4,292 matches
-
mîna dreaptă a Sfîntului Nicolae se păstrează la Biserică Sf. Gheorghe Noi din București, unde se găsește și mormîntul Sfîntului voievod martir Constantin Brîncoveanu cu cei patru fii ai săi. Numeroase biserici din țară și mai ales din Ardeal au hramul Sfîntului Nicolae. Le Père Fouettard În Franța, Sfîntul Nicolae este însoțit de un personaj pe care oamenii din Metz îl disprețuiesc. Pînă în 1552, Moș Nicolae venea singur pe 6 decembrie și aducea jocuri și dulciuri copiilor cuminți, dar și
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
călătoriei o iconița a Sfîntului Nicolae. La moaștele sale, adăpostite acum la Biserică Șan Nicola din Bari, Italia, bolnavii veniți din toate punctele cardinale se vindecă de boli incurabile. Numeroase biserici din țara noastră , si mai ales din Transilvania, poartă hramul Sfanțului Nicolae. Bolnavii își găsesc alinare rugându-se în astfel de biserici care poartă hramul Sfanțului. SFANȚUL NICOLAE. Sărbătoarea darurilor Sărbătoarea Sfatului Nicolae este asociată cu darurile pe care le oferim copiilor, rudelor și prietenilor. Figurinele de turtă dulce (inimioara
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
din Bari, Italia, bolnavii veniți din toate punctele cardinale se vindecă de boli incurabile. Numeroase biserici din țara noastră , si mai ales din Transilvania, poartă hramul Sfanțului Nicolae. Bolnavii își găsesc alinare rugându-se în astfel de biserici care poartă hramul Sfanțului. SFANȚUL NICOLAE. Sărbătoarea darurilor Sărbătoarea Sfatului Nicolae este asociată cu darurile pe care le oferim copiilor, rudelor și prietenilor. Figurinele de turtă dulce (inimioara, cloșca, măr sau rândunică), preparate cu multă miere, cu nuci și cu scorțișoară șunt dulciuri
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
care le oferim copiilor, rudelor și prietenilor. Figurinele de turtă dulce (inimioara, cloșca, măr sau rândunică), preparate cu multă miere, cu nuci și cu scorțișoară șunt dulciuri delicioase și simboluri ale longevității. Icoana Sf. Nicolae, sfințită la o biserică cu hramul Sfanțului Ierarh, dăruita persoanelor cu probleme de sănătate sau care se confruntă cu mari necazuri, face minuni în scurt timp, spun preoții vizionari. Prin tradiție, în ziua Sfanțului Nicolae este bine să dăruim celor dragi: dulciuri, fructe ( mere, struguri, nuci
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
abia așteaptă ca noua Catedrală să poată fi deschisă publicului pentru a putea fi vizitată Bărbat: Cu siguranta voi veni să o vizitez așa cum se întâmplă și în mănăstire pnetru că e o parte din istorie Nouă Catedrală are două hramuri: al Sfintei Mucenițe Filoteia și al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. În vechea necropola regală de la Curtea de Argeș, o adevărată bijuterie arhitectonica, isi dorm somnul de veci primul rege al României, Carol I și soția sa, regina Elisabeta, de numele cărora
Pregatiri intense la Curtea de Arges, unde va fi inmormantata Regina Ana. Imagini cu criptele Familiei Regale a Romaniei [Corola-blog/BlogPost/93453_a_94745]
-
altă clădire, pentru a deservi mai bine comunitatea românească, formată din câteva sute de persoane. Părintele Fodor slujește de 29 de ani și a venit ca preot în Anglia în august 2007, când a preluat parohia din Poole, Dorset, cu hramul Sfântul {tefan cel Mare. A fost preotul românilor din Dorset pentru trei ani, apoi a preluat parohia din Sud, la Caterham, ce ființa înar-o biserică monument istoric, cu o vechime de 900 de ani. „Biserica românească din Sud are ca
O nouă biserică românească la Londra [Corola-blog/BlogPost/93541_a_94833]
-
în 1620 și la Hotin în 1622. Cunoaște pe starețul mănăstirii Pecerska, arhimandritul Zaharia Kopâstenski, care are o influență deosebită asupra lui și hotărăște să se călugărească, după ce, în prealabil, la moșia lui de la Rubiejovka a zidit o biserică cu hramul Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Crescut în duhul curat al ortodoxiei, va refuza cu demnitate și aleasă noblețe să treacă la uniați deși după evenimentele de la Brest-Litovsk din 1596 prozelitismul acestora devenise tot mai agresiv. Intră în obștea mănăstirii
