2,083 matches
-
de benzi rulante perforate, sub care circulă aerul de răcire. În România există și un agregat mobil AMP10 pentru prerăcirea vagoanelor de cale ferată, în vederea transportului. Prerăcirea cu apă rece (hidrocooling) la 0/ 10C este practicată în SUA, unde produsele horticole se transportă pe distanțe mari (Niculiță, P. și colab., 1986). Are mai multe variante: prin imersie, prin pulverizare (stropire) sau mixt (imersie și pulverizare). Se realizează în vrac sau în ambalaje speciale. Deși este foarte rapidă și menține turgescența produselor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sub produs și deasupra acestuia, duce la cumularea CO2 și poate afecta unele procese metabolice. Se recomandă ca produsele prerăcite să se transporte cu mașini izoterme. În Franța și în SUA există instalații speciale în cadrul CF, mult răspândite, pentru produsele horticole destinate transportului în contact direct cu gheața (Gherghi, A., 1994). Prerăcirea cu azot lichid, dioxid de carbon lichid și gheață carbonică este costisitoare. Se justifică la produse valoroase, destinate exportului, care trebuie răcite instantaneu și a căror păstrare este garantată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
destinate exportului, care trebuie răcite instantaneu și a căror păstrare este garantată, pe timpul transportului la beneficiar, atât de temperatura coborâtă, cât și de modificarea atmosferei produsă prin vaporizarea azotului sau dioxidului de carbon. 10.2.3. Transportul după recoltare Speciile horticole care se condiționează centralizat, precum și cele care se depozitează, se manipulează manual sau mecanic, în ambalaje temporare (ambalaje de transport), în vederea încărcării în mijloacele de transport. Dispozitivele hidraulice de ridicat, montate pe tractor, permit manipularea paletizată a produselor, care ridică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ele necesită un transport izoterm sau frigorific. În incinta serelor, ciupercăriilor sau altor unități care dispun de platforme betonate, manipularea și transportul se fac paletizat, cu motoși electrostivuitoare, diferite tipuri de cărucioare, electrocare și transpalete. Transportul după recoltare a produselor horticole mai puțin perisabile (ceapă, rădăcinoase, cartofi de toamnă) se face uneori pe distanțe medii sau mari, cu mijloace auto sau pe calea ferată, din zonele cu producții excedentare către zonele mai puțin aprovizionate sau cu un consum ridicat (echilibru ofertă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ridicată de 5-6 g/L H2 SO4, extract redusmoderat (15-20 g/L). Soiuri pentru stafide: Corinth, Sultanină albă, Sultanină neagră etc. SOIURILE PENTRU STRUGURI DE MASĂ Pe plan mondial, strugurii de masă reprezintă 15% din totalul producției viticole. În merceologia horticolă europeană sunt încadrați la categoria fructe, ocupând locul II după mere. Soiurile de masă au ciorchinii mari, cu o conformație mai laxă (boabe mari și mai rare), adesea ramificați. Boabele sunt ovale, ovoide sau alungite, mijlocii sau mari, ferme, dense
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
zaharuri, cu aciditatea totală a mustului de 6-6,5 g/L H2SO4. Soiul se evidențiează și prin rezistența bună la transport, durata lungă de conservare pe butuc și păstrare peste iarnă a strugurilor. FRUCTELE CA MATERIE PRIMĂ ALIMENTARĂ Definiție: Produse horticole cu aciditate relativ mai importantă decât a legumelor, care se servesc la desert. Se recoltează din pomi și din arbuști și din punct de vedere botanic sunt numai fructe. Excepții parțiale - măslinele, avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
