seamă în Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, R. continuă să afirme că romanul e o „lipsă națională”. Întrebarea rămânea totuși îndreptățită, dată fiind nașterea dificilă și evoluția târzie a genului. Un prim răspuns ar fi lipsa tradiției: literatura română nu a cunoscut epopeea, ci doar balada
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Stancu, iar ca secretar de redacție pe N. Carandino. Subtitlul „Literatură - știință - artă” indică intenția unei deschideri culturale ample. Publică versuri Tudor Arghezi, Ion Pillat, Zaharia Stancu, Radu Boureanu, iar Ion Vinea e prezent cu un fragment din romanul Lunatecii, Hortensia Papadat-Bengescu cu nuvela Fetița între lupi, Gala Galaction cu Scrisori către epigonii Simforozei, Victor Eftimiu cu schița De vorbă cu dracu, în timp ce Teodor A. Naum traduce din Catul. Critica este susținută de E. Lovinescu (Hortensia Papadat-Bengescu), Nicolae Petrescu (Despre originalitate
REVISTA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289255_a_290584]
-
un fragment din romanul Lunatecii, Hortensia Papadat-Bengescu cu nuvela Fetița între lupi, Gala Galaction cu Scrisori către epigonii Simforozei, Victor Eftimiu cu schița De vorbă cu dracu, în timp ce Teodor A. Naum traduce din Catul. Critica este susținută de E. Lovinescu (Hortensia Papadat-Bengescu), Nicolae Petrescu (Despre originalitate), Ion Biberi (Rimbaud văzut de Jacques Rivière), Șerban Cioculescu (Predealul și poetul), Emil Serghie (Un înger vagabond: Dimitrie Stelaru), Tudor Vianu (I. Vlasiu, Eminescu prozator, Mentalitatea estetică și timpul nostru). N. Carandino deține rubrica „Note
REVISTA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289255_a_290584]
-
10-11/1927 e menționată ca fondatoare Adela Xenopol. Inițial are titlul „Revista scriitoarei” și subtitlul „Literatură - artă - chestiuni sociale”. De la numărul 1/1929 titlul se schimbă, iar din comitetul de conducere al R.s. și s.r. fac parte Mărgărita Miller-Verghy, Hortensia Papadat- Bengescu, Aida Vrioni, Claudia Millian, Ticu Archip, Liviu Rebreanu, Ion P. Peretz, Ion Pillat, Adrian Maniu. Ulterior comitetul își va schimba periodic alcătuirea, cuprinzându-i și pe I.A. Bassarabescu, Nichifor Crainic, N. Crevedia, Radu Gyr, Agatha Grigorescu-Bacovia, Ion
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
Voronca, Sașa Pană, ceea ce arată o salutară receptivitate față de modernism, vizibilă și în ancheta Poezia modernistă (10-11/1934). De foarte bună calitate și destul de diversă este și proza, printre semnatari numărându-se, de asemenea, autori de valoare. În primul rând, Hortensia Papadat-Bengescu, căreia i se publică fragmente din romanele Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, Logodnicul și câteva povestiri, dar și Camil Petrescu, scriitor care, pe lângă o serie de poezii (Alchimie, Nimfa, Apropiere), oferă un fragment din romanul Ultima noapte
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
Istrati (6-7/1934), Camil Petrescu (8-9/1935) -, ca și rubricile „Cronica artistică”, „Cronica dramatică” (ținută de Claudia Millian, sub pseudonimul Dim. Șerban), „Cronica ideilor” (Oscar Lemnaru) și „Cronica revistelor” întregesc imaginea unei publicații despre care, la un deceniu de la apariție, Hortensia Papadat-Bengescu scria că reprezintă „puterea de perseverare specific feminină, tenacitatea unei mame pentru copilul ei născut prin definiție debil și pe care dragostea ei îl face viabil” (1-2/1936). Alți colaboratori: Mihail Sebastian, Emanoil Bucuța, Petru Manoliu, Isaiia Răcăciuni, Sandu
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
Mircea Eliade, Ion Sântu de Ion Marin Sadoveanu, Maidanul cu dragoste de G.M. Zamfirescu, Orașul cu salcâmi de Mihail Sebastian, Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa, Calea Văcărești de I. Peltz, Doctorul Taifun de Gala Galaction, proze de Hortensia Papadat-Bengescu (Arpegii în jurul muntelui, Vizită la cancelarie), Camil Petrescu (din volumul Rapid-Constantinopol-Bioram), Ion Călugăru, F. Aderca, Neagu Rădulescu, Ion I. Cantacuzino, Mihail Celarianu ș.a. Notabile sunt prezența lui E. Lovinescu (cu un fragment despre Rebreanu, din Memorii) și restituirea de către
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