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică (art. 8, alin. 1). În Catedrala Mântuirii Neamului vor fi organizate ceremonii religioase cu caracter public-național, ca de exemplu pomenirea eroilor neamului românesc la sărbătoarea Înălțării Domnului - Ziua Eroilor (unul din hramurile viitoarei Catedrale patriarhale) și a Eroilor din Decembrie 1989 sau slujba de Te-Deum la Ziua Națională - 1 Decembrie. În același timp, în Catedrala Mântuirii Neamului se vor desfășura alte ceremonii, aniversări sau comemorări cu caracter național și internațional, vor fi
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
absolvit Seminarul Teologic din Cluj - Napoca și a fost licențiat al Institutul Teologic Universitar din Sibiu, promoția anului 1979. La data de 6 decembrie 1973, de sărbătoarea Sfanțului Ierarh Nicolae, a fost hirotesit Protosinghel, iar la 15 august 1982, de hramul mănăstirii a fost ridicat la rangul de Arhimandrit, la 27 decembrie 2012 de sărbătoarea Sfanțului Mc. și Arhid. Ștefan Preasfințitul Părinte Episcop Justin Sigheteanul i-a acordat în semn de prețuire și respect „Crucea Voievodala Maramureșană”. De sărbătoarea Sfanțului Arhidiacon
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
ca și când nu i-ai avea, iar când nu-i ai, ca și când i-ai avea. Dixit!”. Zoran Întârzia, și asta mă călca pe nervi. De ce oare Îmi pusese În vedere Eva să mă feresc de el? Cine era individul și ce hram purta? Puteam să aflu de pe computer, ar fi trebuit să aibă, ca și ceilalți, o pagină biografică acolo. Ar fi trebuit, dar nu avea! L-am căutat, luând În considerare atât posibilitatea ca Zoran să fie numele său de familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de monede feudale ce-i acoperea ca o platoșă forma eternă a pieptului. Dacă ți-ai da jos veșmântul de domn ce-l îmbraci, și-ai lua altul mai slab și mai prost croit, de unde-aș mai ști eu ce hram porți? — Forma gingașă a mâinilor, degetele rotunde și un pic boante, din cauza obiceiului de a bate darabana când ascultă jalbele supușilor, barba îngrijită, urechile puțin depărtate de cap, gata să prindă orice zvon, pieptul cam mic, da-n care bate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Vineri, am crezut că — Păi da, c-am luat tramvaiul să mergem pîn aproape de piață, că nu mă sui În metrou nici moartă de cînd cu inundația și cînd ajungem la Sfînta Vineri puhoi dă lume se Înghesuia ca la hram și biserica nicăieri. Numa moloz, cărămizi, lemne și fiare. Am coborît că nu să mai putea circula. Doi pereți rupți la jumătate să mai ținea În picioare - parcă-i tăiase cu fierăstrău pă mijloc și pă ei să vedea sfinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
puțin la ei, să vedem ce fac! Vasilică se opri și se apropie de Toma, șoptindu-i conspirativ: Credeți că au vreo legătură cu cazul nostru? La momentul ăsta nu cred nimic. Vreau să mă lămuresc cine sunt și ce hram poartă, nimic altceva. Domnule inspector, spuse Vasilică zâmbind larg, nu cred că ei reprezintă o pistă. Sunt țigani zlătari și nu se ocupă cu fărădelegi. Îi știm de o grămadă de vreme, vin aici an de an și spală nisipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îngrijoreze. Ce-i cu indivizii ăștia și de ce i-ai adus aici? întrebă el iritat, imediat ce Boris intră în încăpere. I-am găsit lângă mină, răspunse Godunov, umblau prin pădure. Mai bine spus, coborau spre drumul forestier. Ai aflat ce hram poartă? Nu. N-am apucat să stau de vorbă cu ei. Băieții au cam făcut exces de zel. Cred însă că au fost pe platou și au văzut containerul. De asta i-am legat și i-am adus aici. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ajunși la Fruntești în iarna anilor 1784-1785, se lărgesc cu însemnările pisarului Ion Dumitru Corniță, care arată condițiile grele în care s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de oameni venind din Bucovina. Și s-au împăcat cu boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui, pentru a se adăposti viața lor, tăbărând la noi în sat. Și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca statut social (erau clăcași, la fel ca cei din Slobozia), dar și ca port și grai. în deceniul al patrulea al secolului XX, după cum ne informează Vasile Ignătescu, luncașii „își poartă încă portul național, în duminici și sărbători, la hramuri, iar flăcăii și fetele joacă hora cu strigături ca la Părhăuți.” Au fost menționate și legăturile de rudenie între frații bejenari și cei rămași în Bucovina. Când în Bucovina a fost mare foamete în 1866, despre care s-a vorbit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Construcția de capele mortuare pe lângă fiecare biserică; 2) Construcția unui monument al eroilor în satul Lunca; 3) Construcția unei biserici în satul Fruntești; 4) Finalizarea lucrărilor la instalația de alimentare cu apă și încălzire a bisericii din Lunca care are hramul la 8 noiembrie, „Sfinții ierarhi Mihail și Gavril”. Unele dintre aceste obiective au fost deja îndeplinite (apa și Monumentul Eroilor de la biserica din Lunca, iar biserica nouă din Fruntești era în faza de turnare a bolții la 21 august 2009