amoniacului lichid; pompe de amoniac lichid și răcitoare de aer carcasat la fiecare celulă, apoi pompe de amoniac gazos care returnează acest gaz înapoi la centrală spre comprimare în compresoare. LEGUMELE CA MATERIE PRIMĂ PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ LEGUMELE sunt produse horticole cu aciditate mai scăzută, foarte diverse sub aspect morfologic (păstăi, bulbi, rădăcini, frunze, tuberculi, fructe legumicole etc.). De regulă, au o utilizare culinară de bază (supe, mâncăruri cu sau fara carne). Se recoltează din grădini, sere, solarii, culturi de câmp
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care pictează panouri decorative a căror similitudine cu cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck este izbitoare. Cu lecția bine învățată, Mina Byk proiectează nuduri într-un peisaj exotic, care se face ecoul celui tahitian din tablourile lui Gauguin. E ceva de exuberanță horticolă, de junglă tropicală, de seve care alimentează florile mari, cărnoase. Pe acest fundal, nudurile par să împrumute ceva din această exuberanță, feminitatea este explorată într-o dimensiune arhetipală. Senzualitatea nu are nimic artificial, construit, însă panourile evocă scenarii inițiatice ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arhetipale, rezultat al unei alchimii, vine și pe această filieră a dizolvării reperelor, dar și din invitația spre visare pe care expresia de transă a femeii o invocă. Pe lângă configurarea unei "terre idéale", a unui "paysage imaginaire", sugerată de diversitatea horticolă, ca și în primul panou, fapt remarcat cu acribie de Marian Constantin, cel de-al doilea panou marchează prezența sensibilității simboliste și prin gesticulația personajelor și mizanscena ceremonială care sugerează un decupaj dintr-un performativ ritualic, la care participă două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
transă erotică, sugestia litigioasă klimtiană a luxurei ca afrodisiac. Aici, sugestia unui erotism maladiv este transpusă la un alt nivel. Corpul este decorat de două cale cu peduncul galben, flori rare, aparținând unei horticulturi exotice, chiar dacă nu au extravaganța colecției horticole huysmansiene. Cele două flori sunt dispuse strategic. Una dintre ele este plasată aproape între coapsele femeii, într-un joc aluziv al transpoziției, floarea îndeplinește rolul unei metafore. Cealaltă se află în dreptul unuia dintre sâni, astfel că pistilul atinge aproape sfârcul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintre profunzime și suprafață. Ambele întrețin o relație dialectică prin proiectarea acestor gesturi într-o transcendență semnificativă, fără a pierde din vedere efectul suprafeței, decelat de Hodler în reluarea aceluiași model ca laitmotiv în cadrul aceleiași compoziții, pornind de la datele armoniilor horticole. Plantele și în special florile constituie elementele definitorii pentru decorativismul Art-Nouveau. "Profunzimea" decurge și din caracterul aproape ceremonial al gestualității. Cecilia Cuțescu-Storck ritualizează cele mai simple gesturi, prinzându-le într-un medalion de armonie și solemnitate, precum într-o serie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dat seama de felul de trai al artiștilor münchenezi"587. Partea centrală a parterului, holul, consistă într-o pădure tropicală pictată, o grădină luxuriantă. Grădina, conform sensibilității decadente, se transformă în seră, corespondentul său artificial, o grefă a unui spațiu horticol exotic în inima locuinței. În general, casele esteților se transformă într-un fel de microclimate pentru plantele de seră întruchipate de chiar locuitorii lor. În cazul de față, sera a fost incorporată decorativ într-o frescă, gradul maxim de stilizare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sc. A, et. V, ap. 20, cod 6600, Iași Telefon: 235410 Starea civilă: celibatar, stagiul militar satisfăcut Studii: Absolvent al Institutului Agronomic Ion Ionescu de la Brad, Facultatea de Horticultură, promoția 2004, cu nota 9,25 Experiență profesională: Cinci ani inginer horticol în Ferma Adamachi (Copou) Iași Lucrări publicate: Studii pe teme de specialitate în revista „Grădina, via și livada” și în limba franceză publicate în străinătate Limbă străine: limba franceză - foarte bine; limba engleză - bine; limba rusă - satisfăcător. În prezent înscris