Mențiuni critice”, unde scrie despre Enigma Otiliei de G. Călinescu, Gorila de Liviu Rebreanu, Ogio-san de Ioan Timuș, Marea fugă de Lucia Demetrius, Pânza de păianjen de Cella Serghi, Satele de B. Jordan, Viață frântă de Petru Șerbănescu, Rădăcini de Hortensia Papadat-Bengescu, Fundacul Varlaamului de Ionel Teodoreanu, Primăvara în țara fagilor de Iulian Vesper ș.a. Tot Perpessicius tipărește un impresionant articol de bilanț, Anul literar 1938, net superior intervențiilor gazetărești ale lui Vlaicu Bârna, Petru Manoliu ori Nicolae Roșu. Prezența criticului
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
Inițiată la „Viața românească” și continuată la „Adevărul literar și artistic”, seria unor profiluri feminine le cuprinde pe Irène Joliot-Curie, Anna de Noailles, Katherine Mansfield, Virginia Woolf, George Sand, Colette, surorile Brontë. În cronici S. le susține pe Elena Farago, Hortensia Papadat-Bengescu, Otilia Cazimir și, fidelă principiilor feministe, vorbește cu implicare despre greutățile și prejudecățile pe care le au de surmontat scriitoarele. Memorialistica, editată postum, în 1980, cuprinde portrete ale scriitorilor de la „Viața românească” și mai ales ale fruntașilor mișcării socialiste
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
reviste din perioada interbelică, Iași, 2001, 192-198; Maria-Luiza Cristescu, Politici ale romanului contemporan, București, 2001, 136-141; Constantin Cubleșan, Romancierul Rebreanu, București, 2001; Gheorghe Glodeanu, Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Cluj-Napoca, 2001; Ion Bogdan Lefter, Doi nuveliști: Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu, Pitești, 2001; Simion, Ficțiunea, III, 185-213; Teodor Tanco, Despre Liviu Rebreanu, Cluj-Napoca, 2001; Călin Teutișan, Fețele textului, Cluj-Napoca, 2002, 31-48; Săluc Horvat, Liviu Rebreanu: Ion - universul uman, Cluj-Napoca, 2003; Ion Simuț, Liviu Rebreanu, Brașov, 2003. Ov.S.C.
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Papu, Dimitrie Stelaru, Margareta Dorian, Traian Coșovei, Nicolae Țațomir, Valeriu Ciobanu, Mihail Crama, Alexandru Lungu, Nina Cassian, Ion Sofia Manolescu, Veronica Porumbacu, Al. Robot, Ben Corlaciu, Emil Manu, Dan Deșliu, Petre Solomon, G. Savu, Anișoara Odeanu, Ioanichie Olteanu. Proză semnează Hortensia Papadat-Bengescu, George Mihail Zamfirescu, Ion Călugăru, Ion Pas, Marin Preda (nuvela Ceața), Geo Bogza (Moartea lui Iacob Onisia), Arthur Maria Arsene, Ilarie Voronca, George Dan, Aurel Baranga, Sorana Gurian, Lucia Demetrius, Eusebiu Camilar, Dan Petrașincu, Pavel Chihaia, Liviu Bratoloveanu, Ury
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
județul Buzău (1980). De asemenea, s-a remarcat și prin câteva contribuții de istorie literară, publicând și comentând documente referitoare la biografia și opera unor scriitori ca Vasile Cârlova, A. I. Odobescu, I. L. Caragiale, Constantin T. Stoika, G. Ciprian, Constanța Marino-Moscu, Hortensia Papadat-Bengescu, V. Voiculescu, N. D. Cocea, Gala Galaction ș.a. Lucrările de istorie literară, reunite sub genericul Pe urmele lui Vasile Voiculescu (incluse în două volume colective intitulate Articole, comunicări, documente V. Voiculescu, 1974-1979), ca și scrierile Moartea lui Odobescu (1997
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
Calistrat Hogaș (1922), Gh. Brăescu (1923), Lucia Mantu, Jean Bart și Liviu Rebreanu (1924), Henriette Yvonne Stahl, Gh. Brăescu și N. Davidescu (1925), Eugen Boureanul, Liviu Rebreanu și I. A. Bassarabescu (1926), Eugen Boureanul, V. Demetrius și Vasile Savel (1927), Hortensia Papadat-Bengescu, Emanoil Bucuța și Ion Foti (1928), I. C. Vissarion, N. Davidescu, V. Demetrius (1929), Al. Cazaban, Gh. Brăescu și Mateiu I. Caragiale (1930), I. Petrovici, Camil Petrescu (1931), Sergiu Dan și G. M. Zamfirescu (1932), G.M. Vlădescu și Gala Galaction
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
I. Caragiale (1930), I. Petrovici, Camil Petrescu (1931), Sergiu Dan și G. M. Zamfirescu (1932), G.M. Vlădescu și Gala Galaction (1933), Mircea Damian și Victor Ion Popa (1934), Anton Holban, Neagu Rădulescu, Horia Furtună, Mihail Celarianu și Octav Desilla (1935), Hortensia Papadat-Bengescu și Mircea Eliade (1936), Mircea Gesticone, Ludovic Dauș și Ioan Missir (1938), G.M. Zamfirescu și Radu Boureanu (1939). Pentru poezie au fost distinși cu diferite premii George Gregorian și Al. T. Stamatiad (1922), Claudia Millian și G. Talaz (1923
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]