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bisericii. Pentru a se putea face o comparație între familiile care alcătuiau atunci satul Lunca și cele care sunt astăzi, din care rezultă continuitatea și stabilitatea vechilor nume de familie, dăm tabelul celor care au contribuit la acoperirea bisericii cu hramul „Schimbarea la Față”. Care familii nu mai sunt astăzi ? - Tofan , Munteanu și Ungureanu au fost în Slobozia;Vasilescu, Nuțu și Chelaru (Chelărița) s-au pierdut. Se poate ca celor de astăzi, învățați cu valori mari și cu valute străine, să li se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în limba slavonă, altele tipărite în românește, dar cu caractere chirilic. A fost nevoie de contribuția cetățenilor pentru a se cumpăra cu 70 de lei (franci) un Minei de la Iordache Diaconescu din Mărăști, după ce un incendiu a mistuit biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” de acolo. Cartea a fost cumpărată în februarie 1883, dar, din documentele din arhivă, rezultă că numitul Iordache Diaconescu nu ar fi avut voie să înstrăineze ceea ce nu-i aparținea. De asemenea, prin contribuția celor 13 cetățeni înscriși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spuză, bătute - omletă, căreia, la noi, și se spune scrob. La marile sărbători de peste ani se pregăteau mâncăruri mai deosebite, care nu se găseau prea desă pe lista de bucate. Cu ceva timp în urmă se dădea o atenție deosebită Hramului, care la Lunca - Slobozia și Valea Boțului se ținea pe 8 noiembrie, de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, patronii bisericii. Hramul era o petrecere de familie, se adunau toți cei plecați în țară, se adunau rudele, apoi era un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se găseau prea desă pe lista de bucate. Cu ceva timp în urmă se dădea o atenție deosebită Hramului, care la Lunca - Slobozia și Valea Boțului se ținea pe 8 noiembrie, de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, patronii bisericii. Hramul era o petrecere de familie, se adunau toți cei plecați în țară, se adunau rudele, apoi era un prilej de a „socializa” cu alți oameni, din alte sate care se autoinvitau la hram. După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, patronii bisericii. Hramul era o petrecere de familie, se adunau toți cei plecați în țară, se adunau rudele, apoi era un prilej de a „socializa” cu alți oameni, din alte sate care se autoinvitau la hram. După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță (67 de ani) și Floarea Iacobeanu (80 de ani), ambele din satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rudele, apoi era un prilej de a „socializa” cu alți oameni, din alte sate care se autoinvitau la hram. După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță (67 de ani) și Floarea Iacobeanu (80 de ani), ambele din satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva (Parascheva), iar lista de bucate nu diferea față de cea din Lunca. Nu mergeau la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță (67 de ani) și Floarea Iacobeanu (80 de ani), ambele din satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva (Parascheva), iar lista de bucate nu diferea față de cea din Lunca. Nu mergeau la hram unii la alții, răzeșii se țineau la distanță de clăcași. În satele de răzeși, veneau și cântau lăutarii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva (Parascheva), iar lista de bucate nu diferea față de cea din Lunca. Nu mergeau la hram unii la alții, răzeșii se țineau la distanță de clăcași. În satele de răzeși, veneau și cântau lăutarii renumiți ai locurilor, care erau toți țigani. Alții, tot din aceeași etnie, veneau la cerșit, dar asta nu afecta buna dispoziție. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]