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
situație oarecum diferită față de celelalte țări comuniste: au fost dezvoltate și alte forme de cooperative agricole: cooperativele de stocare și de marketing care dețineau 59% din vânzarea produselor agricole; cooperativele de prelucrare a laptelui care procesau 95% din lapte; cooperativele horticole care produceau 50% din cantitatea totală de fructe și legume; cooperativele de credit și economii cu 18,5%; cooperativele agricole de producție ce dețineau 3,6% din totalul terenurilor agricole; în momentul declanșării procesului de tranziție existau un mare număr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
SOCEC&Co., București; 62. Ionescu Sisești Gh. Cooperația agricolă și dezvoltarea agriculturii noastre. Argus, 24 aprilie 1924; 63. Ionescu Sisești Gh Agricultura în epoca contemporană, București, 1931; 64. Ionescu Sisești Gh Politica Agrară, București 1914; 65. Iordache A. Cooperativele și horticole în Olanda, Fundația pentru asociații rurale, București 1997; 66. Jinga V. Dinamica economiei cooperatiste, Editura "Astra", Brașov 1941; 67. Kirkman C. H., Ingalsbe G., What are cooperatives?, USDA, RBCDS/Cooperative Service, Cooperative Report 10, 1995; 68. Lacy W., Busch J.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
VIII Plante nutreț 30997 4410 14,23 165 529 40 2448 1228 26587 85,77 IX Semințe / seminceri 133 110 82,71 10 40 0 45 15 23 17,29 plante tehnice 25 25 100,00 25 0,00 culturi horticole 17 12 70,59 12 5 29,41 plante nutreț 91 73 80,22 10 3 45 15 18 19,78 X Sere + răsadnițe 36 34 94,44 2 32 2 5,56 XI Flori 12 1 8,33 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
C., Butu, N., Sahleanu, V., Răsmeriță, D., Stoicescu, A., Hopulele, Ț.2000. Biotehnologii în industria alimentară, editura Tehnică, București; 11. Beceanu, D - 2008 Tehnologia de conservare a alimentelor, Editura PIM, Iași; 12. Burzo, I., 1986 - Fiziologia și tehnologia păstrării produselor horticole, Ed. Tehnică, București. 13. Chavey, A., Muñoz de Chaves, M., Roldan, A., Bermejo, S., Avila, A., and Madrigal, H. 1993-La nutrición en México y la Transición Epidemiológica. Instituto Nacional de la Nutrición, Méxoco, DF; 14. Croitor, N., 1996 - Îndrumar de laborator
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
fructelor, Ed. Didactica și pedagogica, București; 24. Ioancea, L., Kathrein, I., 1988 - Condiționarea și valorificarea superioară a materiilor prime vegetale în scopuri alimentare - Tehnologii și instalații - Ed. Ceres, București 25. Jamba, A., Carabulea, B., 2002 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Cartea Moldovei, Chișinău 26. Mihalcea, Ghe. ș.a., 1980 - Congelarea produselor horticole și prepararea lor pentru consum, Ed. Tehnică, București 27. Mincu, I., Segal, B., Popa, E., Segal, R.1989 Orientări actuale în nutriție, Editura medicală, București; 28. Mircea, I.
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Condiționarea și valorificarea superioară a materiilor prime vegetale în scopuri alimentare - Tehnologii și instalații - Ed. Ceres, București 25. Jamba, A., Carabulea, B., 2002 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Cartea Moldovei, Chișinău 26. Mihalcea, Ghe. ș.a., 1980 - Congelarea produselor horticole și prepararea lor pentru consum, Ed. Tehnică, București 27. Mincu, I., Segal, B., Popa, E., Segal, R.1989 Orientări actuale în nutriție, Editura medicală, București; 28. Mircea, I., 1986 - Tehnologii de ambalare a legumelor și fructelor proaspete și industrializate, Ed.
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Niculiță, P., 1998 - Tehnică și tehnologia frigului în domenii agroalimentare, Ed. Didactica și Pedagogica, București 34. Popan M.,2004- Contabilitate, manual pentru licee, cls.a X-a, Oscar Prinț, București; 35. Potec, I. ș.a., 1983 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Didactica și Pedagogica, București 36. Potec, I., 1970 - Prelucrarea legumelor și fructelor pe cale industrială, M.A.S. București 37. Puzdrea, D. & COLAB. - Ghidul maistrului din industria alimentară; 38. Radu, I. Tehnologia deshidratării fructelor și legumelor și folosirea lor, Ed. Didactica
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
în contextul integrării României în Uniunea Europeană, Direcția publicații ASRO; 42. Rotaru, V. & COLAB, 1976 - Căile de uitlizare a capacității din producție în industria alimentară, Ed. Ceres, Bucurețti,; 43. Segal, B. & COLAB.1984- Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor horticole, Ed.Ceres, București; 44. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor cu pulpa, Îndrumări tehnice, MAIA. 45. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor limpezi de fructe, Îndrumări tehnice, MAIA. 46. Segal, B., 1980 - Tehnologia industrializării fructelor și legumelor. I. Materii prime, Universitatea Galați
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
cum ar fi: Erwinia herbicola, Pseudomonas fluorescens, Pseudomonas viridiflora și Bacillus subtilis; se mai pot utiliza unele extrase din plante ca: iederă, vâsc sau crețișoară; în repaus vegetativ, pomii se tratează cu hidroxid de cupru 3 % în amestec cu ulei horticol 1 %; după ploi ce depășesc 25 mm, pomii se stropesc în interval de cel mult 24 ore cu zeamă bordoleză 1 %. 4.4. Caracterelor micromicetelor Ciupercile aparțin regnului Fungi, încrengătura. Eumycota și sunt organisme eucaryote. Ele constituie un grup de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
grupurilor locale se poate ridica ocazional la câteva sute de indivizi (Ames 1995). Sporurile demografice nu sunt nici ele unitare. În realitate, rata de creștere demografică la unele dintre populațiile de vânători-culegători actuali este sensibil apropiată de cea a populațiilor horticole și agricole - în cele mai dramatice condiții de subzistență, o medie de șase nașteri pentru o femeie între 20 și 40 de ani -, în timp ce ocurența și eficiența mijloacelor culturale de control al reproducerii, inclusiv prin infanticid, este mult mai restrânsă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în activitățile vânătorești. În general, există o unanimitate de opinie cu privire la faptul că, cel puțin ca funcție a mecanismelor egalitare, în virtual toate societățile de vânători-culegători, femeile nu dețin un statut propriuzis inferior, cel puțin în comparație cu unele societăți agrare sau horticole (Flanagan 1989, Peterson 1993), cu excepția unor excluderi generale din sfera activităților masculine (Graves-Brown 1996: 315). Măsura în care acestea sunt atribuibile pur și simplu discursului „oficial” - să nu uităm, ghidat euristic de antropologi, majoritatea bărbați și, prin forța lucrurilor, nevoiți
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
insecte întâlnim pe: Aeschna cyanea, Aeschna offinis, Bolbelasmus unicornis (gândac nasicorn mic), Brachypoda bicolor, Brachypoda ferruginea, Callimorpha quadripunctaria (fluturele arctiid Hera), Carabus variolosus, Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului), Cerioides conopoides, Chamaesyrphus scaevoides, Chilosia ahenea, Chilosia persomata, Chrysotoxum octomaculatum, Eristalis horticola, Gortyna borelii lunata, Heringia heringi, Lasiopticus selleniticus, Lathyrophthalmus aeneus, Liops vittata, Lucanus cervus (rădașca), Macrophya parvula, Melangyna quadrimaculata, Morimus funereus (croitor cenușiu), Neoascia dispar, Orthoneura plumbago, Paragus bicolor, Paragus granditarsa, Parhelophilus frutetorum, Parhelophilus versicolor, Pimpla zirnitsi, Platychirus scambus, Pocota apiformis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]